94 matches
-
mai mare important] filosofic] totuși au avut scrierile a doi mari gânditori franciscani ai acestei perioade, si anume, Duns Scot și William de Ockham. Pan] recent, se credea c] aceștia (dar în special Ockham) au susținut versiuni obtuze ale voluntarismului teist, adic] faptul c] o acțiune este bun] numai dac] Dumnezeu o poruncește sau o aprob]. Totuși, situația nu este simpl]. Scot este în mare parte de acord cu teoria despre „gândirea corect]” a Sfanțului Toma din Aquino, dar el acord
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
bun” devine o tautologie aparent lipsit] de valoare. Bun]tatea lui Dumnezeu nu ar fi mai remarcabil] decât, s] spunem, rotunjimea unui cerc. Deși unii teologii ar putea fi de acord cu acest rezultat, acesta nu ar fi acceptabil pentru teiști care consider] afirmația „Dumnezeu este bun” ca fiind mai semnificativ] și conținând mai mult] informație decât afirmația potrivit c]reia cercurile sunt rotunde (vezi capitolul 37, „Naturalismul”). În orice caz, aceast] versiune lingvistic] a „Teoriei Poruncii Divine” pune probleme în ceea ce privește
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Teoria Poruncii Divine” ca urmare a existenței nonteiștilor morali este sugerat de Robert Adams, care, abordând aceast] problem], limiteaz] scopul versiunii modificate a teoriei la un discurs etic religios iudeo-creștin (1981, p. 319) și sugereaz] c] ceea ce vor s] spun] teiștii și nonteiștii prin termeni morali, poate fi foarte bine, pe de o parte, același lucru sau, pe de alt] parte, un lucru cu totul diferit (p. 342). Această înseamn] c], în fața existenței de net]g]duit a ateilor p]trunși
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] „Teoria Poruncii Divine” nu poate fi o reprezentare corect] a ceea ce înțelegem cu toții prin termeni morali. Deci, de la bun început, el își propune sarcina mai modest] de a dezvolta teoria doar ca o pe relatare a ceea ce el și teiștii p]trunși de aceleași idei înțeleg prin termeni morali, sperând, prin urmare, s] arate c] ceea ce vor s] spun] teiștii și nonteiștii este, cel puțin în mare, același lucru, în ciuda unor diferențe semnificative. O cale mai ușoar] pentru teoreticienii „Poruncii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
început, el își propune sarcina mai modest] de a dezvolta teoria doar ca o pe relatare a ceea ce el și teiștii p]trunși de aceleași idei înțeleg prin termeni morali, sperând, prin urmare, s] arate c] ceea ce vor s] spun] teiștii și nonteiștii este, cel puțin în mare, același lucru, în ciuda unor diferențe semnificative. O cale mai ușoar] pentru teoreticienii „Poruncii Divine” ar putea fi abandonarea versiunii lingvistice în favoarea a unei versiuni extinse mai moderne, ținând totuși cont de faptul c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de adev]rurile morale contingențe, este luat în considerare. Care este deci soarta „Teoriei Poruncii Divine”? Deși teoria pare s] fie greu de susținut că o teorie general] a înțelegerii, o versiune expus] corespunz]tor ar putea fi plauzibil] pentru teiștii preg]titi s] se împace cu dilemă din Euthyphros. Depinzând de intuițiile pe care le-am putea avea despre Dumnezeu și moral], am putea accepta, pe de o parte, c] alegerile lui Dumnezeu sunt constrânse de moral] sau, pe de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] existe destui oameni care știu c], de exemplu, crima este un lucru r]u, f]r] s] știe (sau f]r] că m]car s] cread]) ceva legat de Dumnezeu. Neizbutind s] nege afirmațiile atee și agnostice ale acestor teiști morali prima facie (o opțiune neplauzibil] în discuția de mai sus despre versiunea lingvistic] a „Teoriei Poruncii Divine”), cei care susțin c] întreaga cunoașterea moral] depinde de cunoașterea de sau despre Dumnezeu își pot argumenta poziția în cel puțin dou
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dețin] o cunoaștere necesar] despre Dumnezeu. Mai degrab], ar fi suficient că ei s] fie influențați în mod potrivit, poate chiar indirect, de cei care dețin cunoașterea necesar]. Din aceast] perspectiv], cineva ar putea susține c] nonteiștii morali - și majoritatea teiștilor, de asemenea - au c]p]țâț cunoașterea moral] de la teiștii calificați corespunz]tor, poate prin intermediul unui lanț al generațiilor. (O asemenea viziune, cu privire la teiști, este prezentat] la început în Pirkei Avot: „Moise a primit Legea pe Sinai și i-a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
suficient că ei s] fie influențați în mod potrivit, poate chiar indirect, de cei care dețin cunoașterea necesar]. Din aceast] perspectiv], cineva ar putea susține c] nonteiștii morali - și majoritatea teiștilor, de asemenea - au c]p]țâț cunoașterea moral] de la teiștii calificați corespunz]tor, poate prin intermediul unui lanț al generațiilor. (O asemenea viziune, cu privire la teiști, este prezentat] la început în Pirkei Avot: „Moise a primit Legea pe Sinai și i-a dat-o lui Iosua, care a dat-o celor mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care dețin cunoașterea necesar]. Din aceast] perspectiv], cineva ar putea susține c] nonteiștii morali - și majoritatea teiștilor, de asemenea - au c]p]țâț cunoașterea moral] de la teiștii calificați corespunz]tor, poate prin intermediul unui lanț al generațiilor. (O asemenea viziune, cu privire la teiști, este prezentat] la început în Pirkei Avot: „Moise a primit Legea pe Sinai și i-a dat-o lui Iosua, care a dat-o celor mai b]trâni, care au transmis-o profeților, care au transmis-o oamenilor din Adunare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care a dat-o celor mai b]trâni, care au transmis-o profeților, care au transmis-o oamenilor din Adunare”.) S-ar putea susține și c] nonteiștii morali au deprins cunoașterea moral] de la o societate informat] moral de c]tre teiști. Problemă cu un asemenea curent (că și cu unele dintre atitudinile menționate mai sus) este c] ofer] cel mult o explicație cauzal] a cunoașterii morale a nonteiștilor. Acest lucru ar putea ar]ta c] etică este dependent] cauzal de religie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
percepții și intuiții a c]ror consistent] este în joc (de exemplu, existența unui Dumnezeu omnipotent și binevoitor a c]rui voinț] este identic] cu binele). O semnificație mai general] poate fi atribuit] argumentelor care doresc s] întemeieze o teorie teist] a eticii pe presupunerea c] Dumnezeu exist] și c] are atributele care îi sunt în general atribuite Lui (vezi, de exemplu, Baruch Brody, „Morality and Religion Reconsidered” [Reconsiderarea relației dintre moral] și religie] 1974). Aceste argumente sunt direcționate practic c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pe presupunerea c] Dumnezeu exist] și c] are atributele care îi sunt în general atribuite Lui (vezi, de exemplu, Baruch Brody, „Morality and Religion Reconsidered” [Reconsiderarea relației dintre moral] și religie] 1974). Aceste argumente sunt direcționate practic c]tre toți teiștii, chiar dac] aceștia accept] o teorie teist] a eticii sau nu. Aceste argumente nu îi vor demonstra totuși unui nonteist faptul c] etică depinde de religie. Ele ar putea cel mult ar]ta c], dac] Dumnezeu exist] și are atributele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
are atributele care îi sunt în general atribuite Lui (vezi, de exemplu, Baruch Brody, „Morality and Religion Reconsidered” [Reconsiderarea relației dintre moral] și religie] 1974). Aceste argumente sunt direcționate practic c]tre toți teiștii, chiar dac] aceștia accept] o teorie teist] a eticii sau nu. Aceste argumente nu îi vor demonstra totuși unui nonteist faptul c] etică depinde de religie. Ele ar putea cel mult ar]ta c], dac] Dumnezeu exist] și are atributele divine obișnuite, atunci etică ar putea s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pe superioritatea "înțelegerii" nu va reuși, nici el, să-și mențină supremația, cel puțin pentru unele părți ale societății. Yoginii, de pildă, vor acorda o importanță decisivă ascezei și experimentării stărilor "mistice", unii "extatici" sau partizani ai devoțiunii de tip teist (bhakti) vor respinge, total sau în parte, atât ritualismul brahmanic, și speculația metafizică a Upanișadelor, cât și asceza (tapas) și tehnica yogică. Această dialectică susceptibilă de a descoperi nenumărate omologii, asimilări și corespondențe dintre diverse planuri ale experienței umane (fiziologie
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
natură, pe care n-ar fi creat-o Dumnezeu. Cu consecința (mai plauzibilă în cazul unui calvinist decît al unui luteran) că ea afirmă: "Si Dieu était véritablement dans le monde, il serait partout vainqueur". Ea nu știa că alți teiști ajunseseră la aceeași convingere ca de pildă, Voltaire, Stuart Mill și William James. 58 Cu toate acestea, Goethe îl admira pe Sterne. El socotea humorul acestuia incomparabil. Dar adăuga: "Nu orice humor face sufletul liber". (Maxime în proză). 59 Skrifter
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
are o clasă vidă sau nu. Ionel NARIȚA Introducere 1 Una dintre temele perene ale filosofiei religiei este cea a dovezilor privind existența lui Dumnezeu. Aceste dovezi se bazează fie pe experiența religioasă, fie pe temeiuri de natură rațională. Filosofii teiști s-au remarcat prin emiterea unor dovezi care au ca bază rațiunea, argumentele logice, conceptele, și nu credința sau trăirile religioase. Argumentele teiste sunt la rândul lor variate și se întemeiază pe diferite tipuri de premise. Teiștii au încercat să
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
natură rațională. Filosofii teiști s-au remarcat prin emiterea unor dovezi care au ca bază rațiunea, argumentele logice, conceptele, și nu credința sau trăirile religioase. Argumentele teiste sunt la rândul lor variate și se întemeiază pe diferite tipuri de premise. Teiștii au încercat să construiască diferite argumente raționale în sprijinul existenței lui Dumnezeu. Dintre aceste argumente s-au remarcat, în special, cele ontologice, cosmologice, teleologice și morale. Lucrarea de față are în centru argumentul ontologic privind existența lui Dumnezeu. Acest argument
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
lui Dumnezeu? Dacă problema experienței religioase rămâne sub semnul întrebării, tocmai datorită caracterului său irațional, mistic și încărcat de afectivitate, rămâne posibilitatea de a justifica credința în Dumnezeu pe baza unor argumente raționale. Această cale a fost aleasă de gânditorii teiști. Majoritatea teiștilor aduc obiecții împotriva fundamentării tezei realității lui Dumnezeu doar la nivelul experienței. Norman Geisler, identifică trei posibile obiecții ale teiștilor cu privire la experiența religioasă. Prima obiecție: 1) deoarece conținutul noțiunii de Transcendent este, în cel mai bun caz, minim
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Dacă problema experienței religioase rămâne sub semnul întrebării, tocmai datorită caracterului său irațional, mistic și încărcat de afectivitate, rămâne posibilitatea de a justifica credința în Dumnezeu pe baza unor argumente raționale. Această cale a fost aleasă de gânditorii teiști. Majoritatea teiștilor aduc obiecții împotriva fundamentării tezei realității lui Dumnezeu doar la nivelul experienței. Norman Geisler, identifică trei posibile obiecții ale teiștilor cu privire la experiența religioasă. Prima obiecție: 1) deoarece conținutul noțiunii de Transcendent este, în cel mai bun caz, minim, căci prin
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
de a justifica credința în Dumnezeu pe baza unor argumente raționale. Această cale a fost aleasă de gânditorii teiști. Majoritatea teiștilor aduc obiecții împotriva fundamentării tezei realității lui Dumnezeu doar la nivelul experienței. Norman Geisler, identifică trei posibile obiecții ale teiștilor cu privire la experiența religioasă. Prima obiecție: 1) deoarece conținutul noțiunii de Transcendent este, în cel mai bun caz, minim, căci prin experiența neanalizată nu se poate ști mare lucru, dacă se poate ști ceva, despre natura unei asemenea realități. 2) a
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
ceva, despre natura unei asemenea realități. 2) a doua obiecție: ei consideră că numai rațiunea poate transcende subiectivitatea simplei experiențe. 3) a treia obiecție: argumentarea pe baza experienței nu este o demonstrație rațională, ca aceea pe care o aduc mulți teiști pentru credința lor în Dumnezeu. Din aceste motive, teiștii au prezentat dovezi raționale pentru credința lor că există o bază obiectivă pentru experiența religioasă 3. Se susține adesea că pentru un om al credinței nu sunt necesare dovezile teiste. Biblia
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
obiecție: ei consideră că numai rațiunea poate transcende subiectivitatea simplei experiențe. 3) a treia obiecție: argumentarea pe baza experienței nu este o demonstrație rațională, ca aceea pe care o aduc mulți teiști pentru credința lor în Dumnezeu. Din aceste motive, teiștii au prezentat dovezi raționale pentru credința lor că există o bază obiectivă pentru experiența religioasă 3. Se susține adesea că pentru un om al credinței nu sunt necesare dovezile teiste. Biblia admite existența lui Dumnezeu fără a încerca să aducă
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
de genul "ceva există", poate fi redusă pas cu pas la ceva cu un alt statut: la expresia unei simple preferințe 4. John Hick face o comparație utilă pentru a arăta de ce nu este nevoie de dovezi lămuritoare în cazul teiștilor sau în cazul credincioșilor în general: la fel cum un soț nu are nevoie de o dovadă filosofică în favoare existenței familiei sale, tot așa un credincios nu are nevoie să caute o dovadă pentru existența lui Dumnezeu 5. Se
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
cunoașterea lui Dumnezeu și existența acestuia. Dumnezeu poate exista și în condițiile în care noi nu avem posibilitatea de a-L cunoaște. Este astfel mai important să dovedim existența lui Dumnezeu decât să ne punem problema cunoașterii Lui. De aceea, teiștii au încercat să construiască diferite argumente raționale în sprijinul existenței lui Dumnezeu. Vom analiza în continuare ideile care stau la baza argumentelor teiste și câteva din obiecțiile care li s-au adus în timp, încercând și câteva posibile răspunsuri la
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]