137 matches
-
1. Remarcabile sunt contribuțiile cuprinse în cartea I.D. Ștefănescu. 1886-1981. Volum îngrijit de Alexandru Zub și Flavius Solomon. Iași, Fundația Academică „A.D. Xenopol”, 1997, 241 pagini, precum și fișa biobibliografică completă, datorită istoricului literar Stan V. Cristea, Dicționarul scriitorilor și publiciștilor teleormăneni. Alexandria, Editura „Rocriss”, 2005, p. 478-480 + 1 foto bust. 2. În virtutea acestei alianțe a donat Mănăstirii Agapia o parte însemnată din biblioteca, manuscrisele și arhiva sa, pe care cu inteligență și pasiune le cercetează un grup de tinere intelectuale, din
Câteva însemnări despre cărturarul I.D. Ștefănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5117_a_6442]
-
îndoiesc că vor ,ieși la lumină" manuscrisul autograf al articolului Poesiele D-lui Eminescu sau alte informații despre Gellianu, care să facă dovada incontestabilă a paternității. Pînă atunci apelăm la texte tipărite, ca argumente doveditoare. Rediscutînd această chestiune controversată, cercetătorul teleormănean Stan V. Cristea, autorul unor cercetări notabile despre relațiile lui Eminescu avute cu diferiți intelectuali teleormăneni, fondator și red.-șef al revistei de cultură din Alexandria, Meandre, afirmă, fără drept de apel, în articolul O altă opinie pentru Dosarul Grigore
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
informații despre Gellianu, care să facă dovada incontestabilă a paternității. Pînă atunci apelăm la texte tipărite, ca argumente doveditoare. Rediscutînd această chestiune controversată, cercetătorul teleormănean Stan V. Cristea, autorul unor cercetări notabile despre relațiile lui Eminescu avute cu diferiți intelectuali teleormăneni, fondator și red.-șef al revistei de cultură din Alexandria, Meandre, afirmă, fără drept de apel, în articolul O altă opinie pentru Dosarul Grigore Gellianu: , La rândul nostru, suntem în măsură să întărim că(,) Gr. Gellianu într-adevăr a existat
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
de viață fastuos și fabulos. Theodor Răpan se dovedește poet născut, nu făcut, un talent veritabil care performează o autentică viziune a lumii și un maestru al limbajului. Mai mult decât atât, autorul rămâne un actor exponențial al puternicei tradiții teleormănene și acelui mirific spațiu sudist, deopotrivă binecuvântat de Dunărea neînfricată, de Câmpia Eternă și Pădurea Nebună. Dominanta clasică luminiscentă care traversează această literatură, de la Gala Galaction și Zaharia Stancu la Marin Preda și Dimitrie Stelaru, înnobilează și creația acestui poet
RIGOAREA LIBERTĂŢII ÎN ARTA SONETULUI. In: Editura Destine Literare by AURELIU GOCI () [Corola-journal/Journalistic/101_a_271]
-
ADRIAN BOTEZ Un adevărat regal de poezie ne-a invadat, în trecutul an 2013, dinspre sonetistul teleormănean, THEODOR RĂPAN (celebru, de-acum, prin Evangheliile sale cele patru, pline-depline, în aria lor semantică!) Volumul actual și cel mai proaspăt, intitulat FIIND (ca o mărturie și ca un IMN al Gloriei Re-Trăirii Sinelui, scăldat, din nou, în Universul Creației
SOTERIOLOGIA IUBIRII. IMN AL GLORIEI RE-TRÃIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAÞIEI, PRIN IUBIRE DIVINÃ: VOLUMUL FIIND – 365 +1 Iconosonete de THEODOR RÃPAN. In: Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]
-
Andrei Moisoiu (Google) Premierul Victor Ponta a ajuns marți în localitatea teleormăneană Beiu, unde mai multe gospodării și terenuri agricole au fost afectate de inundațiile din ultimele zile. Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor (INHGA) emisese anterior avertizare potrivit căreia Codul roșu de inundații se menține în Teleorman, până marți, la
Ponta n-a vrut să se ude. În barcă, pe o apă de câțiva centimetri - VIDEO by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/30938_a_32263]
-
aleagă să își petreacă sărbătorile de Paște în Deltă", scrie FC, într-un comunicat de presă. Adaugă: "Cu ajutorul neprecupețit al vicepremierului Dragnea care a uitat să își țină promisiunile din campania electorală de acum doi ani, când le-a promis teleormănenilor că le face diguri, și a premierului Plastilină care a uitat că primăvara vine cu inundații în România. Spirit practic, după cum ne-a obișnuit de când a preluat conducerea țării, primul ministru a ales să nu se implice în problema inundațiilor
Ironii la adresa premierului "Plastilină" și autostrăzii lui Dragnea by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/30939_a_32264]
-
Ministerul de Interne". Partidul lui Mihai Răzvan Ungureanu continuă ironizând vizita premierului Ponta și "celebra autostradă a lui Liviu Dragnea care în sfârșit își găsește o utilitate pe care Uniunea Europeană nu reușea cu nici un chip să o vadă: cu ajutorul ei, teleormănenii vor putea să fugă mai repede din calea apelor. Așa cum iarna ne ia prin surprindere cu zăpada, acum primăvara ne surprinde cu inundațiile. La vară sunt sigur că vom fi uimiți de secetă și dacă am fi sinceri cu noi
Ironii la adresa premierului "Plastilină" și autostrăzii lui Dragnea by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/30939_a_32264]
-
ne va surprinde cu o candidatură la președinție a premierului care a reușit să rateze toate misiunile importante din timpul mandatului său. Cu excepția zborului cu un F16, dătător de senzații cum nu trăiești într-o viață întreagă. Sunt convins că teleormănenii îi transmit premierului Plastilină toate gândurile lor de bine".
Ironii la adresa premierului "Plastilină" și autostrăzii lui Dragnea by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/30939_a_32264]
-
vor primi competențe. Luăm de la guvernul central și ducem competențele la regiuni", a precizat Dragnea, subliniind că stabilirea reședințelor regionale va fi făcută în urma unei analize detaliate. "Sigur Alexandria nu va fi capitala noii regiuni. Sper să nu se supere teleormănenii pe mine", a adăugat vicepremierul, precizând că regiunile vor fi stabilite în urma unor analize. Ne interesează ca cetățenii să trăiască mai bine. Vom prezenta toate argumentele: de ce nu mai putem sta cu actualele regiuni de dezvoltare și de ce trebuie s-
Dragnea, despre regionalizare: Vrem să rupem ghemul de putere by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/38870_a_40195]
-
Elogiul Melanholiei, din 2010 (volum ilustrat cu picturi de Aurora-Speranța Cernitu), Theodor Răpan frapează prin frenezia zborurilor lirice în zările unor tărâmuri cu ecouri legendare, dar și printr-un dezarmant parfum levantin -, în noua sa întreprindere literară poetul cu obârșii teleormănene, în comuna Balaci (născut în 1954 - Iulie 4, când nord-americanii își aniversează Ziua Națională), se dedulcește la spiritul romanțios și ludic al truverilor provensali/ trubadurilor francezi, care au inventat sonetul acum vreo 700-800 de ani. Nu ne îndoim că prolificul
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
români ai acelor timpuri, „Dicționar de literatură română contemporană” al lui Marian Popa, întrun tiraj de 80.000 de exemplare, întro a doua ediție, revizuită și adăugită, avându-i ca referenți științifici pe Romul Munteanu și Mircea Zaciu. Printre scriitorii teleormăneni prezenți în Dicționar, în frunte cu Zaharia Stancu, a cărui dată de naștere este iremisibil scrisă greșit, „7 10 1902”, în locul celei adevărate, 05.10.1902, și Marin Preda, apar, ca o noutate absolută, Titi George Cîmpeanu și Alexandru Popescu
Alexandru Popescu Tair – Poetul oraşului [Corola-blog/BlogPost/93016_a_94308]
-
acestui poet, alese de antologator, sunt reprezentative. O serie de poeți basarabeni și-au adus și ei ofranda lui Dumnezeu în această Antologie. Astfel sunt: Galina Furdui din Soroca, prezentă cu cinci poeme remarcabile, Mihai Prepeliță, Radmila Popovici, dar și teleormăneanul Florian Saioc - cu un grupaj consistent de 11 poezii care-i oglindesc simțămintele pioase. La fel de consistent este și grupajul liric al profesoarei Elena Trifan, recunoscută pentru râvna cu care scrie versuri cu tematică religioasă. Și acest ciclu de 11 poeme
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93340_a_94632]
-
prima carte pe care ați publicat-o? Ion Al. STĂNESCU: În 1993 am publicat prima carte, care este un „Dicționar al oamenilor de cultură, artă și știință din județul Teleorman”. După el am publicat în 1997 o antologie cu „Scriitori teleormăneni în viață”. Virginia Vini POPESCU: Ce v-a determinat să începeți cu un „Dicționar al oamenilor de cultură, artă și știintă” și cu antologia „Scriitori teleormăneni în viață”? Ion Al. STĂNESCU: M-a îndemnat gândul că Teleormanul a avut și
DE VORBĂ CU MODESTIA ! (INTERVIU CU ION AL. STĂNESCU) de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362895_a_364224]
-
știință din județul Teleorman”. După el am publicat în 1997 o antologie cu „Scriitori teleormăneni în viață”. Virginia Vini POPESCU: Ce v-a determinat să începeți cu un „Dicționar al oamenilor de cultură, artă și știintă” și cu antologia „Scriitori teleormăneni în viață”? Ion Al. STĂNESCU: M-a îndemnat gândul că Teleormanul a avut și are foarte mulți oameni de cultură, care fac cinste județului și țării și că la vremea respectivă nu exista o carte în care să-i găsești
DE VORBĂ CU MODESTIA ! (INTERVIU CU ION AL. STĂNESCU) de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362895_a_364224]
-
o scrisoare pe care am primit-o ca răspuns la o solicitare de acest gen, când am făcut dictionarul. Este de la Constantin Noica. O păstrez cu multă plăcere și atenție, ca pe un lucru sfânt. Priviți, este scrisul marelui filosof teleormănean Constantin Noica! Virginia Vini POPESCU: Foarte interesant! Mi-ați făcut o surpriză plăcută, domnule Stănescu. Cred că puteți considera această scrisoare un document istoric, pentru că peste câțiva ani se va împlini o jumătate de veac de la primirea ei de la filosoful
DE VORBĂ CU MODESTIA ! (INTERVIU CU ION AL. STĂNESCU) de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362895_a_364224]
-
consum. Ce bunătate! Îmi revine în memorie o întâmplare hazlie. Cam prin '53 -'54, tata, mai ales la treierat, căci unchiul pr. Berca avea tractor și batoză, mergea cu Pakardul la Calomfirești. De data asta împreună cu prof. Alfons Popescu - tot teleormănean, fiu de preot, iubitor al porumbeilor. După o masă bună cu vioară și romanțe, nea Alfons se suie în pod, la porumbei. N-a mai coborât pe scară, alunecând de la 6-7 m pe batoză și apoi jos. Sportivul Alfons Popescu
ION BERCA – PREOT VICTIMĂ A COMUNISMULUI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360843_a_362172]
-
vede că există și un suflet mare odrăslit în cununi de tradiții străvechi, în dragoste de neam și țară. Chivotul sau sufletesc este un lăcaș în care păstrează curățenia, căldura și tămâia cu care sfințește aerul pe care îl respiră.” Teleormănenii se pot mândri cu un nou nume care se alătură literaturii izvodită din străbunul și roditorul lor pământ și sunt îndreptățiți să spere la apariția altor volume semnate Virginia Vini Popescu. -------------------- Elena BUICĂ Pickering, Toronto, Canada noiembrie 2016 Referință Bibliografică
O PRIMĂVARĂ ÎN MIEZUL TOAMNEI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368456_a_369785]
-
exemple pilduitoare. Bunica Sevastița era o adevărată vrăjitoare a vorbelor. Dar și felul cum autoarea da viață acestor amintiri și învățături pilduitoare este remarcabil. Cu adevarat, Elenă Buică are în scris dar și în povestit „sămânță de Marin Preda”, tot teleormănean și el”. Ce este remarcabil la exegetul Cezarină Adamescu este instinctul, intuiția esențialului, pe care le-am văzut și în Eseul dedicat cărții poetului Adrian Erbiceanu. Dacă la poetul Adrian Erbiceanu Cezarină Adamescu observa raționalitatea, precizia terminilor și instinctul de
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA DOAMNEI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368471_a_369800]
-
textului, pe YouTube, lucru care mi-a plăcut și mi-a stârnit curiozitatea pentru lectură... Mihai Dor ( pseudonimul literar al lui Ion Mihăilă), după o lungă activitate literară în diverse ziare și reviste literare, după apariții în antologii ale scriitorilor teleormăneni, debutează editorial în 2010, cu volumul de poezie, „Alină-mi Dor!”, apărut la Editura Kronos R, Giurgiu, urmat apoi de alte două cărți, tot de versuri: „Cui să spun că mă doare...”( Ed. StudIS, Iași, 2015) și „Trei cești de
DULCE- AMARUL DIN POEZIA LUI MIHAI DOR de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368479_a_369808]
-
au impus trei reviste culturale care au adunat în jurul lor scriitori remarcabili (pe lângă o mulțime de alte reviste care își au și ele ponderea lor): "Armonii culturale", "Contraatac", "Oglinda literară". Nu mică mi-a fost bucuria să constat că printre teleormănenii mei bate un vânt binefăcător la toate nivelurile de instruire școlară. Contactul direct cu acest aspect îmi dă dreptul să afirm că Teleormanul se numără printre județele în care literatura înscrie frumoase pagini. La lansarea volumului meu "Zâmbind vieții", organizată
O VARĂ CULTURALĂ PE MELEAGURILE DELIORMANULUI STRĂBUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368577_a_369906]
-
comorile creației noastre populare. Pentru că avalanșa informațiilor și tăvălugul tehnicii aduc prefaceri profunde în întreaga lume, desigur că nu va putea scăpa nici satul, cu zestrea lui din vechime, cu adevăratele sale comori, unice în lume, cum sunt călușarii mei teleormăneni, care vor lua distanță din ce în ce mai mare, împinse înapoi de marile prefaceri. Uităm din ce în ce mai des de existența întruchipată de satul străbun, de oamenii simpli care aparțin gliei cu tainele și frumusețile ei specifice, cu "cumințenia pământului" românesc, țăranii de la talpa țării
UN NOU VOLUM: „TINEREŢE FĂRĂ BĂTRÂNEŢE”) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365143_a_366472]
-
cheie onirică, dar totul este îmbrăcat în limbajul învechit al lui Gala Galaction, pe care nu și-l mai amintesc decât filologii-specialiști. Theodor Răpan a scris despre Apollinaire așa cum a scris și Marquez despre Macondo al lui, numai că poetul teleormănean așază poemul său în cheie onirică și, în chip surprinzător, folosind slova limbajului străvechi. Nimeni nu s-a mai aplecat asupra acestor cuvinte. Sigur că e șocant, dar poetul a vrut să dea o pată de culoare. E un omagiu
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
din Canada și din alte țări occidentale. Are șarm de povestitor și talent artistic, o poftă de viață extraordinară, și mai ales are pe deplin vocația specifică marilor oameni de cultură. E o adevărată încântare pentru orice om de spirit teleormănean s-o aibă în preajmă pe Elena Buică, întâlnirile de spirit cu domnia sa rămânând întipărite în mintea și sufletul iubitorilor de literatură. Elena Buică este și va fi multă vreme de-acum încolo, pe drept cuvânt, o mare ambasadoare a
AMBASADOAREA SUFLETULUI ROMÂNESC de GEORGE ZAVERA în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366221_a_367550]
-
Toate Articolele Autorului În urmă cu câtva timp, am primit un neprețuit constând în cărți, între care am descoperit, cu plăcută surprindere și cu multă încântare trei volume aparținând unei Doamne (cu un D mare, negreșit), originară dintr-un sat teleormănean destul de apropiat de cel în care mi-am petrecut primele patru decenii din viață (Țigănești și, respectiv, Ștorobăneasa). Scriind o cronică despre una dintre cărțile sale, am putut lua legătura cu Domnia Sa, constatând că Doamna ELENA BUICĂ, autoarea lor, îmi
PASIUNEA, TALENTUL ŞI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366222_a_367551]