85 matches
-
e că astăzi din morți m-am sculat! (Cine mă strigă...?, Aprilie 1951, Pitești, camera 4 spital). Îngenuncheat cu sufletul în sfială, pe cerul teafăr licăre o stea și-și prinde anii de pripas în dangăte de clopot și beteală. Telegarii visului îl poartă pretutindeni ca o logodnă de taină, ca leagănul în zbor al cocorilor. rostogolindu-l pe tot ce-a fost marele dor. S-a prins de Cerdacul (cerul dacului) cerului cu ochii înfloriți de lacrimi, cu inima pe
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti_0.html [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > DEDICAȚIE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 776 din 14 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Șarja mea amară-dulce Ca din pana lui Neculce Biciuiască-ți telegarii Ca husarii la fruntarii Și în goana lor, nebuna Pulbere de aur luna Poleiască-ți pletele Căile, încetele Și din fiecare parte Să se-adune într-o carte: Orice vers ca un demers E un pas în univers! Referință Bibliografică
DEDICAŢIE de ION UNTARU în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 by http://confluente.ro/Dedicatie_ion_untaru_1360911014.html [Corola-blog/BlogPost/351883_a_353212]
-
cu transportul lui, mergea săracul pe arșiță dogoritoare, suflând din greu. Obosit, s-a oprit la marginea drumului, la umbră unui copac. Deodată, a văzut venind prin praful șoselei o trăsura frumoasă trasă de patru căi. În lumina soarelui, hanurile telegarilor și hainele vizitiului sclipeau de-ți luau ochii. Un domn, îmbrăcat în haine scumpe, ședea în fața trăsurii. Săracul, orbit de atâta frumesețe și bogăție, privea uimit și nu-și veni să creadă când trăsura se opri în dreptul lui; iar ... Citește
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ionel_cadar/canal [Corola-blog/BlogPost/376108_a_377437]
-
cu transportul lui, mergea săracul pe arșiță dogoritoare, suflând din greu. Obosit, s-a oprit la marginea drumului, la umbră unui copac.Deodată, a văzut venind prin praful șoselei o trăsura frumoasă trasă de patru căi. În lumina soarelui, hanurile telegarilor și hainele vizitiului sclipeau de-ți luau ochii. Un domn, îmbrăcat în haine scumpe, ședea în fața trăsurii.Săracul, orbit de atâta frumesețe și bogăție, privea uimit și nu-și veni să creadă când trăsura se opri în dreptul lui; iar ... Abonare
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ionel_cadar/canal [Corola-blog/BlogPost/376108_a_377437]
-
bate din palme și se va ivi o caleașcă. Iat-o, vine într-un nor de fum cu miresme de brad. Alcătuită din coji de alune, Din aripi de fluturi, cu legături din fire de argint răsucit. Abia atinge pământul. Telegarii au aripi la picioare. Au pe frunte stele acoperite cu paftale de argint. Ca gândul zboară spre cetate. Ca nevăzute porțile s-au dat in lături. Caleașca s-a topit Noi stăm în mijlocul mulțimilor. Toți sunt fericiți. Au brațele încărcate
Editura Destine Literare by Melania Rusu Caragioiu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_204]
-
să “copiem” câteva strofe-metaforă, sui generis” “Prin negrele ferigi, prin zorile de lapte/ Ale noastre inimi și clipe se scurg/ Către glorii sonore, prin rochii de-amurg,/ Raze de laser către miezul de noapte.// Modeste glorii cald orânduite-n vată,/ Telegari gri de fetru ce-aleargă cu pași moi/ Ne toarnă în urechi miros de caprifoi/ Și o privighetoare-n beregată” Rar un asemenea poem care să cuprindă în el emblematic ciclul biologic precum în “Balada anotimpurilor” care, de fapt este
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Traian Bădulescu-Şuţanu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_108]
-
clipă În fața acelui trompet solitar și Jacopo Îl Întrebase: „Cine mă duce acasă?“ Omul era binevoitor. Jacopo se urcase alături de el, și cu dricul pentru morți Începuse Întoarcerea către lumea celor vii. Acel Charon, aflat În afara programului, Își mâna taciturn telegarii lui funebri peste hurducături, Jacopo ținându-se drept și hieratic, cu trompeta strânsă sub braț, cu viziera lucioasă, pătruns de noul său rol, nesperat. Coborâseră colinele, la fiecare cotitură se deschidea o nouă Întindere de vii albăstrii ca piatra-vânătă, Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
i le de la Zmierani și Bălteni, vii și stupi. Maria Căr pi nișan u a pre gă tit totul, sau aproape totul, pentru căsătoria fiicei sale, cu excepția câtorva mărunțișuri, „haine i argintăria mesei și a ca felii și [...] butcă cu telegari cu hamurile lor“ pentru care preferă să dea ginerelui 5 000 de taleri, bani jos,acestuia re ve nin du-i sarcina de a le cum păra pe gustul lui și al soției. Ani ma le le - boi, vaci, cai
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
sau nu mai patru, dacă cele zece iepe sunt însoțite de armăsarul lor sau dacă oile au lâna de bună calitate. Din foaia de zestre a unei fete de boier nu lipsește niciodată careta (butca, rădvan) cu patru sau șase telegari. Robii țigani constituie un bun de preț. Fiica unui boier va pleca din casa părintească însoțită de țigan ca care a crescut-o și de „ca me ris ta“ personală, notate aparte ca „fete în casă pentru a-i sluji
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Lipiți de Deal din cotiga cărui Stolojan se vede Parlamentul. Poate chiar cel european, că altfel n-ar zbura Flutur prin floarea țării, cu grăbirea întoarcerii în activitate. Cărare, "Cărăruie care suie-n vârf de munte", cu afișe de pe spinarea telegarului central, icnește a răzbunare mai ales că vasluienii n-au nimic eligibil pentru că Europa nu-i de nasul lor... Politicul țâcă nu-i prea învățat cu tărbaca și mârâie-n barbă că s-a băgat unde-i ia foc hardughia
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
an și Îl răscolește cu plugul. La fel știe să atragă și să Încurce În ochiurile lanțului neamul zburător al păsărilor, animalele sălbatice și peștii mărilor. Prin vicleșugul lui stăpânește fiarele codrului și se pricepe să deprindă cu jugul pe telegarul cu coama frumoasă și pe taurul sălbatec din munți. Știe arta vorbei și cunoaște gândurile sublime, a dat legi cetăților și a găsit mijlocul să-și apere locuința de frig și de inundațiile supărătoare ale ploii. Producându-și mijloacele de
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
cap-de-mort, vestitori de drame. O căprioară, „făptură cu ochi de fecioară”, urmărită de gonaci, sare peste un altar căzut (Elegie), prin mărăcini și scorburi se văd „piei de șarpe lepădate”, în ziduri „sfredelește cuib pasărea neagră”, lângă trepte măcinate nechează „telegari aripați”, iar din „potcoava Necuratei” sar scântei, dar în pofida prezențelor întunecate, totul se petrece mai degrabă în basm decât în orizont metafizic. În fond, chiar dacă are aspirația drumului spre stele, M. se compalce în terestru, uneori ascultând adâncurile. Lângă vechi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
dragoste la eforturile mamei, încurajând-o necontenit. Așa, Rozalie, așa! Împinge, Rozalie! Bine! Foarte bine! Bine, doamna Rozalia, bine! Acuma! Împinge! Acuma! Și strigau, și țipau, și urlau la mama ca doi țărani care-și îndemnau cu asprime și nădejde telegarii să scoată pe drum uscat căruța încărcată cu lemne înnămolită în știoalna din pădure. Și cele două femei în vârstă nana Floare și coana moașă strigau la unison și se zbăteau și se opinteau cu atâta foc, făcându-ți milă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
nu m-oi pricepe cum să le zic, spune-mi dumneata cum a fost și eu te-oi asculta cu dragă inimă.... ... Dar uite cum trece timpul. Abia am schimbat două vorbe, și moș Luca Moșneagu a și sosit cu telegarii lui sau „zmeii” la poarta casei din Humulești. Fără multă vorbă, ai urcat în droaga moșului, alături de Zaharia lui Gâtlan, vechi camarad de la Catiheții din Folticeni, și ați pornit-o spre Iași... Trebușoara asta se întâmpla chiar în ziua Tăierii
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
zi, când obosiseră ca niște ogari, încât mergeați mai mult pe lângă căruță, în batjocura drumeților, așa, cam pe la asfințitul soarelui, iată și rohatca Păcurarilor. Aici, un flăcăoan glumeț v-a întâmpinat cu ironii usturătoare: „ Moșule, ié sama de ține bine telegarii ceia, să nu ieie vânt; că Iașul ista-i mare, și Doamne ferește să nu faci vreo primejdie!” Da’ bine nu v-o fost nici după ce ați intrat în Iași, după cum singur o spui: „În sfârșit, după multe șfichiuiri ce a
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
mersul legănat și nesigur de om călare, când pe un picior, când pe altul, tocându-și averea cu o nepăsare slavă, În petreceri și echipaje cu „muscal cu cauciuc“ („Gata, conașule!“ Îi striga pe vremuri Mișca, birjarul boierilor, repezindu-și telegarii Orlov, când tânărul Smolsky apărea În Piața Teatrului Național, obosit și scârbit de atâta trai prea bun), după câteva luni numai așe zându-se cu zâmbetul lui inocent la masa ta de la Terasă și așteptând sau cerându-ți să-i oferi
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
am și ales și am și Învățat câte ceva; aici, unde m-am ospătat din grătarul lor suculent, din peștele cel mai rar și din telemeaua lor grasă de toamnă, bând vin de-al locului și lăsându-mă apoi tras de telegarii lor, negri sau bălani, după cum Îi poftea buricul femeii iubite; aici, În Giurgiul cu vecinătatea Sudului ațâțător, cu apele lui tulburi, vii și stătute și cu turnul de strajă genovez Înfipt În inima orașului, am văzut două lucruri iarăși de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de critica pentru eroarea de a nu se fi sprijint în demersurile sale tocmai pe aceia ce vorbeau și simțeau românește. Acolo în grădina Imbrii în anul de grație 1599, când covaciul satului s-a simțit onoroat să-i potcovească telegarul, toată iobăgimea valahă, cârțișoreană se va fi adunat să-l aclame pe Măria Sa, iar Voievodul trebuie să fi răspuns regește salutului supușilor săi, numai că, din păcate, în trecerea sa prin Brașov, cu numai câteva zile mai înainte nu ezitase
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
tracasări. La 1 octombrie s-a eliberat un post la Spasca, o comună din partea de est a județului, spre hotarul cu județul Cetatea Albă. Urcă-te Costică la bampor și dă-i bici până la Chilia Nouă și-apoi cu telegarii până la Spasca. Două zile de drum, amintirea ca un fum. Directorul școlii era învățătorul Ignatie Maximovici Cravcenco, un om bun, blând, nu prea tare în cunoștințe pedagogice. Doamna Cravcenco o femeie minunată și o mamă pe măsură pentru cei doi
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
cât mai aproape de casă, de familie, de Fârțănești. și iată scrisoarea: de la 1 octombrie 1932 sunteți numită învățătoare titulară, pe post vacant, în comuna Tabacu, județul Ismail. și ia-l din nou pe nenea Gheorghe, mama, nelipsita căruță cu doi telegari spre necunoscut. Tabacu. Sunt lăsată, somnoroasă puțin, să cobor din căruță. Sub ochii mei, abia limpeziți a bună dimineața, ca un înger, o fetiță: - Unde să merg, draga mea? - Încoace. și m-a dus de mână până în poarta casei familiei
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
dă seama despre vehicule față de care timpul are o nesfârșită răbdare. Până să apară ca factor de progres trenul, chiar deputații se deplasau cu birja câte cinci poște și soseau năuciți de clopoțeii acesteia, ca Dandanache. Nu mai vorbim de „telegarii” costelivi care îl duc pe Nică la școală cu viteza melcului. Asta nu înseamnă că atelajele nu rămân la preț până la ultimul război, cu toată intervenția trenului și automobilului. La țară căruța e obligatorie în gospodărie, mai ales în satele
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
la ordin, de s-a apucat să dârdâie împotriva României. Și pentru că Ion Creangă a scris în limba moldovenească, la fel și Mihai Eminescu, îi spun domnului președinte Voronin în această limbă, poate își trage pe seamă: „Ține, dom’le telegarii minții în frâu, că limba „moldovenească” e năbădăioasă și să nu faci, Doamne ferește, vreo primejdie”. Ce va fi lipsind domnului Voronin acum când a amorțit chestia consulatelor românești pentru cei 10-12% cetățeni ai Republicii Moldova care se cred români, când și-
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
să muște și din România noastră reală, deși leul, după o cădere în buzunarul speculatorilor și speculanților, se ține cu nasul pe sus, privind peste umăr la euro și la dolar. Dacă Banca Națională, prin guvernatorul Mugur Isărescu, poate ține „telegarii să nu ieie vântul”, criza financiară va trece pe deasupra buzunarelor noastre, dar, dacă previziunile nu se adeveresc, noi românii, cu România noastră, vom cunoaște o criză la fel de profundă ca cea din 1929-1933. Trebuie să le spunem la cei care sprijină
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și o solniță tot de argint, taleri 150”), obligatoriile lighene cu ibricele lor pentru spălatul mâinilor, sfeșnice și, evident, „1 burduhan și 1 ghiuluptan de argint”. Stanca îi mai aducea beizadelei Radu Iliaș „calul de ginere”, o caretă cu „6 telegari”, „1 rădvan cu 6 telegari”, „6 telegari cu o cuhnie”, o turmă de oi, cirezi de boi și de vaci (cu viței), o herghelie de iepe (cu mânji și cu armăsar) și „150 mătci de stupi”. Lângă acestea, mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
argint, taleri 150”), obligatoriile lighene cu ibricele lor pentru spălatul mâinilor, sfeșnice și, evident, „1 burduhan și 1 ghiuluptan de argint”. Stanca îi mai aducea beizadelei Radu Iliaș „calul de ginere”, o caretă cu „6 telegari”, „1 rădvan cu 6 telegari”, „6 telegari cu o cuhnie”, o turmă de oi, cirezi de boi și de vaci (cu viței), o herghelie de iepe (cu mânji și cu armăsar) și „150 mătci de stupi”. Lângă acestea, mai multe moșii („satul Cilianii cu rumânii
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]