52 matches
-
hotărască între noi cine să plătească. Așa, ca să sfârșim o dată cu cearta, o să te legăm la ochi... și pe cine ai să pui mâna, ăla va trebui să plătească pentru toată lumea! Ce zici? ― Nici că se poate mai bun lucru! răspunse tejghetarul. Un fel de "baba-oarba" din copilărie! Hai, puneți-mi legătura mai repede, că m-o fi așteptând jupânul cu banii! Pungașii scoaseră o basma groasă de in și-l legară pe tejghetar la ochi, de nu putea să zărească o
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
Nici că se poate mai bun lucru! răspunse tejghetarul. Un fel de "baba-oarba" din copilărie! Hai, puneți-mi legătura mai repede, că m-o fi așteptând jupânul cu banii! Pungașii scoaseră o basma groasă de in și-l legară pe tejghetar la ochi, de nu putea să zărească o rază de lumină. Apoi, începură să facă tărăboi și, deschizând ușa odăiței binișor, se strecurară unul câte unul afară, iar ultimul strigă: ― Ei, hai, flăcăule, acum ia-te după noi! Tejghetarul întinse
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
pe tejghetar la ochi, de nu putea să zărească o rază de lumină. Apoi, începură să facă tărăboi și, deschizând ușa odăiței binișor, se strecurară unul câte unul afară, iar ultimul strigă: ― Ei, hai, flăcăule, acum ia-te după noi! Tejghetarul întinse mâinile și-ncepu să bîjbiie ca un orbete încoace și încolo, cu grijă însă, cu să nu se lovească! În această vreme, pungașii fugiră prin dos; iar hangiul, văzând că tejghetarul nu mai vine cu banii, porni spre odăiță
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
Ei, hai, flăcăule, acum ia-te după noi! Tejghetarul întinse mâinile și-ncepu să bîjbiie ca un orbete încoace și încolo, cu grijă însă, cu să nu se lovească! În această vreme, pungașii fugiră prin dos; iar hangiul, văzând că tejghetarul nu mai vine cu banii, porni spre odăiță să vadă ce s-a întîmplat. Intrând, tejghetarul îl prinse deodată în brațe și-i strigă: ― Aha, tu ai să plătești! Dar hangiul, foarte mâniat, îi smulse legătura de la ochi, și, când
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
un orbete încoace și încolo, cu grijă însă, cu să nu se lovească! În această vreme, pungașii fugiră prin dos; iar hangiul, văzând că tejghetarul nu mai vine cu banii, porni spre odăiță să vadă ce s-a întîmplat. Intrând, tejghetarul îl prinse deodată în brațe și-i strigă: ― Aha, tu ai să plătești! Dar hangiul, foarte mâniat, îi smulse legătura de la ochi, și, când auzi cum stau lucrurile, îi șterse două palme zdravene tejghetarului, strigîndu-i: ― N-au plătit hoțomanii aceia
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
vadă ce s-a întîmplat. Intrând, tejghetarul îl prinse deodată în brațe și-i strigă: ― Aha, tu ai să plătești! Dar hangiul, foarte mâniat, îi smulse legătura de la ochi, și, când auzi cum stau lucrurile, îi șterse două palme zdravene tejghetarului, strigîndu-i: ― N-au plătit hoțomanii aceia, și nici eu n-am să plătesc, cap de zevzec, ci ai să plătești chiar tu, că "cine nu deschide ochii deschide punga!" Iar cei cinci pungași isteți s-au tot dus prin cetate
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
încă se auzeau hodorogind în josul uliței. Boi nădușiți trag cu greu o haraba plină vârf cu baloți de marfă...Un târgoveț trece strigându-și marfa pe care o poartă într-o putinică...Se oprește în fața unei prăvălii, de unde iese un tejghetar care îi cere să-i dea din marfa pe care o strigă...Mă uit atent . Negustorul răsucește caneaua așezată la fundul putinicii și lasă să curgă într-un fel de polonic din lemn o licoare cam tulbure. Îl întinde apoi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
dă de dușcă. Plătind, mai cere încă un polonic de băutură, pe care de astă dată o soarbe pe îndelete...Ce o fi băutura asta? - mă întreb...Poate că îi bragă...Poate...Cine știe? Nu îndrăznesc să-l întreb pe tejghetar, care de altfel a și intrat în dugheană. Pe bragagiu la fiecare pas îl tot oprește cineva. El repetă mereu ca o păpușă pe sfori aceleași mișcări. Îi urmăresc gesturile fără să vreau. Sunt ale unui profesionist. În timp ce licoarea curge
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
arată un fost călăreț care a străbătut atâtea drumuri pe orice vreme...Ca și cum mi-ar fi ghicit gândul, călugărul mi-a propus: Hai să stăm de vorbă cu Ion Brătilă... Ne oprim în fața unei dugheni cu tot felul de mărunțișuri. Tejghetarul ne întreabă ce dorim. Știi cumva unde are casa Ion Brătilă? - întreabă bătrânul Nu-i departe de aici. Îi colea, pe Ulița Podul Vechi, aproape de biserica Sfântul Nicolae. Mulțumim tejghetarului și pornim spre Podul Vechi, pentru că tot avem treabă acolo
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Ne oprim în fața unei dugheni cu tot felul de mărunțișuri. Tejghetarul ne întreabă ce dorim. Știi cumva unde are casa Ion Brătilă? - întreabă bătrânul Nu-i departe de aici. Îi colea, pe Ulița Podul Vechi, aproape de biserica Sfântul Nicolae. Mulțumim tejghetarului și pornim spre Podul Vechi, pentru că tot avem treabă acolo. Din om în om, aflăm casa călărașului. Batem în poartă. Din casă iese un bărbat vânjos, cu fața smeadă, umbrită de niște sprâncene bogate...Ne privește cercetător și de sub mustața
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
toate felurile. Printre ei zăresc oameni în cămeșoaie și niște pălării de pai pe cap cât roata carului, semn că aici la marginea târgului țăranii se amestecă ușor cu târgoveții...Un murmur continuu ne însoțește până la tejghea. La vederea noastră, tejghetarul - un zdrahon cât un gorun - se desprinde din umbră și, cu o plecăciune demnă de un ucenic monahal, îi sărută dreapta bătrânului. Acesta îl binecuvântează, apoi îl întreabă ceva șoptit...Omul nu spune nimic, dar se răsucește ca un titirez
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
seamă nedumerirea mea și a pornit să vorbească: Asta-i o licoare ce nu se bea, fiule...doar îți umezești cerul gurii și aștepți apoi să-ți cuprindă toate simțurile...Doar așa afli ce minune e! Te întrebi cine-i tejghetarul? Îi un flăcău care mai dă pe la mine pe la chilie și mă mai ajută la câte o trebușoară. În schimb, l-am învățat și eu ce trebuie să știe un adevărat cârciumar, care din când în când primește în vizită
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
prin fața dughenei cu țesături de tot felul, dar n-am intrat. Călugărul s-a făcut că nu vede nimic. Ochii lui cătau doar la crâșma de alături...Intrăm fără prea multă codeală...O încăpere afumată peste poate, duhnind a rachiu...Tejghetarul ne iese în întâmpinare și întreabă cu mare plecăciune: Care-i pofta sfinției tale, părinte? Ne-o pălit oleacă de sete și ne-am gândit la o ulcică cu mied. Facă-se voia sfinției tale. Îndată pe prichiciul ferestrei lângă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
stabilită: spectacolul curgea, dar greu. Partenerii lui erau siderați. Poate vă amintiți prima scenă în care apare Chiriac; textul este arhicunoscut. În seara aceea, a fost rostit... pe scurtătură: cînd interpretul lui Titircă a făcut greșeala să-l întrebe pe tejghetar de ce nu vrea să iasă Tache pantofarul la ezirciț, marele actor Silviu Stănculescu a răspuns: "Zce că e blv. Am trs gosntul dtrori la el. Lpimtcrefz. Ics ms căn pote ubla. Dba sa scult dpă ligore" ș.a.m.d. Și
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Rică Venturiano a trimis un mesaj Ziței, dar acesta a ajuns la orgoliosul proprietar din cauza unui meșter "binagiu", care a schimbat numerele caselor: "a bătut numărul 6 d-a-ndoaselea". În alt plan, Veta coase galoanele la mondirul lui Chiriac, amantul ei, "tejghetar, om de încredere al lui Jupân Dumitrache, sergent în gardă", conversează "cu Zița, se hotărăște să nu mai meargă la comediile de la Iunion". În timp ce căpitanul în garda civică făcea rondul de noapte, Veta se afla în brațele lui Chiriac, îi
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
politică Dincolo de pasiunea pentru politică, observăm un alt element de aceeași importanță, și anume dragostea, de la care nu face excepție nici una dintre eroinele acestei piese politice. Modesta Veta, având un soț cu atâtea idei și principii, se consolează cu Chiriac, tejghetarul și omul de încredere al stăpânului, care-și face datoria în felul său, alinând-o pe stăpâna sa și apărându i într-adevăr onoarea de intervenția unui intrus. Mânia lui la întâlnirea cu Rică este semnificativă în acest sens. Măritată
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
ideea lui Gherea pornește de la o latură a operei lui Caragiale. Trinitatea Spiridon, Chiriac, Dumitrache subliniază procesul de parvenire a unui cherestegiu, proprietar și căpitan în garda civică. Crescut cu „sfântul Niculai“ din cui, băiatul de pricopseală e un posibil tejghetar și om de încredere al patronului. Mai evidente sunt tendințele și șansele de parvenire ale lui Chiriac. El adoptă o tactică complicată pentru a-și asigura postura avantajoasă de om de încredere al patronului și de amant al patroanei. Adulterul
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
cazul lor, limitele amiciției de circumstanță sunt transgresate înspre o adevărată înfrățire marcată de implacabil. Deși nu sunt interșanjabili ca Lache și Mache, care "nu sunt decât unul și același în două fețe, doime de o ființa și nedespărțită"48, tejghetarii lui Urmuz coabitează prin același tip de simbioză, își aduc servicii unii altora chiar și post-mortem, își înțeleg și își respectă preferințele și se coalizează împotriva celorlalți. Astfel, Dragomir, care "are inimă bună"49, îl secondează pe Cotadi în încrâncenatul
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
a făcut comitetul teatrului de a primit demisiunea acestui actor, demisiune dată, pe cât știm, în urma numai a unor neînțelegeri între dânsul și unul din societari. {EminescuOpXII 406} Ceilalți interpreți, d. d. Panu (în rolul Hagiului Pană), Julian (musiu George), Mateescu (tejghetarul Petrică ) și d-na Frosa Sarandi (cocoana Trandafira ) au fost ca totdauna bine. [14 noiembrie 1881] TEATRUL DACIA ["TOT ASEARĂ... "] Tot aseară s-a jucat, după cererea generală., o dramă în 5 acte intitulată Șapte prinți ai Larei - și o
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sunt cu toții în civil, niște „gentlemani-anchetatori” conduși de Clark Gable- ul nostru în sacou alb, Dumitru Rucăreanu. Însă „mesajul” manipulator e astfel mai eficient. Satira are și umor, un umor adesea memorabil. Nu poți să nu râzi în hohote când tejghetarul hoțoman Bumbescu cade în reverie la auzul versurilor debitate de Mirea și exclamă lăcrămos, privind în neant : „Victore, viața fără poezie e pustiu !...”. Și spectatorul, când râde, se deschide. E mai dispus să primească mesaje, idei, fără a le mai
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
și năravurile lumii În care viețuiește; mai toate femeile din universul artistic caragialean practică amorul nelegitim, Își asumă simultan un dublu rol, cel de soție / concubină și de amantă. Veta Își află adevărata iubire În casa soțului: e angajatul acestuia, tejghetarul care-și satisface vanitatea coabitând cu nevasta jupânului. Veta e supusă, pasivă, tolerantă. Îl iubește pe Chiriac din toată inima, el e centrul lumii ei: se teme pentru integritatea lui fizică, Îi mărturisește că el Îi umple viața. Chiriac, dimpotrivă
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
reprezintă o formă a presupusei decențe, a unei etici proiectate idealist. Rușinea e mai degrabă a soțului care face figură ridicolă de cocu și care, cu mare doză de inocență, crede că poate spulbera bănuielile celorlalți privind relația Vetei cu tejghetarul, făcând excesiv uz de «onoarea de familist». Dumitrache lasă În grija lui Chiriac nu doar afacerea, ci și nevasta: „JUPÂN DUMITRACHE: Ce făcea cocoana, mă? SPIRIDON: Cosea galoanele la mondirul lui nea Chiriac. JUPÂN DUMITRACHE: Ce a zis? SPIRIDON: Zicea
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
e un cocu, nu și naiv. Doar Înțelept. Mai vârstnic decât ea, dumnealui tolerează infidelitatea soției care-și alege amantul dintre prietenii apropiați (cum e Tipătescu, prefectul) sau care se orientează spre omul casei, un angajat (e cazul lui Chiriac, tejghetarul lui Jupân Dumitrache). Dar, culme a degradării morale, soțul Își Încurajează nevasta să practice adulterul ca formă a diplomației (e situația lui Mandache, dar și a lui Manolache Guvidi), făcându-și din aceasta un nume de glorie ori simulând ignoranța
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
cunoaște, fără Îndoială, semnificația simbolică a reflexelor și ceea ce vrea, curmând obositoarea relatare a Ziței, e să capete confirmarea propriilor presupuneri. Veta coase galoanele la mundirul lui Chiriac, haina acestuia compensând Îndepărtarea lui. Veta e stăpâna casei și Îngrijește de tejghetar (poate și pentru că e singura femeie În casă), iar Îndeletnicirea, practică, o ajută să se rupă de realitate; „este obosită și distrată, vorbește rar și Încet” În momentul intrării ei În scenă, părând epuizată psihic, deznădăjduită. Cauza e, se Înțelege
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
articol de apărare. Pe vremea aceea Caragiale [se] număra la Junimea literară din Iași. Piesa este jucată magistral cu următoarea distribuție: Chiristigiul, dacă nu mă înșel, Ion Petrescu; Ipingescu, ipistatul, Ștefan Iulian; nevasta chiristigiului, Dăneasca; Zița, sora ei, Maria Ciueurescu; tejghetarul, Grigore Manoleseu; Chiriac, Aristizza Romanescu în travesti, poetul... Direcția lui Ion Ghica vede și apogeul lui Vasile Alecsandri ca autor dramatic, cu Fântâna Blanduziei mai întâi și cu Ovidiu după aceea. Este o frumoasă epocă de emulație, de strălucire a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]