139 matches
-
economice de succes în Viena, Budapesta și alte capitale occidentale, dar mai ales prin conservarea lor spirituală în simbolurile sonore ale limbii, în credințele transmise intergenerațional, cât timp sacrul nu a fost copleșit de forțele profanului, a-religiosului și a-teismului agresiv, cu care s-a însoțit nu doar comunismul, ci și modernitatea, până în contemporaneitatea recentă, regândită de unii filosofi ca "postmodernitate". Limba aromână sau macedoromâna face parte din limbile romanice răsăritene, alături de română (sau dialectul daco-român), meglenoromână și istroromână. În vreme ce
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
pot pretinde să aduc cea mai mică lumină în probleme atât de obscure. Misterul începutului tuturor lucrurilor nu poate fi rezolvat de noi, și, în ceea ce mă privește, trebuie să mă mulțumesc a rămâne agnostic.“ Darwin nu nega, așadar, că teismul ar putea fi adevărat, ci doar că o asemenea poziție poate fi asigurată prin rațiune. Nu pretindea însă că tot ceea ce cred oamenii ar trebui să fie asigurat prin rațiune. La bătrânețe, el devenise totuși sceptic cu privire la ceea ce nu poate
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
bătrânețe, el devenise totuși sceptic cu privire la ceea ce nu poate fi probat în mod rațional. Admitea totodată că oameni cu profunde convingeri teiste, ca Asa Gray sau Charles Kingsley, pot accepta teoria lui despre originea speciilor tocmai deoarece temeiurile aderenței la teism și la teoria sa sunt fundamental diferite. Putem presupune că, în anii săi târzii, Darwin nu respingea punctul de vedere că divinitatea își poate atinge obiectivele prin acțiunea cauzelor naturale. Dar aceasta era pentru el doar o credință, nu ceva
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
antireligioase, de a-i dedica o carte de studii despre teoria sa, Darwin îi scria: „Deși sunt un puternic susținător al gândirii libere asupra tuturor subiectelor, mi se pare (poate corect, poate greșit) că argumente directe împotriva creștinismului și a teismului nu produc efecte asupra publicului. Iar libertatea gândirii este cel mai bine promovată prin luminarea treptată a minții oamenilor, care decurge din progresul științei. Obiectivul meu a fost, prin urmare, să evit să scriu despre religie, limitându-mă la știință
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
a dus la apariția omului și putem susține, totodată, că viața a fost creată și că evoluția este condusă de Creator, în vederea unui scop. Este poziția pe care Johnson o susține drept alternativă la lectura literală a Genezei. Presupunerea că teismul și teoria evoluției sunt incompatibile este declarată greșită: „Cred că există un Dumnezeu capabil, dacă vrea, să creeze pornind de la nimic, dar că El a putut de asemenea alege să lucreze prin procesul de evoluție naturală. Nu apăr «creaționismul științific
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
care nu putem ști nimic nu are nici o importanță pentru noi.“ Este semnificativ că, în discuția pe marginea cărții lui Johnson, gânditori evoluționiști ca Stephen Jay Gould și Michael Ruse au atras atenția tocmai asupra faptului că există înțelegeri ale teismului care nu sunt incompatibile cu știința darwiniană. Johnson nu și-ar fi dorit oponenți care argumentează în acest fel, ci evoluționiști ca Richard Dawkins sau William Provine, care susțin că știința darwiniană contrazice ideea Creației și credința teistă în genere
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
și secvențialitate - desfășurarea ierarhiei. Simultaneitate și integralitate a treptelor - „înfășurarea“ ierarhiei și „saltul“ către Unul. Spațiu, timp și orizontul nostru subiectiv de înțelegere. Unicitate, continuitate și identitate în spațiu-timp. Căderea în memorie. Stările de conștiință și plasticitatea spațio-temporală. Reevaluarea mono teismului. Capcanele istoricității. III.3 Despre cauzalitate Cauzalitatea de tip cauză-efect și cauzalitatea prin „legătura Unului“. Previzibilitate și spontaneitate. Noi și trupul - recontextualizare. III.4 Despre monoteism ca relație Legătura cu Unul nu este un „obiect“, ci o relație. Unicitate spațială
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
sacrului, respectiv a ierarhiei divine factorul subiectiv este determinant, nu este oare firesc și necesar ca (re)instituirea legăturii cu Unul și utilizarea atributului de „monoteism“ să se decidă tot la nivel subiectiv? în consecință, termeni precum „sacru“, „ierarhie“, „mono teism“ (la care se pot adăuga alți termeni din aceeași constelație semantică: „divin“, „revelație“, „experiență reli gioasă“ etc.) se individualizează în funcție de context, ne având un conținut prestabilit, clar delimitat ori delimi tabil. „Contururile“ și „conținuturile“ unui asemenea ter men se vor
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
ceea ce nu are chip. Impunerea unui chip personal Unului este, așadar, o formă greu perceptibilă de idolatrie, cea mai rafinată poate. Henry Corbin propune pentru această situare formula radicală „idolatrie metafizică“: „Pericolul iminent încă din primul moment al paradoxului mono teismului constă în a face din Dumnezeu nu Actul pur al ființei, Unul-ființa, ci un Ens, o ființare (mawjud ), chiar dacă infi nit mai presus de orice alte ființări. Pentru că este din capul locului constituită ca ființare, distanța ce se încearcă a
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
trebuie să le răspundă că Biserica este destinată unei alte căi, pe care el o numește transmodernism, ceea ce vrea să spună că Dumnezeu este "deasupra (trans) problemei paradigmelor umane". Le reproșează doctrinarilor modernismului și postmodernismului că ocultează "întreaga esență a teismului veritabil", dat fiind că Dumnezeu este deasupra și dincolo de ceea ce gândește omul despre El. În viziunea teologică a lui J. J. Fanella, transmodernismul arată că Dumnezeu scapă determinațiilor epistemologiei umane, că transmodernismul trimite la o epistemologie transumană, la mijloace transcendente
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
negația curentelor din ultimele două veacuri, ci doar atrage atenția asupra efectelor perverse, sperând a nu le repeta. Dacă John Zerzan și J. J. Fanella orientează conceptul spre două atitudini antitetice, primul spre un primitivism mistic, al doilea către un teism transcultural, poate că Ziauddin Sardar se apropie cu mai multă perspicacitate de poziția de intermediar ontologic și gnoseologic între abordarea culturală și cea teologică. Deocamdată, putem decide, cel puțin din unghiul prezentei abordări perfectibile, că premisele românești principale întru întemeierea
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Indiei. În calitate de prinț al acestei regiuni în secolul al VI-lea î.Hr., Siddhartha a fost influențat de curentele de gandire ale vremii, de curente ascetice și vizionare, de mișc]ri filosofice de diverse orient]ri (materialism, scepticism, negativism, determinism și teism). De asemenea, era foarte intrigat de rigidit]țile castei, de practică sacrificiilor animale și de indiferență conduc]torilor cu privire la aceste aspecte. Ins] era cu mult mai intrigat de aspecte ale efemerit]ții condiției umane, cum ar fi boală, durerea, suferință
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
deismul și care apoi a recunoscut cu sov]ial] c] rațiunea practic] putea „dovedi” pan] la urm] existența lui Dumnezeu. Nietzsche îl aseam]n] cu mai puțin] amabilitate unei vulpi care evadeaz] - și se furișeaz] dup] aceea înapoi în cușcă teismului. În scrierile sale de mai tarziu, Kant a renunțat atât la ideea coordon]rii garantate dintre virtute și fericirea-recompens] (a crezut c], astfel, virtutea adev]rât] va fi subminat]), cât și la cerință de a postula imortalitatea, înțeleas] că viat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Egoismul”). iv. Predicând și demonstrând În examinarea argumentelor legate de cum ar putea depinde etică de religie, ar putea fi util de reținut spre ce și spre cine țintesc aceste argumente. Aproape întreaga discuție de aici s-a referit la compatibilitatea teismului cu teoriile teiste despre etic], mai ales cu „Teoriile Poruncii Divine”. Principala preocupare a fost reconcilierea concepțiilor și intuiților despre moral] cu percepțiile și intuițiile despre Dumnezeu, despre bun]tatea și puterea Să. În mod normal, aceste argumente au cea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
faptul c] etică depinde de religie. Ele ar putea cel mult ar]ta c], dac] Dumnezeu exist] și are atributele divine obișnuite, atunci etică ar putea s] depind] (în cazul argumentelor consistentei) sau ar depinde de religie (în cazul argumentelor teismului). Referințe Adams, R.M.: 'A modified divine command theory of ethical wrongness', Religion and Morality, ed. G.Outka and J.P.Reeder (New York: Anchor/Doubleday, 1973). Reeditat] în Divine Commands and Morality, ed. P. Helm (Oxford University Press, 1981). Brody, B.: 'Morality
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Ludwig Wittgenstein 361. Aceasta se datorază limitării posibilităților de cunoaștere rațională și de aceea răspunsurile pot avea și un caracter de nonsens 362. Ca un corolar al acestor doctrine se pare că există doar două poziții opuse. Prima este clasicul teism în care se admite pluralitatea, devenirea ca o formă secundară de existență a lui Dumnezeu. A doua este clasicul panteism în care Dumnezeu include totul în interiorul său, nu poate fi complex sau maleabil reflectând ignoranța și iluzia umană 363. Există
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA VLAD VASILE ANDREICA Argumentul ontologic în filosofia analitică O reevaluare din perspectiva conceptului de existență necesară Prefață de Ionel NARIȚA INSTITUTUL EUROPEAN 2013 Cuvinte cheie: Dumnezeu, existență, existență necesară, argument ontologic, teism neoclasic Cuprins Prefață (Ionel NARIȚA) 7 Introducere 17 Capitolul 1. Argumetele teiste 23 1.1. Specificul argumentelor teiste 23 1.2. Argumente a posteriori 37 Capitolul 2. Variante tradiționale ale argumentului ontologic 57 2.1. Argumentul ontologic anselmian și criticii
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
6. Modalități de re și modalități de dicto 178 183 4.7. Reconstrucția lui Plantinga 193 Capitolul 5. Reconstrucția argumentului ontologic în versiunea Hartshorne 209 5.1. Raportarea lui Hartshorne la argumentul anselmian 209 5.2. Reconstrucția argumentului ontologic în cadrul teismului neoclasic 214 5.3. Critici ale argumentului ontologic în varianta Hartshorne 242 Concluzii 271 Bibliografie 281 Index 291 Abstract 295 Prefață Tânărul filosof băimărean, Vlad Andreica, ne propune o trecere în revistă a disputelor născute de argumentul adus de Anselm
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
argumentului ontologic, care prin contribuțiile sale a adus o lumină nouă și o interpretare originală asupra argumentului ontologic: Charles Hartshorne. El nu este numit în general un filosof analitic, ci este mai degrabă un reprezentant al filosofiei procesuale și al teismului neoclasic. Hartshorne a văzut datoria filosofiei în termeni mai largi, încercând să ofere ipoteze metafizice în funcție de care experiența să poată fi cunoscută. Acest lucru nu afectează plasarea sa în contextul lucrării de față deoarece este cât se poate de adevărat
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
orice argument metafizic pentru o concluzie absurdă poate fi transformat într-un argument de genul celor care au la bază metoda reducerii la absurd și care încearcă să stabilească în final un adevăr conceptual 14. În al treilea rând, criticii teismului consideră că dovezile sunt defectuoase din punct de vedere epistemologic. Această obiecție își are originea în filosofia lui I. Kant. Acesta afirmă că: "folosind numai concepte, este imposibil să înaintăm până la descoperirea unor noi obiecte și ființe supranaturale [ca în
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
este și necesar din punct de vedere ontologic. Norman Geisler identifică câteva posibile răspunsuri la acest tip de obiecții. Admiterea faptului că argumentele teiste sunt de neînlăturat din punct de vedere rațional ar putea fi considerată ca un triumf al teismului deoarece orice minte rațională trebuie să accepte ca adevărat ceea ce este inevitabil din punct de vedere rațional. Chiar dacă nu s-ar putea formula nici un argument care să dovedească premisa că ceea ce este inevitabil din punct de vedere rațional este și
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
nu ar putea verifica afirmația "Nimic nu există" deoarece această informație este falsificată de fiecare persoană care a existat sau care va exista. Toate aceste idei arată că o propoziție precum "Nimic nu există" este în mod necesar falsă 45. Teismul propus de Hartshorne aduce în prim-plan idea că anumite lucruri care nu sunt divine au existat dintotdeauna și astfel respinge ideile de bază ale teismului clasic. O obiecție împotriva ideii că lumea a existat dintotdeauna este reprezentată de imposibilitatea
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
arată că o propoziție precum "Nimic nu există" este în mod necesar falsă 45. Teismul propus de Hartshorne aduce în prim-plan idea că anumite lucruri care nu sunt divine au existat dintotdeauna și astfel respinge ideile de bază ale teismului clasic. O obiecție împotriva ideii că lumea a existat dintotdeauna este reprezentată de imposibilitatea unei serii actuale infinite de evenimente 46. În lucrarea Man Vision of God, Hartshorne își prezintă punctul de vedere referitor la imposibilitatea unui prim moment în
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
argumente nu se concentrează pe a demonstra că Dumnezeu nu există, ci că nu există un Dumnezeu absolut perfect. Astfel, orice argument care ar putea dovedi că Dumnezeu este finit ca dragoste sau ca dreptate ar fi o dovadă împotriva teismului tradițional. Majoritatea argumentelor care pledează pentru un Dumnezeu finit nu pretind a fi demonstrative și deci, nu pot fi calificate ca dovezi împotriva unui Dumnezeu de o perfecțiune infinită. Totuși, unii critici ai teismului sunt de părere că un Dumnezeu
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
dreptate ar fi o dovadă împotriva teismului tradițional. Majoritatea argumentelor care pledează pentru un Dumnezeu finit nu pretind a fi demonstrative și deci, nu pot fi calificate ca dovezi împotriva unui Dumnezeu de o perfecțiune infinită. Totuși, unii critici ai teismului sunt de părere că un Dumnezeu absolut perfect poate fi exclus pe temeiuri morale 53. Aceste critici, bazate pe existența răului sunt un semnal pentru teiști, care sunt obligați, pentru ca argumentul lor moral să fie complet, să dovedească plauzibilitatea tezei
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]