52 matches
-
vremea potrivită, se hotărâră să plece și chemară pe hangiu să le facă socoteala. Cum se brodi, nu știu, se vede spre și mai marele noroc al cinstiților mușterii, că hangiul avea treabă la grajduri, așa că trimise cu socoteala pe tejghetarul lui. ― Cât face? ― Uite atâta și-atîta! ― Foarte bine! Și aproape toți pungașii în același timp băgară mâinile în buzunare, chipurile ca să scoată bani și să plătească fiecare. Atunci, unul din ei spuse: ― Eu plătesc toată socoteala! ― Ba nici nu mă
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
pentru toți, și nu ajungeau la nici o înțelegere. Tejghetarul, înveselit, se uita la ei zâmbind și-i aștepta să termine, ca să le ia banii și să se ducă la treburi, dar ți-ai găsit! Atunci vorbi unul dintre, ei către tejghetar: ― Uite ce e, mă neică, după cum vezi, greu să se hotărască între noi cine să plătească. Așa, ca să sfârșim o dată cu cearta, o să te legăm la ochi... și pe cine ai să pui mâna, ăla va trebui să plătească pentru toată lumea
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
hotărască între noi cine să plătească. Așa, ca să sfârșim o dată cu cearta, o să te legăm la ochi... și pe cine ai să pui mâna, ăla va trebui să plătească pentru toată lumea! Ce zici? ― Nici că se poate mai bun lucru! răspunse tejghetarul. Un fel de "baba-oarba" din copilărie! Hai, puneți-mi legătura mai repede, că m-o fi așteptând jupânul cu banii! Pungașii scoaseră o basma groasă de in și-l legară pe tejghetar la ochi, de nu putea să zărească o
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
Nici că se poate mai bun lucru! răspunse tejghetarul. Un fel de "baba-oarba" din copilărie! Hai, puneți-mi legătura mai repede, că m-o fi așteptând jupânul cu banii! Pungașii scoaseră o basma groasă de in și-l legară pe tejghetar la ochi, de nu putea să zărească o rază de lumină. Apoi, începură să facă tărăboi și, deschizând ușa odăiței binișor, se strecurară unul câte unul afară, iar ultimul strigă: ― Ei, hai, flăcăule, acum ia-te după noi! Tejghetarul întinse
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
pe tejghetar la ochi, de nu putea să zărească o rază de lumină. Apoi, începură să facă tărăboi și, deschizând ușa odăiței binișor, se strecurară unul câte unul afară, iar ultimul strigă: ― Ei, hai, flăcăule, acum ia-te după noi! Tejghetarul întinse mâinile și-ncepu să bîjbiie ca un orbete încoace și încolo, cu grijă însă, cu să nu se lovească! În această vreme, pungașii fugiră prin dos; iar hangiul, văzând că tejghetarul nu mai vine cu banii, porni spre odăiță
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
Ei, hai, flăcăule, acum ia-te după noi! Tejghetarul întinse mâinile și-ncepu să bîjbiie ca un orbete încoace și încolo, cu grijă însă, cu să nu se lovească! În această vreme, pungașii fugiră prin dos; iar hangiul, văzând că tejghetarul nu mai vine cu banii, porni spre odăiță să vadă ce s-a întîmplat. Intrând, tejghetarul îl prinse deodată în brațe și-i strigă: ― Aha, tu ai să plătești! Dar hangiul, foarte mâniat, îi smulse legătura de la ochi, și, când
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
un orbete încoace și încolo, cu grijă însă, cu să nu se lovească! În această vreme, pungașii fugiră prin dos; iar hangiul, văzând că tejghetarul nu mai vine cu banii, porni spre odăiță să vadă ce s-a întîmplat. Intrând, tejghetarul îl prinse deodată în brațe și-i strigă: ― Aha, tu ai să plătești! Dar hangiul, foarte mâniat, îi smulse legătura de la ochi, și, când auzi cum stau lucrurile, îi șterse două palme zdravene tejghetarului, strigîndu-i: ― N-au plătit hoțomanii aceia
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
vadă ce s-a întîmplat. Intrând, tejghetarul îl prinse deodată în brațe și-i strigă: ― Aha, tu ai să plătești! Dar hangiul, foarte mâniat, îi smulse legătura de la ochi, și, când auzi cum stau lucrurile, îi șterse două palme zdravene tejghetarului, strigîndu-i: ― N-au plătit hoțomanii aceia, și nici eu n-am să plătesc, cap de zevzec, ci ai să plătești chiar tu, că "cine nu deschide ochii deschide punga!" Iar cei cinci pungași isteți s-au tot dus prin cetate
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
încă se auzeau hodorogind în josul uliței. Boi nădușiți trag cu greu o haraba plină vârf cu baloți de marfă...Un târgoveț trece strigându-și marfa pe care o poartă într-o putinică...Se oprește în fața unei prăvălii, de unde iese un tejghetar care îi cere să-i dea din marfa pe care o strigă...Mă uit atent . Negustorul răsucește caneaua așezată la fundul putinicii și lasă să curgă într-un fel de polonic din lemn o licoare cam tulbure. Îl întinde apoi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
dă de dușcă. Plătind, mai cere încă un polonic de băutură, pe care de astă dată o soarbe pe îndelete...Ce o fi băutura asta? - mă întreb...Poate că îi bragă...Poate...Cine știe? Nu îndrăznesc să-l întreb pe tejghetar, care de altfel a și intrat în dugheană. Pe bragagiu la fiecare pas îl tot oprește cineva. El repetă mereu ca o păpușă pe sfori aceleași mișcări. Îi urmăresc gesturile fără să vreau. Sunt ale unui profesionist. În timp ce licoarea curge
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
arată un fost călăreț care a străbătut atâtea drumuri pe orice vreme...Ca și cum mi-ar fi ghicit gândul, călugărul mi-a propus: Hai să stăm de vorbă cu Ion Brătilă... Ne oprim în fața unei dugheni cu tot felul de mărunțișuri. Tejghetarul ne întreabă ce dorim. Știi cumva unde are casa Ion Brătilă? - întreabă bătrânul Nu-i departe de aici. Îi colea, pe Ulița Podul Vechi, aproape de biserica Sfântul Nicolae. Mulțumim tejghetarului și pornim spre Podul Vechi, pentru că tot avem treabă acolo
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Ne oprim în fața unei dugheni cu tot felul de mărunțișuri. Tejghetarul ne întreabă ce dorim. Știi cumva unde are casa Ion Brătilă? - întreabă bătrânul Nu-i departe de aici. Îi colea, pe Ulița Podul Vechi, aproape de biserica Sfântul Nicolae. Mulțumim tejghetarului și pornim spre Podul Vechi, pentru că tot avem treabă acolo. Din om în om, aflăm casa călărașului. Batem în poartă. Din casă iese un bărbat vânjos, cu fața smeadă, umbrită de niște sprâncene bogate...Ne privește cercetător și de sub mustața
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
toate felurile. Printre ei zăresc oameni în cămeșoaie și niște pălării de pai pe cap cât roata carului, semn că aici la marginea târgului țăranii se amestecă ușor cu târgoveții...Un murmur continuu ne însoțește până la tejghea. La vederea noastră, tejghetarul - un zdrahon cât un gorun - se desprinde din umbră și, cu o plecăciune demnă de un ucenic monahal, îi sărută dreapta bătrânului. Acesta îl binecuvântează, apoi îl întreabă ceva șoptit...Omul nu spune nimic, dar se răsucește ca un titirez
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
seamă nedumerirea mea și a pornit să vorbească: Asta-i o licoare ce nu se bea, fiule...doar îți umezești cerul gurii și aștepți apoi să-ți cuprindă toate simțurile...Doar așa afli ce minune e! Te întrebi cine-i tejghetarul? Îi un flăcău care mai dă pe la mine pe la chilie și mă mai ajută la câte o trebușoară. În schimb, l-am învățat și eu ce trebuie să știe un adevărat cârciumar, care din când în când primește în vizită
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
prin fața dughenei cu țesături de tot felul, dar n-am intrat. Călugărul s-a făcut că nu vede nimic. Ochii lui cătau doar la crâșma de alături...Intrăm fără prea multă codeală...O încăpere afumată peste poate, duhnind a rachiu...Tejghetarul ne iese în întâmpinare și întreabă cu mare plecăciune: Care-i pofta sfinției tale, părinte? Ne-o pălit oleacă de sete și ne-am gândit la o ulcică cu mied. Facă-se voia sfinției tale. Îndată pe prichiciul ferestrei lângă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
stabilită : spectacolul curgea, dar greu. Partenerii lui erau siderați. Poate vă amintiți prima scenă În care apare Chiriac; textul este arhicunoscut. În seara aceea, a fost rostit...pe scurtătură : cînd interpretul lui Titircă a făcut greșeala să-l Întrebe pe tejghetar de ce nu vrea să iasă Tache pantofarul la ezirciț, marele actor Silviu Stănculescu a răspuns :”Zce că e blv. Am trs gosntul dtrori la el. Lpimtcrefz. Ics ms căn pote ubla. Dba sa scult dpă ligore” ș.a.m.d. Și
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
Într-adevăr, bine ancorată în mediu ei, neatinsă de tendința generală a emancipării, Veta e serioasă. Cu toată această seriozitate, este totuși și ea un personaj comic, nu scapă viziunii comico-satirice a scriitorului. Scopul derizoriu al manifestărilor Vetei, recuperarea ursuzului tejghetar, buna părere pe care o are despre sine în chiar condițiile adulterului provoacă râsul. În configurarea acestui personaj, mecanismul alăturării de scene contribuie la sporirea comicului de caracter. Abia acum râdem de obsesia „onoarei de familist” a lui Jupân Dumitrache
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
Ca și Trahanache, Jupân Dumitrache este o autoritate. Dar autoritatea lui are poziția cea mai falsă „el este singurul mare înșelat al piesei și cel mai ușor de înșelat dintre toți în același timp” (de Veta, Zița, Chiriac). Înțelegem că tejghetarul Chiriac va prospera înșelându-și patronul de două ori - o dată prin adulter și a doua oară prin farsa pe care i-o joacă, făcându-l să creadă că-i apără „onoarea de familist”. Vanitatea Jupânului Dumitrache, încrederea în sine și
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
spirit practic punând „ambiț” în toate cât și stăpânu-său, cu excepția râvnei de a parveni la „onoarea de familist” ce-l caracterizează pe Chiriac, „sluga desfrânată” a lui Jupân Dumitrache. Ca sergent în garda civică și ca păzitor al onoarei jupânului, tejghetarul își slujește stăpânul cu „zel și activitate” spre a-și făuri viitoarea situație: organizează exemplar, compania în care Jupân Dumitrache este căpitan cu obligația rondurilor de noapte, în timpul cărora „onoarea”-i este păzită de Chiriac. Paza onoarei jupânului este în
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
I. L. Caragiale, Pompiliu Constantinescu stabilește simetria între Chiriac și Tipătescu, ilustrare a „minciunii vitale” care stă la baza vieții de familie a mahalagiului înstărit și a provincialului cu prestigiu de conducător. Moralitatea alterată generează relații false între grupurile de indivizi. Tejghetarul Chiriac va prospera nu doar prin repartiție echitabilă a viitoarei „tovărășii la parte cu patronul său de acum, ci și frustrându-l, înșelându-l de două ori”, o dată prin adulter și a doua oară prin farsa pe care i-o
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
pe care-l dobândesc soțiile ofițerilor superiori, din conștiința apartenenței la o castă superioară. Avea gesturile foarte repezi și toată comportarea ei, în pofida bunei creșteri, abia dacă-i ascundea convingerea că dacă nu ești militar nu poți fi decât vreun tejghetar. Nu-i putea suferi pe ofițerii din garda regală, pe care-i socotea îngâmfați, și n-avea curajul să vorbească despre soțiile lor, care erau atât de neglijente cu vizitele de curtoazie. Era îmbrăcată într-o rochie scumpă, dar de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
stabilită: spectacolul curgea, dar greu. Partenerii lui erau siderați. Poate vă amintiți prima scenă în care apare Chiriac; textul este arhicunoscut. În seara aceea, a fost rostit... pe scurtătură: cînd interpretul lui Titircă a făcut greșeala să-l întrebe pe tejghetar de ce nu vrea să iasă Tache pantofarul la ezirciț, marele actor Silviu Stănculescu a răspuns: "Zce că e blv. Am trs gosntul dtrori la el. Lpimtcrefz. Ics ms căn pote ubla. Dba sa scult dpă ligore" ș.a.m.d. Și
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
sunt cu toții în civil, niște „gentlemani-anchetatori” conduși de Clark Gable- ul nostru în sacou alb, Dumitru Rucăreanu. Însă „mesajul” manipulator e astfel mai eficient. Satira are și umor, un umor adesea memorabil. Nu poți să nu râzi în hohote când tejghetarul hoțoman Bumbescu cade în reverie la auzul versurilor debitate de Mirea și exclamă lăcrămos, privind în neant : „Victore, viața fără poezie e pustiu !...”. Și spectatorul, când râde, se deschide. E mai dispus să primească mesaje, idei, fără a le mai
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
politică Dincolo de pasiunea pentru politică, observăm un alt element de aceeași importanță, și anume dragostea, de la care nu face excepție nici una dintre eroinele acestei piese politice. Modesta Veta, având un soț cu atâtea idei și principii, se consolează cu Chiriac, tejghetarul și omul de încredere al stăpânului, care-și face datoria în felul său, alinând-o pe stăpâna sa și apărându i într-adevăr onoarea de intervenția unui intrus. Mânia lui la întâlnirea cu Rică este semnificativă în acest sens. Măritată
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
ideea lui Gherea pornește de la o latură a operei lui Caragiale. Trinitatea Spiridon, Chiriac, Dumitrache subliniază procesul de parvenire a unui cherestegiu, proprietar și căpitan în garda civică. Crescut cu „sfântul Niculai“ din cui, băiatul de pricopseală e un posibil tejghetar și om de încredere al patronului. Mai evidente sunt tendințele și șansele de parvenire ale lui Chiriac. El adoptă o tactică complicată pentru a-și asigura postura avantajoasă de om de încredere al patronului și de amant al patroanei. Adulterul
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]