103 matches
-
Marius; 33. domnului plutonier-adjutant Dinu Ion Nicolae-Gabriel; 34. domnului plutonier-adjutant Irimieș Alexandru Sandu-Dănuț; 35. domnului plutonier-adjutant Măciuca Neculai Sorin; 36. domnului plutonier-adjutant Micoara Onutiu Ioan-Codruț; 37. domnului plutonier-adjutant Niculae Gheorghe Florea; 38. domnului plutonier-adjutant Sănduleasa Ghiorghi Constantin; 39. domnului plutonier-adjutant Teleaga Gheorghe Gheorghe-Ciprian; 40. domnului plutonier-adjutant Tudor Florea Liviu; 41. domnului agent șef de poliție Albu Valeriu George-Laurențiu; 42. domnului agent șef de poliție Berceanu Toma Stefan-Emil; 43. domnului agent șef de poliție Codreanu Gheorghe Dorin; 44. domnului agent șef de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228399_a_229728]
-
artist decorator, Uniunea Artiștilor Plastici din România; 25. domnului Oravitzan-Cretu Silviu, pictor, Uniunea Artiștilor Plastici din România; 26. domnului Pamfil Alexandru, sculptor, Uniunea Artiștilor Plastici din România; 27. domnului Pătrașcu Dragoș, grafician, Uniunea Artiștilor Plastici din România; 28. doamnei Pintilie Teleaga Ileana, istoric de artă, Uniunea Artiștilor Plastici din România; 29. doamnei Prevenda Florica, pictor, Uniunea Artiștilor Plastici din România; 30. domnului Rotaru Vasile, scenograf, Uniunea Artiștilor Plastici din România; 31. domnului Sabău Nicolae, istoric de artă, ClujNapoca; 32. doamnei Semenescu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157898_a_159227]
-
și Programul de reforma a administrației publice; - 15 mai 1998, pentru finalizarea Programului național de aderare a României la Uniunea Europeană, care se va supune aprobării Guvernului. PRIM-MINISTRU VICTOR CIORBEA Contrasemnează: --------------- p. Ministru delegat pe lângă primul-ministru pentru integrare europeană, Ion Teleaga, secretar de stat Ministrul finanțelor, Daniel Daianu Ministru delegat pe lângă primul-ministru pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului și a Departamentului pentru Administrație Publică Locală, Remus Opris Ministrul reformei, președintele Consiliului pentru Reforma, Ilie Serbanescu ----------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120437_a_121766]
-
efectelor inundațiilor din 1997. Defalcarea sumei alocate este prezentată în anexa la prezența hotărâre." 2. Anexă la hotărâre se înlocuiește cu anexă la prezența hotărâre. PRIM-MINISTRU VICTOR CIORBEA Contrasemnează: --------------- p. Ministru delegat pe langă primul-ministru pentru integrare europeană, Constantin Teleaga Ministrul finanțelor, Daniel Dăianu Ministru delegat pe langă primul-ministru pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului și a Departamentului pentru Administrație Publică Locală, Remus Opriș Anexă 1 ALOCAREA Fondului de contrapartida constituit din contravaloarea în moneda națională a ajutoarelor economice acordate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120420_a_121749]
-
se înlocuiește cu anexă la prezența hotărâre, care face parte integrantă din această. PRIM-MINISTRU VICTOR CIORBEA Contrasemnează: --------------- Departamentul pentru Relații cu Sindicatele și Patronatul, Vlad Roșca, secretar de stat p. Ministru delegat pe langă primul-ministru pentru integrare europeană, Constantin Teleaga, secretar de stat Anexă 1 REGULAMENT de organizare și funcționare a Secretariatului Tripartit pentru Dialog Social Articolul 1 Secretariatul Tripartit pentru Dialog Social, denumit în continuare S.T.D.S., se constituie ca persoană juridică, neguvernamentala, apolitica, fără scop lucrativ, în vederea promovării dialogului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/117885_a_119214]
-
Finanțelor va aloca suma de 9,7 miliarde lei Departamentului pentru protecția copilului, prin Secretariatul General al Guvernului. PRIM-MINISTRU VICTOR CIORBEA Contrasemnează: --------------- Ministru de stat, ministrul finanțelor, Mircea Ciumara p. Ministru delegat pe langă primul-ministru pentru Integrare Europeană, Constantin Teleaga, secretar de stat Ministru delegat pe langă primul-ministru pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului și a Departamentului pentru Administrație Publică Locală, Remus Opriș Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Protecția Copilului, Cristian Tabacaru ------------------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/118053_a_119382]
-
Articolul UNIC Se ratifica Memorandumul de Înțelegere - Program de cooperare a Olandei cu România, 1997, semnat la București la 25 februarie 1997, prevăzut în anexa. PRIM-MINISTRU VICTOR CIORBEA Contrasemnează: --------------- p. Ministru delegat pe langă primul-ministru pentru integrare europeană, Constantin Teleaga Ministru de stat, ministrul finanțelor, Mircea Ciumara p. Ministru de stat, ministrul afacerilor externe, Gabriel Gafita, secretar de stat Anexă 1 MEMORANDUM DE ÎNȚELEGERE Program de cooperare a Olandei cu România, 1997*) ------------ Anexă 1 MEMORANDUM DE ÎNȚELEGERE Program de cooperare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/117170_a_118499]
-
de stat pe anul 1997 nr. 72/1997 . PRIM-MINISTRU VICTOR CIORBEA Contrasemnează: --------------- p. Ministrul educației naționale, Constantin Isbasoiu, secretar de stat p. Ministrul finanțelor, Dan Radu Rusanu, secretar de stat p. Ministru delegat pe lângă primul-ministru pentru integrare europeană, Constantin Teleaga, secretar de stat ----------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/119738_a_121067]
-
Articolul UNIC Domnul Constantin Petru Teleaga se recheamă din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Regatul Spaniei. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE --------------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132834_a_134163]
-
III-a Simionov Ștefan Daniel. Articolul 39 Se conferă Medalia Meritul Sanitar, clasa I, cu însemn pentru civili: 1. doamnei Bejenaru Gabriel Mariana; 2. doamnei Dinu Constantin Ana; 3. domnului Mănăilă Valeriu Adrian; 4. doamnei Nițescu Ilie Maria; 5. doamnei Teleagă Ioan Elena. Articolul 40 Se conferă Medalia Meritul Sanitar, clasa a II-a, cu însemn pentru civili, doamnei Săvulescu Corneliu-Lefter Corina-Liliana. Articolul 41 Se conferă Medalia Meritul Sanitar, clasa a III-a, cu însemn pentru civili: 1. doamnei Hornea Niculae
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236031_a_237360]
-
fondurile. Articolul 4 Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului României un raport privind cheltuirea alocării prevăzută la art. 1. PRIM-MINISTRU VICTOR CIORBEA Contrasemnează: --------------- Ministru de stat, ministrul finanțelor, Mircea Ciumara p. Ministru delegat pe langă primul-ministru pentru integrare europeană, Constantin Teleaga Anexă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/119627_a_120956]
-
înălțime de 815 m. Pârâul Sărata este un afluent al râului Teleajen care izvorâște din zona satului Melicești și curge de la nord-vest către sud-est. Datorită poziționării predominant pe valea acestei gârle, Telega este protejată de vânturi puternice. Solurile din zona Telegii sunt sărace (argile) și, în unele locuri, sărăturoase. Datorită prezenței sării în subsol și a solului argilos, există zone în Telega unde au loc alunecări de teren. Prin comună trece șoseaua județeană DJ100E, care o leagă spre vest de Câmpina
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
specifice locului. Dintre arbuștii întâlniți în zonă, la marginea fânețelor: cătina, alunul, gherghinul, măceșul, călinul, cornul, scorușul, socul. Fauna sălbatică mică e specifică pădurilor de foioase din Muntenia de deal: veverițe, pârși, viezuri, cârtițe, iepuri, vulpi. Păsări întâlnite în zona Telegii: cuc, gaiță, turturea, uliu, vrabie, rândunică, pițigoi, ciocănitoare. Din rândul faunei mari, întâlnim mistreți și căprioare. Foarte rar se semnalează prezența urșilor în pădurile din nordul comunei, înspre Cosminele și Pietriceaua. Comuna Telega a cunoscut perioade de dezvoltare și declin
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
principalele două locații de exploatare a sării, o resursă importantă a economiei tradiționale. Astfel, Telega s-a dezvoltat inițial pe baza existenței resurselor de sare din subsolul dealurilor sale. De altminteri, etimologia numelui Telega este legată de mijloacele de transport ("telegile") cu care se transporta sarea către sud, către București și de acolo mai departe, către Imperiul Otoman. Cealaltă resursă subterană găsită pe teritoriul Telegii și strâns legată de dezvoltarea sa este petrolul. Deși cunoscut de mai mult timp (păcură), petrolul
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
sare din subsolul dealurilor sale. De altminteri, etimologia numelui Telega este legată de mijloacele de transport ("telegile") cu care se transporta sarea către sud, către București și de acolo mai departe, către Imperiul Otoman. Cealaltă resursă subterană găsită pe teritoriul Telegii și strâns legată de dezvoltarea sa este petrolul. Deși cunoscut de mai mult timp (păcură), petrolul a început să fie exploatat la scară industrială în Telega la sfârșitul sec. XIX. Extracția de petrol din satul Buștenari a fost prima din
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
majoritatea resurselor. Pentru exploatarea lor s-au construit mai întâi rafinăria din Câmpina, mai apoi cea din Ploiești, ținte ale bombardamentelor aliate din august 1944. O parte semnificativă din petrolul rafinat la Câmpina și Ploiești provenea din schelele de pe teritoriul Telegii. După terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, rezervele de petrol au început să scadă, în contextul exploatării excesive, până la epuizarea / depletarea lor, în anii '50 de către sovietici. În momentul de față, schelele petroliere din Telega sunt în stare de
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
la nivelul altor zone din împrejurimile apropiate (Brebu) sau medii (zona Rucăr - Bran), nefiind exploatat întregul său potențial. În schimb, apropierea de București a dus la dezvoltarea sectorului imobiliar. Un număr însemnat de bucureșteni achiziționând case de vacanță pe dealurile Telegii, începând cu anii '70. Încă din anii '30, Telega era renumită pentru băile sale ("Băile Telega"). În jurul acestor băi s-a dezvoltat turismul balneoclimateric. Caracteristicile fizico-chimice ale lacului central Telega, gradul ridicat de concentrație al sării (clorură de sodiu și
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
a ponomarului de 1 hectar. Parohia avea în îngrijire spirituală 870 familii cu 3.480 credincioși. Ea avea o biserică filială la Vorniceni (construită în 1905). În acel an, comunitatea ortodoxă din Drăgoiești era păstorită de preotul administrator parohial Dimitrie Teleagă (născut în 1864) și preotul cooperator Calistrat Caciur (născut în 1908). Deoarece lăcașul de cult se deteriorase odată cu trecerea timpului, în perioada păstoririi preotului paroh Gheorghe Roșu, au fost efectuate lucrări de reparații la biserică, care s-au întins pe
Biserica de lemn din Drăgoiești, Suceava () [Corola-website/Science/320320_a_321649]
-
însă, în locul lui Nacu apare cunoscutul chitarist Adrian Ilie, fost component în Iris la începutul anilor ’80 și fondator al grupului Voltaj în septembrie 1982. Astfel, formula Companiei de Sunet devine: Vali Sterian (vocal, chitară), Adrian Ilie (chitară solo), Mihai Teleagă (bas), Doru Istudor (tobe) și Liviu Mihalcea (clape). La mijlocul anilor ’80 Vali Sterian se afla într-o perioadă de trecere de la folk rock-ul pe care îl abordase la începutul carierei către hard rock și rock progresiv. În acest context
Doru Istudor () [Corola-website/Science/318437_a_319766]
-
Polivalentă. Acestora li se adăugau concertele de pe litoral din perioada verii, dar și turneele prin toată țara. La începutul lui 1986, formula Companiei de Sunet devenise următoarea: Vali Sterian, Adrian Ilie, Doru Istudor și Jerry Schwartz (bas, înlocuitorul lui Mihai Teleagă la sfârșitul lui ’85). În această componență sunt înregistrate în perioada martie-aprilie ’86 trei piese în studioul muzical al Televiziunii Române: „Fericire”, „Zori de zi” (compuse de Sterian și editate oficial pe un disc abia în 2000) și „Speranțe vii” (compoziție
Doru Istudor () [Corola-website/Science/318437_a_319766]
-
ortodocși din acest sat erau arondați Parohiei Ilișești. După aducerea bisericii s-a înființat o parohie proprie la Brașca. În anul 1907 slujea aici ca paroh preotul George Abager, născut în 1867, preot din 1895. Cantor al bisericii era Alexandru Teleagă, născut în 1858 și angajat din 1893. După cum se precizează în "„Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937”", Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Brașca avea o casă pentru expozit parohial din lemn, o sesie parohială de 12 hectare, o
Biserica de lemn din Brașca () [Corola-website/Science/323152_a_324481]
-
care începe duminică la 27 august. E greu și politică și versuri. Chiar în acest moment plec în cercul meu să văd ce se face. Mi-ai face, știi bine, multă plăcere venind odată și la Cernăuți. De chestiunea lui Teleagă m-am ocupat, dar fără succes sigur. Procopovici ar fi vrut cu multă plăcere să te servească și e destul de nemulțumit de împotrivirea ministrului, care nu știe ce are cu Teleagă, că-i foarte supărat pe el. Complimente la toți
Nichifor Crainic și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3271_a_4596]
-
plăcere venind odată și la Cernăuți. De chestiunea lui Teleagă m-am ocupat, dar fără succes sigur. Procopovici ar fi vrut cu multă plăcere să te servească și e destul de nemulțumit de împotrivirea ministrului, care nu știe ce are cu Teleagă, că-i foarte supărat pe el. Complimente la toți, sărutări de mână finuței, iar ție o prietenească îmbrățișare. G. Rotică P.S. Să nu mă lași să aștept prea mult răspunsul tău. * Academia Republicii Socialiste România Institutul de Istoria Artei Calea Victoriei
Nichifor Crainic și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3271_a_4596]
-
1984 Vali Sterian compune „Axioma copiilor” (pe versurile poetului George Țărnea), piesă ce devine cunoscută în epocă și care, prin balansul reggae abordat, se diferențiază de creațiile anterioare. În același an Vali înregistrează această piesă alături de Florin Porumb (chitară), Mihai Teleagă (bas) și Iulian Constantinescu (percuție). Florin Porumb îi lasă locul chitaristului Gabriel Nacu, care la rândul său este înlocuit de Adrian Ilie, membru marcant al formației Iris la începutul anilor ’80 și fondator al grupurilor Voltaj (1982) și Incognito (1983
Valeriu Sterian () [Corola-website/Science/306424_a_307753]
-
românesc, fost component al grupului hard rock Harap-Alb și coleg cu Mircea Florian în proiectul de muzică experimentală Florian din Transilvania. Astfel în 1985, formula de concert a Companiei de Sunet devine: Vali Sterian (voce, chitară), Adrian Ilie (chitară), Mihai Teleagă (bas), Doru Istudor (tobe), Liviu Mihalcea (clape). De asemenea, 1985 este anul în care sunt compuse piesele „Zori de zi”, „Fericire” și „Speranțe vii”, ultima aparținând lui Adrian Ilie. Aceste trei creații rock sunt înregistrate în studioul muzical TVR în
Valeriu Sterian () [Corola-website/Science/306424_a_307753]