241 matches
-
6 ha), pe DN7 (Orăștie-Spini), DN66 (Merișor-Hațeg-Ohaba) l Caraș-Severin - 6,4 km (19,20 ha), pe DN6 (Cornea-Sadova), DN58B (Gherteniș-Măureni), DN58 (Soceni-Carașova), DN57 (Pescari-Nicolinț). O. Nica Alternativă la telecentre l Telefoane publice cu plată Alături de programul național de instalare de telecentre, instalarea de telefoane publice cu plată face parte din pachetul de măsuri ale serviciului universal prin care Autoritatea Națională de Reglementare în Comunicații coordonează extinderea infrastructurii de comunicații în mediul rural. Acest lucru le va permite locuitorilor de la sate să
Agenda2006-25-06-general4 () [Corola-journal/Journalistic/285077_a_286406]
-
telefonie fixă, apeluri către rețele publice de telefonie mobilă, precum și apeluri gratuite către numărul unic pentru apeluri de urgență (112). Telefoanele publice cu plată vor fi instalate în localitățile cu mai puțin de 400 de locuitori, în care instalarea de telecentre nu reprezintă o soluție economică viabilă. Selectarea localităților se va face în funcție de aria geografică, caracteristicile demografice, gradul de disponibilitate a serviciilor de telefonie destinate publicului, precum și de angajamentele asumate de autoritățile publice locale. DUȘAN BAISKI Centru ECDL l Acreditat la
Agenda2006-25-06-general4 () [Corola-journal/Journalistic/285077_a_286406]
-
Delegației Comisiei Europene de la București, singura localitate din județul nostru care a obținut acest titlu este comuna Comloșu Mare. Proiectele depuse de localitatea timișeană au în vedere construcția unei școli generale, a unui spațiu de comunicare cu cetățenii din localitate - Telecentru Comloșu Mare - și reabilitarea unei grădinițe pentru copii, respectiv inițierea eco-proiectului „Păduri pentru viitor”. Compartimentul Integrare Europeană din cadrul Prefecturii Timiș ne-a mai informat că acțiunile comunitare câștigătoare ale acestui concurs vor fi prezentate în luna septembrie, zilnic, pe postul
Agenda2005-37-05-general1 () [Corola-journal/Journalistic/284175_a_285504]
-
baza înscrisurilor din livretele militare, din adeverințele eliberate de centrele militare județene sau de UM 02405 Pitești. Cererile pentru stabilirea drepturilor prevăzute de Legea nr. 309/2002 se depun la casele teritoriale de pensii. IOAN BÎTEA Telefonizarea mediului rural l Telecentre în 40 de localități La începutul lunii septembrie, Autoritatea Națională de Reglementare în Comunicații ( A.N.R.C. ) a lansat licitația publică pentru desemnarea furnizorilor de serviciu universal într-un număr de 40 de localități din mediul rural. Fiecare furnizor de serviciu
Agenda2005-38-05-general3 () [Corola-journal/Journalistic/284203_a_285532]
-
de Reglementare în Comunicații ( A.N.R.C. ) a lansat licitația publică pentru desemnarea furnizorilor de serviciu universal într-un număr de 40 de localități din mediul rural. Fiecare furnizor de serviciu universal va instala, în localitatea pentru care este desemnat, un telecentru unde cetățenii vor avea acces la servicii de telefonie, fax și Internet. Spațiul (telecentrul) pus la dispoziția publicului va fi dotat cu cel puțin 2 aparate telefonice, 2 calculatoare și un fax; aici va fi furnizat accesul la o rețea
Agenda2005-38-05-general3 () [Corola-journal/Journalistic/284203_a_285532]
-
serviciu universal într-un număr de 40 de localități din mediul rural. Fiecare furnizor de serviciu universal va instala, în localitatea pentru care este desemnat, un telecentru unde cetățenii vor avea acces la servicii de telefonie, fax și Internet. Spațiul (telecentrul) pus la dispoziția publicului va fi dotat cu cel puțin 2 aparate telefonice, 2 calculatoare și un fax; aici va fi furnizat accesul la o rețea publică de telefonie, la un punct fix, astfel încât utilizatorii finali să poată iniția și
Agenda2005-38-05-general3 () [Corola-journal/Journalistic/284203_a_285532]
-
astfel încât utilizatorii finali să poată iniția și primi apeluri telefonice locale, naționale și internaționale, comunicații prin fax și comunicații de date la o rată de transfer suficientă pentru a permite accesul funcțional la Internet. Durata minimă obligatorie de funcționare a telecentrului este de trei ani. Furnizorii care vor fi desemnați ca furnizori de serviciu universal în cele 40 de localități vor beneficia de parteneriatul autorităților locale. Acestea au încheiat un antecontract cu A.N.R.C. prin care și-au asumat obligația de
Agenda2005-38-05-general3 () [Corola-journal/Journalistic/284203_a_285532]
-
de localități vor beneficia de parteneriatul autorităților locale. Acestea au încheiat un antecontract cu A.N.R.C. prin care și-au asumat obligația de a participa la implementarea serviciului universal prin gestionarea și finanțarea integrală a operării la nivel local a telecentrului. Din cele 40 de localități vizate, patru sunt incluse în aria de acoperire a publicației noastre. E vorba de Ficătari (com. Racovița) din județul Timiș, de Rapsig (com. Bocsig) din județul Arad, de Borlova (com. Turnu Ruieni) și Padina Matei
Agenda2005-38-05-general3 () [Corola-journal/Journalistic/284203_a_285532]
-
un dublu moment aniversar - împlinirea a 150 de ani de la înființarea Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Timișoara și 10 ani de la reluarea activității acesteia... «Diploma Jubiliară» a fost acordată și Trustului de Presă Agenda“. (Agenda din 30 septembrie 2000). „Telecentre în Ciacova și Dumbrăvița. În zilele de 29 și 30 septembrie, Centrul de Asistență Rurală din Timișoara a inaugurat primele două Telecentre din județul Timiș, în comunele Ciacova și Dumbrăvița“. (Agenda din 30 septembrie 2000).
Agenda2005-39-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284227_a_285556]
-
reluarea activității acesteia... «Diploma Jubiliară» a fost acordată și Trustului de Presă Agenda“. (Agenda din 30 septembrie 2000). „Telecentre în Ciacova și Dumbrăvița. În zilele de 29 și 30 septembrie, Centrul de Asistență Rurală din Timișoara a inaugurat primele două Telecentre din județul Timiș, în comunele Ciacova și Dumbrăvița“. (Agenda din 30 septembrie 2000).
Agenda2005-39-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284227_a_285556]
-
din mediul rural acces la Internet, la informație, acces și posibilitatea de a-și face publicitate, în special în cazul întreprinzătorilor locali care trebuie să-și facă cunoscută oferta. TeleCentrul este, așadar, un centru multifuncțional deschis către populație. Primele două Telecentre au fost deschise, în anul 2000, în localitățile Ciacova și Dumbrăvița, în 2001 la Comloșu Mare, Margina și Traian Vuia, iar în 2002 proiectul a ajuns deja în județul Caraș-Severin, la Berzasca. Anul trecut, prin intermediul unui alt proiect derulat de
Agenda2005-10-05-c () [Corola-journal/Journalistic/283448_a_284777]
-
de fonduri pentru victimele dezastrului natural din Asia. Sau au fost organizate cursuri de calculatoare pentru șomeri, iar în cadrul proiectului „Strategie pentru educația adulților din mediul rural prin intermediul TeleCentrelor”, localitatea Traian Vuia a fost desemnată comuna-pilot pentru derularea acestuia. Acest TeleCentru din Traian Vuia a fost și partenerul social într-un proiect derulat împreună cu Primăria și care viza modernizarea administrației publice. Phoenix Pornind de la principiul politicii culturale al Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare - „cultura nu este un lux al vieții
Agenda2005-10-05-c () [Corola-journal/Journalistic/283448_a_284777]
-
str. Studenților; bd. Dacia - Grădină Botanica, bd. Dacia - Drumul Bacioiuluii, bd. Mircea cel Bătrân - str. Milescu Spătaru - Bucovinei, bd. Calea Iesilor - Albișoara; • Transformarea străzii Albișoara în arteră de tranzitare a orașului în regim de autostradă; • Construcția conexiuni rutiere între cartierul Telecentru și sectorul Buiucani; • Finalizarea construcției șoselei de centură a municipiului, pentru redirecționarea traficului greu și de transit în afara orașului; lărgirea acesteia la minim 2 benzi pe sens; • Construcția unei conexiuni pe calea ferată între aeroport și centrul orașului (PPP); • Adaptarea
RAPORT DE ACTIVITATE PENTRU PERIOADA 2013- 2014 de PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIŞINĂU în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349327_a_350656]
-
Mircea cel Bătrân (tronsonul str. Ion Dumeniuc - str. Bucovinei), finalizarea construcției străzii Studenților (tronsonul str. Sadoveanu - str. Dimo); • Finalizarea construcției șoselei de centură a municipiului, pentru redirecționarea traficului greu și de transit în afara orașului; • Proiectarea unei conexiuni rutiere între cartierul Telecentru și sectorul Buiucani; • Reabilitarea bd. Dacia, tronsonul de la Porțile Orașului - Aeroport, iluminarea acestuia; • Elaborarea unui studiu de fezabilitate privind necesitatea construcției unei conexiuni pe calea ferată între aeroport și centrul orașului; • Continuarea susținerii și finanțarea suburbiilor municipiului Chișinău, pentru reducerea
RAPORTUL DE ACTIVITATE A PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI CHIŞINĂU PENTRU PERIOADA 2011-2012 de PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIŞINĂU în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359720_a_361049]
-
În particular, au fost tratate domeniile referitoare la inter-conectivitate, emiterea licențelor, numerotare, tarifele, mecanismul de soluționare a disputelor, alocarea frecvențelor și protecția datelor. În ceea ce privește Serviciul Universal, MCTI a adoptat o strategie care avea ca scop înființarea în toată țara a "telecentrelor", ce vor conduce la creșterea accesului la rețeaua de telefonie publică și la alte servicii moderne. Au fost făcute analize ale piețelor en gros și cu amănuntul. Regimul general de autorizare a serviciilor și rețelelor de comunicare electronică a fost
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
încorporează toate costurile. Controlul efectuat de către ANRC, la prețurile practicate de către deținătorii de portofoliu, nu a condus la alinierea prețurilor la costuri, după cum este cerut de acquis. În ceea ce privește obligația de oferire a serviciului universal, în timp ce inițiativa României de a introduce "telecentrele" nu părea, pe termen scurt, a îndeplini cerințele acquis-ului, abordarea generală era considerată calea cea mai eficientă de a atinge "disponibilitatea serviciilor telefonice la o locație fixă", pe termen mediu și lung. Trebuia acordată o atenție sporită separării activității de
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
din anii ’60. Eșecul unor instituții precum Banca Mondială în implementarea unor programe de dezvoltare a determinat o regândire a accentuării importanței capitalului social ca precondiție a aplicării cu succes a programelor de dezvoltare economică (vezi dezvoltare comunitară participativă). T Telecentru - Bogdan Voicu Cea mai simplă definiție a telecentrului (t.) este cea inclusă în Dicționarul Oxford al limbii engleze, disponibil on-line: „un loc aflat, de regulă, în mediul rural, unde sunt disponibile, pentru uzul comunității, echipamente ICT (Information and Communications Technology
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Mondială în implementarea unor programe de dezvoltare a determinat o regândire a accentuării importanței capitalului social ca precondiție a aplicării cu succes a programelor de dezvoltare economică (vezi dezvoltare comunitară participativă). T Telecentru - Bogdan Voicu Cea mai simplă definiție a telecentrului (t.) este cea inclusă în Dicționarul Oxford al limbii engleze, disponibil on-line: „un loc aflat, de regulă, în mediul rural, unde sunt disponibile, pentru uzul comunității, echipamente ICT (Information and Communications Technology), precum computerele”. În spatele acestui loc (adesea o simplă
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
au fost inițiate unități similare t., cu sprijin USAID, spre sfârșitul anilor ’90. Denumite PC3 Centers, acestea sunt localizate în orașe de aproximativ 10 000 de locuitori, însă, funcțional, joacă mai degrabă rolul de Internet Café (Ciumăgeanu et al., 2004). Telecentre în România În România, t. au pătruns la sfârșitul anilor ’90, impulsionate fiind de exemplul (și finanțarea) externă, venite, în principal, din Ungaria. Sectorul ONG-urilor a avut un rol extrem de important în dezvoltarea de t., localizate, inițial, cu precădere
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de sine stătătoare) - sunt organizațiile care au impulsionat dezvoltarea de t., cele care au impus denumirea în jargonul organizațiilor implicate în proiecte de dezvoltare și în legislația românească. În 2004, existau între 25 și 30 de t. (site-ul www.telecentru.ro, inițiat de CAR și CREST, enumera, în 29 august 2006, 28 de telecentre; o altă sursă - Deszo și Kazamér, 2006 -, listează 24 de telecentre funcționale în România anului 2006, toate inițiate de ONG-uri). Este momentul în care autoritatea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
impus denumirea în jargonul organizațiilor implicate în proiecte de dezvoltare și în legislația românească. În 2004, existau între 25 și 30 de t. (site-ul www.telecentru.ro, inițiat de CAR și CREST, enumera, în 29 august 2006, 28 de telecentre; o altă sursă - Deszo și Kazamér, 2006 -, listează 24 de telecentre funcționale în România anului 2006, toate inițiate de ONG-uri). Este momentul în care autoritatea guvernamentală, cu sprijinul Băncii Mondiale, intervine cu intenția de a crea t. la nivelul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în legislația românească. În 2004, existau între 25 și 30 de t. (site-ul www.telecentru.ro, inițiat de CAR și CREST, enumera, în 29 august 2006, 28 de telecentre; o altă sursă - Deszo și Kazamér, 2006 -, listează 24 de telecentre funcționale în România anului 2006, toate inițiate de ONG-uri). Este momentul în care autoritatea guvernamentală, cu sprijinul Băncii Mondiale, intervine cu intenția de a crea t. la nivelul comunelor din România. Este interesant de observat și faptul că, deși
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
susținerea t., în România, lucrurile sunt diferite: intenția Guvernului de a implementa t. în localitățile rurale a fost însoțită de un parteneriat realizat cu respectivul finanțator internațional (vezi Voicu și Voicu, 2004a). În cursul anului 2005 au fost instalate 5 telecentre de către operatorul de telefonie mobilă Orange, cu finanțare guvernamentală. În decembrie 2005, a fost declanșat programul propriu-zis. Sunt acordate primele 33 de contracte pentru a înființa t. din bani guvernamentali, alte 70 de locații, răspândite în întreaga țară, fiind încredințate
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
o populație teoretică de 40 000 de locuitori. ANRC anunța, la jumătatea lui 2006, că, în a doua parte a anului, „alte 200 de sate fără acces sau cu acces redus la servicii de telefonie vor avea câte un asemenea telecentru”. Să notăm faptul că sectorul ONG-urilor și autoritățile guvernamentale par a se ignora reciproc în România, în ceea ce privește implementarea de t.. Disputa pe marginea dreptului de a utiliza denumirea (Fundația Hygeia a înregistrat la Oficiul de Stat penru Invenții și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
faptul că sectorul ONG-urilor și autoritățile guvernamentale par a se ignora reciproc în România, în ceea ce privește implementarea de t.. Disputa pe marginea dreptului de a utiliza denumirea (Fundația Hygeia a înregistrat la Oficiul de Stat penru Invenții și Mărci marca „TeleCentru” încă din 2002) a reprezentat, din păcate, doar o etapă în modul aproape complet diferit în care autoritatea publică și sectorul ONG-urilor utilizează t. ca instrument de dezvoltare. Pentru CAR și CREST, nucleul TeleCentrului ca proiect îl constituie oferirea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]