714 matches
-
puțin prin două trăsături definitorii: dacă atunci aveam de-a face cu una neistorică și individualistă, În vremea noastră ea a ajuns istoric-genetică și social-teleologică. Critica aceasta făcută de Friedrich Paulsen asupra teoriei kantiene se completează prin urmărirea concepției istoric teleologice a secolului al XlX-lea, În special În filosofia dreptului și În filosofia moralei. Deosebirea clară reiese mai ales urmărind concepția Dreptului În perioada „dreptului natural”, adică În secolul al XVIII-lea, exista convingerea că se poate construi un sistem
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
prescriu individului În toate relațiile vieții este infinit variat, Însă Îi prescriu și calea unică prin care soluția „morală” și justă este posibilă, nelăsându-l să aleagă o cale În mod arbitrar. Dreptul și obiceiul, așadar, Își au o importanță teleologică deosebită. Semnificația faptelor date se Înfățișează unei filosofii morale social teleologice. Obiceiul și dreptul aduc și impun În societate o serie de norme generale care reglementează acțiunile tuturor ființelor pe baza cărora se realizează comunitatea de viață și colaborarea În cadrul
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
prescriu și calea unică prin care soluția „morală” și justă este posibilă, nelăsându-l să aleagă o cale În mod arbitrar. Dreptul și obiceiul, așadar, Își au o importanță teleologică deosebită. Semnificația faptelor date se Înfățișează unei filosofii morale social teleologice. Obiceiul și dreptul aduc și impun În societate o serie de norme generale care reglementează acțiunile tuturor ființelor pe baza cărora se realizează comunitatea de viață și colaborarea În cadrul unor formațiuni statornice. Comportamentul indivizilor fiind determinat prin obiceiuri și norme
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
și obțină, dar pentru că fericirea nu survine de la sine ca rezultat al virtuții, golul este umplut postulatele cunoscute: Dumnezeu - mijlocitorul Între virtute și fericire. În opoziție cu această concepție kantiană, care are un sprijin puternic și În opinia comună, filosofia teleologică a moralei admite o legătură internă Între legea morală și bunul suprem, Între valorile stabilite de norme și valorile determinate de scop. Ea susține și Încearcă să dovedească În primul rând că respectarea legii morale de către o ființă care acționează
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
realizării „binelui suprem”, iar desconsiderarea acestei legi acționează În sensul nimicirii sale. Aici ea pune, ca și Aristotel, binele suprem În „perfecțiune”, nu În plăcere sau În fericire, așa cum, potrivit afirmației lui Kant, ar fi exclusiv admisibil. Kant considerând opinia teleologică indisolubil legată de doctrina plăcerii, „pentru ca să o frângă cu atât mai ușor prin rezistența conștiinței morale față de aceasta din urmă” (Friedrich Paulsen). Ea mai susține, În al doilea rând, că tocmai pe relația normelor morale cu binele suprem se Întemeiază
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
binele suprem se Întemeiază valabilitatea lor obiectivă: legea morală, la fel ca sabatul, de dragul vieții și anume al vieții desăvârșite, nu viața de dragul legii morale. Reiese evident că modul de gândire istoric evoluționist poate să ia poziție numai În favoarea concepției teleologice: el deduce, la fel ca și În cazul dreptului, și obiceiul din valorile esențiale ale vieții individuale și din cele ale vieții sociale, și le Întemeiază valabilitatea pe acestea. El trasează următoarea sarcină a filosofici moralei tocmai În a explica
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
ele ar fi rămas de fapt ceva cu totul lipsit de claritate, așa cum În filosofia morală a lui Kant ele apar ca imperative absolute goale, ce răsună ca o voce din lumea de dincolo În lumea vieții empirico-istorice. Adversarii concepției teleologice combat adesea foarte amănunțit lucruri pe care nu le susține nimeni. Filosofia teleologică a moralei nu respinge tot ceea ce afirmă cea formalistă; În descrierea moralului ca o trăire subiectivă ea coincide Întru totul cu aceasta: este așa pentru că individul resimte
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
În filosofia morală a lui Kant ele apar ca imperative absolute goale, ce răsună ca o voce din lumea de dincolo În lumea vieții empirico-istorice. Adversarii concepției teleologice combat adesea foarte amănunțit lucruri pe care nu le susține nimeni. Filosofia teleologică a moralei nu respinge tot ceea ce afirmă cea formalistă; În descrierea moralului ca o trăire subiectivă ea coincide Întru totul cu aceasta: este așa pentru că individul resimte datoria ca fiind necondiționată, nu ca o cerință condiționată de un scop; și
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
nu ca o cerință condiționată de un scop; și mai este așa pentru că valoarea morală a persoanei constă În modul de a gândi, adică În forma determinării voinței: respectarea unei norme recunoscute interior ca fiind necondiționat obligatoare, legea morală. Etica teleologică consideră Însăși aceste norme ca obiect al unei investigații mai ample. Aceste norme prin care individul Își determină voința nu Își au originea În rațiunea sa „practică”, adică În forma gândirii logice, În măsura În care este folosită pentru acțiune, ci În sistemul
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
este de cea mai mare importanță. Atâta vreme cât nu se diferențiază aceste amândouă părți ale judecății morale de valoare și nu se recunoaște independența lor relativă reciprocă, nu se poate Întrezări sfârșitul acelei Îndelungate controverse Între filosofia morală formalistă și cea teleologică. Cea formalistă va continua să o combată sau să o suspecteze pe cea teleologică, ca fiind „morală a succesului”: pentru ea valoarea acțiunii nu depinde de modul de a gândi, ci de „succesele” sale, cu toată puternica opoziție a conștiinței
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
judecății morale de valoare și nu se recunoaște independența lor relativă reciprocă, nu se poate Întrezări sfârșitul acelei Îndelungate controverse Între filosofia morală formalistă și cea teleologică. Cea formalistă va continua să o combată sau să o suspecteze pe cea teleologică, ca fiind „morală a succesului”: pentru ea valoarea acțiunii nu depinde de modul de a gândi, ci de „succesele” sale, cu toată puternica opoziție a conștiinței morale. Morala teleologică va fi neputincioasă În fața acestei imputări, atât timp cât nu va recunoaște dreptul
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
va continua să o combată sau să o suspecteze pe cea teleologică, ca fiind „morală a succesului”: pentru ea valoarea acțiunii nu depinde de modul de a gândi, ci de „succesele” sale, cu toată puternica opoziție a conștiinței morale. Morala teleologică va fi neputincioasă În fața acestei imputări, atât timp cât nu va recunoaște dreptul moralei formaliste la aprecierea subiectivă. Numai după ce această recunoaștere va fi avut loc Îi va fi Îngăduit să pretindă și să accepte, și de partea ei, recunoașterea adevărului concepției
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
social, se observă discrepanțe între descrierile referitoare la femei și cele referitoare la bărbați în cele două situații. Atunci când reproducerea și natura femeilor sunt luate în considerare în context politic, filosofii tind să trateze rolurile femeilor în termeni funcționali și teleologici (Moira Gatens, 2001, p. 78). Astfel, femeile sunt abordate din perspectiva rolului lor reproductiv, care ajunge să fie prioritar și să le domine existența. Pare că se schimbă raportul dintre cauză și efect, dintre scop și mijloc. Femeile sunt tratate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 64/2011. ... 74. Așa cum se arată și în memoriul de recurs în interesul legii, în favoarea aceleiași interpretări a normelor pledează și argumente de ordin istoric și teleologic. ... 75. Astfel, Legea nr. 119/1996 a fost modificată în scopul compatibilizării prevederilor sale cu cele ale Codului civil, care, prin art. 100 alin. (4) teza a II-a, califică expres, ca fiind act administrativ, dispoziția prin care se dispune rectificarea
DECIZIA nr. 28 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251238]
-
din același act normativ. Potrivit art. 138 alin. (13) din Codul de procedură penală, prin supraveghere tehnică se înțelege utilizarea uneia dintre metodele prevăzute la art. 138 alin. (1) lit. a)-d) din același act normativ. Din interpretarea sistematică și teleologică a prevederilor anterior menționate rezultă că dispoziția de lege criticată are în vedere datele rezultate din măsurile de supraveghere tehnică, privite ca procedee probatorii permise și reglementate de Codul de procedură penală. ... 19. În continuare, Curtea a reținut că datele
DECIZIA nr. 256 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258627]
-
adoptare a ordonanțelor de urgență, însă, odată adoptat actul normativ, rolul său se reduce la facilitarea înțelegerii acesteia. Prin urmare, nota de fundamentare a ordonanței de urgență este un instrument al uneia dintre metodele de interpretare consacrate - metoda de interpretare teleologică. Aceasta presupune stabilirea sensului unei dispoziții legale ținându-se seama de finalitatea urmărită de legiuitor la adoptarea actului normativ din care face parte acea dispoziție. Faptul că instrumentul de prezentare și motivare nu este suficient de precis sau că nu
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
următoarele critici cu privire la hotărârea atacată: (i) prima instanță a interpretat și a aplicat în mod greșit normele de drept material incidente; (ii) având în vedere motivele expuse în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2020 și interpretarea teleologică a normei juridice, este îndreptățit să beneficieze de măsura de protecție în discuție, situația sa fiind obiectivă, întrucât nu a obținut venituri din activitatea de avocat, astfel încât nu i se poate imputa faptul că în anul 2019 nu era
DECIZIA nr. 29 din 16 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259448]
-
1^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020 ar avea efectul nesocotirii deciziilor Curții Constituționale, obligatoriu a fi respectate, deoarece instanța s-ar substitui, în mod nepermis, legiuitorului, prin acordarea unui drept neprevăzut de lege. ... 24. Într-o interpretare teleologică, raportată la scopul edictării prin lege a măsurilor de protecție socială instituite de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020, printre care și indemnizația acordată avocaților conform art. XV alin. (1^1) din actul normativ, scop definit în preambulul actului normativ
DECIZIA nr. 29 din 16 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259448]
-
condiții anterior enunțate, nevoia lămuririi chestiunii de drept intervenind în situația avocaților stagiari intrați în profesie în anul 2020 și care, din acest motiv, nu se pot raporta la venituri obținute din activitatea de avocat în anul 2019. ... 50. Interpretarea teleologică a normei potrivit căreia prima condiție ar fi inaplicabilă avocaților stagiari intrați în profesie în 2020, cu consecința satisfacerii cerințelor legale pentru acordarea indemnizației prin dovedirea numai a obținerii unor venituri lunare care nu depășesc câștigul salarial mediu brut, se
DECIZIA nr. 29 din 16 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259448]
-
devenite vulnerabile în urma măsurilor luate de stat de combatere a pandemiei. ... 51. Însă rațiunea reglementării, respectiv finalitatea urmărită de legiuitor, este în situația de față un argument de ordin general, care nu poate înfrânge conținutul expres al normei, interpretarea teleologică neputând fi folosită pentru a elimina sau completa norma juridică supusă interpretării. Or, norma prevede fără dubiu drept condiție de acordare a indemnizației reducerea nivelului veniturilor lunare cu minimum 25% față de media veniturilor din anul 2019. ... 52. De altfel
DECIZIA nr. 29 din 16 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259448]
-
nepredarea documentelor contabile reprezintă, în cadrul mecanismului de aplicare a prezumției legale, faptul cunoscut, vecin și conex, în temeiul căruia legiuitorul impune existența faptului principal, respectiv existența faptei ilicite, datorită legăturii de conexitate dintre aceste fapte. ... 109. Interpretarea logică și teleologică a prevederilor art. 169 alin. (1) lit. d) teza a doua din Legea nr. 85/2014, în concordanță cu scopul pentru care a fost edictată norma legală, acela de a elimina controversele reflectate în jurisprudența dezvoltată sub imperiul reglementării anterioare, impune
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
ca vinovăție, este prezumată relativ de legiuitor, acest aspect nefăcând obiectul vreunei controverse. ... 128. În concluzie, potrivit argumentelor arătate, care țin de natura juridică a acțiunii în antrenarea răspunderii patrimoniale, de rațiunea instituirii prezumției legale relative, de interpretarea logică și teleologică a textului legal și de regimul juridic al prezumției legale, este corectă prima orientare jurisprudențială, care a stabilit că prezumția relativă exonerează subiectul activ al acțiunii în antrenarea răspunderii patrimoniale de obligația dovedirii condițiilor necesare pentru antrenarea răspunderii patrimoniale, și
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
forma anterioară datei de 1 februarie 2014), termenul de prescripție a răspunderii penale se stabilește în raport cu limita maximă a pedepsei prevăzute de acest text de lege, respectiv 20 de ani. Această concluzie se desprinde din interpretarea logică și teleologică a celor două alineate ale art. 7 din Legea nr. 39/2003. În susținerea punctului de vedere formulat, doamna procuror a arătat că atât art. 122 din Codul penal anterior, cât și art. 154 din Codul penal în vigoare, care reglementează
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
de la 5 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi. Ca atare, termenul de prescripție trebuie raportat la limita maximă a pedepsei prevăzută pentru această infracțiune, adică aceea de 20 de ani. Această concluzie rezultă din interpretarea logică și teleologică a alin. (1) al art. 7 al Legii nr. 39/2003, scopul legiuitorului fiind acela de a sancționa mai aspru infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat, prin raportare la gradul de pericol social al acestei infracțiuni. Este adevărat că
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
normei speciale, în sensul de a se determina dacă această majorare poate fi asimilată unui prejudiciu fiscal propriu-zis (generator de dobânzi și penalități) sau ea reprezintă o formă de sancțiune juridică și, în caz afirmativ, care este natura sa. Interpretarea teleologică a prevederilor art. 10 alin. (1^1) din Legea nr. 241/2005 nu constituie un demers util în procesul de analiză a chestiunii de drept supuse interpretării. În forma inițială a proiectului Legii nr. 55/2021 nu se regăsea o cauză de nepedepsire
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]