102 matches
-
afecțiune de etiologie necunoscută caracterizată prin inflamație cronică și obliterarea fibroasă a canalelor biliare intrahepatice. Se presupune că CBP este rezultatul unui mecanism autoimun, presupunere bazată pe numărul mare de afecțiuni autoimune corelate cu această boală: calcinoza, sindromul Raynaud, sclerodactilia, telangiectazia, acidoză tubulară renală. Un alt argument care susține teoria autoimună este prezența anticorpilor de tip IgG antimitocondriali (AAM) în peste 89% din cazurile de PBS. TABLOU CLINIC Boala apare predominant la femei, între 35 și 60 ani. La debut afecțiunea
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
de aport sau vene de drenaj. Prezintă reacție gliotică în creierul adiacent. Dimensiunea lor variază de la 1 la 5 cm. În peste 50% din cazuri sunt multiple. FISTULA CAROTIDO-CAVERNOASĂ Este o comunicare anormală între sistemul arterial carotidian și sinusul cavernos. TELANGIECTAZIILE CAPILARE Sunt pe locul doi ca frecvență printre malformațiile vasculare cerebrale. Reprezintă niște dilatații capilare saculare sau fuziforme și prezintă un flux sanguin mic. Nu pot fi evidențiate pe nici un studiu imagistic dar sunt depistate incidental la necropsie. Riscul de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
MALFORMAȚIILE ARTERIO-VENOASE IOAN ȘTEFAN FLORIAN, ADRIANA BARIȚCHII, SEBASTIAN-VICTOR TRIFOI GENERALITĂȚI Malformațiile vasculare cerebrale sunt leziuni vasculare non-neoplazice întâlnite la nivel cerebral. Încă din 1966, McCormick a împărțit malformațiile vasculare în patru tipuri: malformații arteriovenoase (MAV) propriu-zise, angioame venoase, cavernoame și telangiectazii capilare. La acestea se adaugă o a cincea categorie, aceea a fistulei arterio-venoase directe, care constă în conexiunea directă a uneia sau mai multor ramuri arteriale cu o venă (fără a prezenta un „nidus”), leziuni ce prezintă flux și presiune
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
calcifica sau se poate tromboza. Apar rar în măduva spinării [2]. Cavernele conțin sânge în stadii variate de evoluție a trombilor: formare, organizare, dizolvare. Studiile clinice estimează o asociere cu angiomul venos la 2,1% până la 36% din cazuri [3]. Telangiectaziile capilare se pot găsi în vecinătatea leziunilor și pot reprezenta un precursor al acestora. Pozitivează testul de colorare pentru factor de angiogeneză [4]. Leziunile pot să apară de novo, au potențial de creștere (deși mai mic decât hemangioblastomul), pot regresa
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
respectând principiul prezervării de parenchim pulmonar [151]. Hemangiomul cavernos Este un tip de malformație arteriovenoasă pulmonară, una din cele 4 leziuni benigne de acest tip clasificate de Yousem în 1989: 1. hemangiomul cavernos; 2. malformațiile arteriovenoase; 3. hemangiomul capilar; 4. telangiectazia pulmonară [188]. Evaluarea corectă, completă și neinvazivă a acestui tip de leziuni se realizează prin IRM [155]. În prezența oricărei malformații arteriovenoase pulmonare trebuie luată în considerare telangiectazia hemoragică ereditară (boala Rendu-Osler-Weber) [53]. Hemangioamele cavernoase solitare au indicație chirurgicală de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
în 1989: 1. hemangiomul cavernos; 2. malformațiile arteriovenoase; 3. hemangiomul capilar; 4. telangiectazia pulmonară [188]. Evaluarea corectă, completă și neinvazivă a acestui tip de leziuni se realizează prin IRM [155]. În prezența oricărei malformații arteriovenoase pulmonare trebuie luată în considerare telangiectazia hemoragică ereditară (boala Rendu-Osler-Weber) [53]. Hemangioamele cavernoase solitare au indicație chirurgicală de excizie [151]. Leziunile limfatice Sunt rare și pot fi clasificate în limfangioame și limfangiomatoză difuză [151]. Un caz de limfangiom a fost descris în 1995 de Kim la
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
meta analiză din 2005 a mai multor studii la toate categoriile de vârstă a publicat o incidență de 1% a ulcerelor venoase cronice (C5 C6), 5 10% a modificărilor cutanate (C4), 30 50% a varicelor hidrostatice (C2) și 80% a telangiectaziilor (C1) (70). 34.2.2. Fiziopatologie Returul venos de la nivelul membrelor inferioare depinde de forța de contracție a musculaturii gambei, funcționarea corectă (unidirecțională) a valvelor de pe traseul vascular și de permeabilitatea venoasă. Afectarea oricăruia dintre acești factori determină hipertensiune venoasă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Lucian Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/91951_a_92446]
-
la vârstnici comparativ cu alte categorii de vârstă (7), determină creșterea presiunii venoase postambulatorii, în loc de scăderea sa (71). 34.2.3. Diagnostic clinic Diagnosticul clinic al insuficienței venoase cronice se face pe baza semnelor și simptomelor schematizate în clasificarea CEAP. Telangiectaziile, venele reticulare și cele varicoase de altă etiologie decât cea congenitală, eczema și edemul (C1 3), sunt cele mai întâlnite semne de insuficiență venoasă cronică reversibile prin tratament chirurgical. Excepție face sindromul Klippel Trenaunay, o malformație venoasă congenitală în care
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Lucian Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/91951_a_92446]
-
minimalizează riscul acestor complicații. Tratamentul endovenos Principalul scop al tratamentului endovenos este închiderea punctului cel mai înalt de reflux, fie că se află în vena safenă internă, fie în cea externă. Scopurile secundare sunt ablația tributarelor varicoase, reticulare și a telangiectaziilor, pentru înlăturarea simptomelor și îmbunătățirea aspectului cosmetic local. Pentru realizarea acestor scopuri, metodele endovenoase includ scleroterapia (cu sau fără ghidaj ecografic), ablația endovenoasă laser sau cu radiofrecvență și laserele cutanate sau lumină pulsatilă. Efectul direct al acestor metode este de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Lucian Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/91951_a_92446]
-
descris la pacienții cu acest sindrom, riscul relativ estimat de apariție față de populația generală fiind considerat a fi unul mediu [65]. Ataxia -teleangiectazia (AT) este o boală cu transmitere autosomal recesivă care afectează gena ATM. Se manifestă prin ataxie cerebeloasă, telangiectazii cutanate sensibilitate la radiațiile ionizante și imunodeficiență. Au un risc global de cancer de 38% [66]. O serie de studii au arătat o asociere a acestui sindrom cu apariția cancerului pancreatic, existând o creștere a frecvenței acestui cancer la pacienții
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92183_a_92678]
-
boala anevrismală aortică, fără a fi asociate cu inflamația peretelui arterial aortic. Dintre acestea sunt de amintit: sindromul Marfan, sindromul Ehlers-Danlos, pseudoxantoma elasticum (defectul autozomal recesiv de elastină), homo-cistinuria, sindromul Erdheim (ectazia anuloaortică), sindromul Noonan, sindromul Klippel-Feil, sindromul X fragil, telangiectazia hemoragică familială, boala ereditară a rinichiului polichistic, sindrom Turner. Au existat câțiva pacienți cu osteogenesis imperfecta dar această asociere poate fi întâmplătoare [1,4]. O serie de boli autoimune sau cu mecanism imun induc inflamația peretelui aortic și sunt asociate
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
53. Redăm, în continuare (fig. 3-61), o schemă a relației dintre ATM și evenimentele posibil a se desfășura în cadrul ciclului celular. Așa cum se observă din schemă, mutația genei ATM este posibilă, caz în care la om apare în homozigoție ataxia - telangiectazia, boală caracterizată prin degenerări cerebeloase, imunodeficiență, susceptibilitate mare față de radiațiile ionizante (IR), predispoziție către diverse neoplazii. Se citează astfel apariția frecventă de leucemii, precum leucemia prolimfocitică cu celule T, leucemia 71 J. Y. Wang, Cellular responses to DNA damage, Curr
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
aspectul că incidența redusă a CHC la pacienții cu HAI ar putea fi datorată utilizării imunosupresoarelor în acest context [58]. Alte cauze de ciroză hepatică Ciroza hepatică de cauză vasculară se poate dezvolta în context de insuficiență cardiacă dreaptă, pericardită, telangiectazia hemoragică ereditară, boala veno-ocluzivă, sindrom BuddChiari [58]. Factori de risc metabolici Ficatul gras non-alcoolic (NAFLD) reprezintă expresia hepatică a sindromului metabolic și a fost recunoscut ca factor de risc pentru dezvoltarea steatohepatitei non-alcoolice (NASH), a cirozei hepatice și a CHC
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92124_a_92619]
-
apare mai ales după ortostatism prelungit; stări lipotimice sau amețeli importante ce apar la trecerea bruscă din clinostatism în ortostatism, cauzate de incapacitatea sistemului vascular de adaptare la solicitări rapide. Evoluează în decurs de ani ca ectazii venulare segmentare și telangiectazii de diferite tipuri („în labă de gâscă”, „în groapă de obuz”) care ridică mai curând probleme de ordin estetic decât patologic (Naoum, Hunter, 2007). Evoluează în două direcții: fie spre boală varicoasă adevărată (când sunt primele manifestări ale bolii), fie
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
secundar. (Coleridge Smith, 2006, Bergan, Pascarella, 2007, Greenberg et al., 2008). Majoritatea pacienților care se prezintă la consult au doar aceste varicozități albastre puține fiind cele care mai asociază și varicozități reticulare sau insuficiența safenei interne sau externe. Prezența acestor telangiectazii reprezintă un semn cert (primul) al alterării anatomice și funcționale a sistemului venos profund ulterior în evoluție putând apărea decompensarea sistemului venelor safene și a perforantelor. (Coleridge Smith, 2006, Bergan, Pascarella, 2007, Greenberg et al., 2008) Petele albastre sau petele
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
2007). Venele subcutanate și intradermice dilatate neuniform pot da aspectul neregulat al suprafeței acestor pete albastre. Ele dispar la vitropresiune și reprezintă una din primele manifestări ale sindromului postflebitic și ale decompensării circulației venoase profunde („coroana flebectazică paraplantară”). Varicozitățile reticulate (telangiectazii) sunt venectazii de 2-4 mm situate în hipoderm care proemină sub piele, fiind dispuse în formă de rețea neregulată fiind localizate cu predilecție pe creasta poplitee și fața externă a membrelor inferioare. Cele două safene nu sunt dilatate, crosele sunt
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
formă de rețea neregulată fiind localizate cu predilecție pe creasta poplitee și fața externă a membrelor inferioare. Cele două safene nu sunt dilatate, crosele sunt competente iar perforantele nu sunt incompetente. Ele pot fi venele nutritive ale unor plăci de telangiectazii care îmbracă aspectul de „pin maritim”. Subiectiv pacienții relatează diferite tulburări funcționale care sunt însoțite de puține semne la examenul obiectiv. (Bergan, Pascarella, 2007, Naoum et al., 2007, Greenberg et al., 2008) Acest tip de varicozități denumite și varice anarhice
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
3 inferioară gambă, cele două safene fiind normale. Mecanismul incriminant este decompensarea izolată a unor vene perforante prin care sângele din sistemul profund refulează sub presiune în sistemul venos superficial determinând dilatări segmentare. Culoarea telangectaziilor depinde de calibrul venelor dilatate: telangiectazii roșii - diametrul venulei este 0,1 0,4 mm; telangectazii albastre - diametrul venulei este de 0,4-1 mm fiind situate la 0,6 mm profunzime; telangectaziile violacee - diametrul venulei este de 0,6-2 mm fiind situate la 0,6 mm
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
efectuat în prealabil scleroterapie. Poate fi prevenită prin utilizarea de soluții sclerozante cu concentrații reduse, injectarea de cantități reduse la fiecare injectare și evitarea injectării cu presiune mare a sclerozantului. Scleroterapia cu spuma este o metoda mai nou folosită pentru telangiectazii, vene reticulate si vene comunicante dilatate varicos. Fiind o metodă invazivă, dureroasă, care presupune injectii repetate in vene, se foloseste din ce in ce mai rar, datorită riscului de necroza cutanată si mai ales datorita solutiei cu laserul transcutanat (Ouvry et al., 2008, Nijsten
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
elastic și este ținut 3 ore, după care este permisă mobilizarea pacientului, externarea fiind posibilă chiar a doua zi, în unele centre acest procedeu fiind efectuat chiar ambulator. 3.3.5. LASERUL TRANSCUTANAT, RADIOFRECVENTA ENDOVENOASĂ Laserul transcutanat este indicat pentru telangiectazii și vene mai mici de 3,5 mm diametru. Laserterapia endovenoasă este indicată pacienților care prezintă reflux la nivelul crosei safenei interne sau externe sau incompetenta venelor perforante, pentru venele safene și perforante precum și pentru pachetele varicoase imediat adiacente trunchiurilor
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
biopsie cutanata în scop diagnostic - examinare histopatologica a tumorilor excizate, cu controlul marginilor și bazei tumorilor 2.2.2. Opționale: - dermatoscopie pentru formele pigmentare 2.3. Forme clinice și complicații: Forme clinice: ● Carcinom bazocelular nodular: tumoră nodulara cu margine perlata, telangiectazii pe suprafața ● Carcinom bazocelular perlat, perlat-ulcerat, plan cicatricial ● Carcinom bazocelular ulcerat: tumoră ulcerata, cu margine perlata; poate invada și distruge structurile profunde (formă terebranta, ulcus rodens) ● Carcinom bazocelular pigmentar ● Carcinom bazocelular sclerotizant/morfeiform ● Carcinom bazocelular chistic: papula sau nodul moale
ORDIN nr. 1.218 din 16 septembrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea dermatovenerologie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226789_a_228118]
-
de prescripția dermatologica și efectele imediate spectaculoase au determinat utilizarea abuzivă, nejudicioasă, mai ales a dermatocorticoizilor superpotenți. Pe termen lung consecințele acestei abordări terapeutice s-au dovedit defavorabile prin reacțiile adverse locale și/sau sistemice ale topicelor cortizonice (ex. atrofie, telangiectazii). ● diversitatea dermatocorticoizilor comercializați la ora actuală precum și riscurile majore pe care le implică folosirea lor neadecvata fac necesară stabilirea unor principii generale de utilizare a acestei clase de medicamente. ● prezentul ghid are la bază "Consensul național privind utilizarea dermatocorticoizilor" elaborat
ORDIN nr. 1.218 din 16 septembrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea dermatovenerologie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226789_a_228118]
-
apariției reacțiilor adverse. ● utilizarea îndelungată, pe suprafețe corporale întinse a dermatocorticoizilor superpotenți determina efecte secundare negative importante, atât sistemice (secundare absorbției transcutanate: supresia glandelor suprarenale, depresia imunitara, afectarea oculara, încetinirea creșterii și favorizarea infecțiilor secundare), cât și cutanate (atrofie, vergeturi, telangiectazii, acnee, foliculite). Acestea din urmă, adesea ireversibile, sunt din ce in ce mai des întâlnite, deoarece pacienții nu sunt corect informați sau achiziționează preparatele fără prescripție medicală. ● pacienții trebuie să fie corect informați despre riscurile aplicării abuzive ale acestor medicamente. 7. Selecția dermatocorticoidului ● alegerea
ORDIN nr. 1.218 din 16 septembrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea dermatovenerologie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226789_a_228118]
-
de simptome și semne instalate ca rezultat al alterărilor structurale și funcționale ale venelor. Simptomele caracteristice sunt senzația de picior greu, senzația de picior obosit, crampele predominant nocturne, durerea, pruritul, senzația de arsură sau senzația de picior umflat. Semnele includ telangiectazii, vene reticulare, vene varicoase, edemul, modificările trofice cutanate cum ar fi: lipodermatoscleroza, dermatita, pigmentarea și în stadiile evolutive finale - ulcerația. Epidemiologie: La nivel mondial 10-33% din femeile adulte și 10-20% din bărbați au Insuficientă Venoasa Cronică. În statele europene prevalența
ORDIN nr. 1.218 din 16 septembrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea dermatovenerologie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226789_a_228118]
-
450 mg) + hesperidina (50 mg) micronizată - 2 tablete zilnic, tratament cronic; - contenție elastică în funcție de fiecare caz în parte - ciorap elastic adaptat pacientului. 2. Pacienți cu Insuficiență Venoasa Cronică în stadiul CEAP C1 Descrierea stadiului conform clasificării CEAP revizuite: - pacienți cu telangiectazii (venule intradermice confluate și dilatate cu diametrul mai mic de 1 mm) sau vene reticulare (vene subdermice dilatate, cu diametrul între 1 și 3 mm, tortuoase). Modalități terapeutice: - schimbarea stilului de viață; - tratament sistemic: diosmina (450 mg) + hesperidina (50 mg
ORDIN nr. 1.218 din 16 septembrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea dermatovenerologie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226789_a_228118]