302 matches
-
În limba curentă, "văd" l-a înlocuit pe "înțeleg". "S-a văzut totul" înseamnă că nu mai este nimic de adăugat. Ieri: "E adevărat, am citit în ziar". Azi: "Am crezut, fiindcă am văzut la televizor" (spune victima unui vindecător televizual). Nu se mai opune în mod valabil un discurs unei imagini. O vizibilitate nu se refutează prin argumente. Ea este înlocuită de o alta. Ceea ce este considerat "de văzut" de către fiecare vârstă a privirii este considerat incontestabil. În regimul "idol
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
fărâmițarea vechilor dialectici ale totalității, substituirea peste tot a globalului cu fractalul, rezumată uneori prin "declinul marilor povestiri", nu puțin datorează dislocării optice a obiectelor, ca și a operelor de artă, prin aparatele de luat vederi, montajul cinematografic, zoom-ul televizual, clicul informatic etc. Fiecare dintre aceste proceduri duce la o conduită, iar ansamblul acestor conduite creează un anumit tip de Cetate. Nu o cauzalitate lineară, desigur, ci o derulare generală în buclă. 6 A număra până la trei e lucrul cel
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
binară cu una trinitară (baza teologică a mediologiei). Ar fi păcat la limba binară a imaginilor de mâine, combinație de zero și unu, să închidă pe nesimțite inteligențele în da/nu. Deja sondajele, zapping-ul, alternativa imagine/fără imagine, ritualul duelului televizual între campioni (doi, rareori trei) și al doilea tur al alegerilor nu mai lasă loc pentru cei care nu sunt nici pentru, nici împotrivă, nici albi, nici negri, puțin din amândouă, adică niciuna din ele. O cultură extra-speculativă (care proiectează
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
multe șanse să fie prezentată pe ecran decât o bombă turcească. 40000 de execuții sumare ale opozanților, vreme de opt ani, în Ciadul lui Hissène Habré, susținut de Franța, n-au stârnit la noi nici campanii de solidaritate, nici indignări televizuale etc. (Comisia de Anchetă pentru Ciad, în Libération, 21 mai 1992). 117 A se citi, pe acest subiect, Daniel Bougnoux, "Qui a peur de l'information?", în Reporters sans frontières, 1992, de unde preiau opoziția comunicare/informare. * Citat din Cimitirul marin
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
HYPERLINK "http://www.cna.ro/reglementari/decizii/d02005.html" Decizia nr. 20 din 18.01.2005 pentru modificarea și completarea Deciziei nr. 249 din 1.07.2004 privind protecția copiilor în cadrul serviciilor de programe. Pentru facilitarea protecției copiilor în fața violenței televizuale, Consiliul Național al Audiovizualului a lansat în 2003 campania „Audiență fără violență” în cadrul căreia a fost prezentat un mesaj de responsabilizare a părinților: „Apel către părinți”. Evaluarea aplicării signalecticii de către televiziuni Un mijloc eficient de protecție a telespectatorilor minori este
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
de reglementare în domeniul audiovizualului. Respectarea de către radiodifuzori a reglementărilor privind clasificarea programelor TV, prezentarea lor și dispunerea lor într-un anumit interval orar are o importanță vitală pentru protecția telespectatorilor minori. Cercetarea pe tema „Evaluarea reprezentării violenței în programele televizuale” (realizată în 2004, în beneficiul Consiliului Național al Audiovizualului, de Centrul de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare sub coordonarea prof. univ. dr. Ioan Drăgan și a conf. univ. dr. Poliana Ștefănescu) a urmărit, pe lângă analiza de conținut a
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
studiile privind conținutul de violență al programelor televizate - cercetarea frecvenței, duratei, tipologiei și contextualizarea scenelor de violență -, iar pe de altă parte sunt studiile privind receptarea și percepția acestor scene în rândul publicului - studiile privind consumul mass-media, studierea efectelor violenței televizuale, atât la nivel individual, cât și la nivelul societății, pe termen lung și scurt, dar și studiul percepției pe care publicul o are despre cantitatea de violență prezentă în diferite genuri televizuale. Studiul de față prezintă violența ficțională din audiovizualul
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
publicului - studiile privind consumul mass-media, studierea efectelor violenței televizuale, atât la nivel individual, cât și la nivelul societății, pe termen lung și scurt, dar și studiul percepției pe care publicul o are despre cantitatea de violență prezentă în diferite genuri televizuale. Studiul de față prezintă violența ficțională din audiovizualul românesc pe doi vectori de interes: 1. în funcție de genul televizat filmele cu actori și desenele animate; 2. din perspectiva celor două direcții de cercetare enunțate mai sus vom analiza, pe de o
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
analiză care să ofere o imagine asupra consumului de televiziune al copiilor. Acestea fiind elementele de plecare, care vin să legitimeze demersul, întrebarea noastră vizează cantitatea de violență existentă în aceste emisiuni. În urma unor studii efectuate în 2004 privind „Reprezentările televizuale ale violenței” s-au analizat modul de prezentare și de reprezentare a violenței în media electronică românească, urmărindu-se atât măsurarea acesteia (prin indicatorii duratei și ai frecvenței) cât și tipologizarea și contextualizarea ei. Ca o primă tipologie folosită în cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
însă, o explicație la fel de validă a subevaluării violenței de către copii ar putea fi aceea că deja are loc o desensibilizare a copiilor în fața violenței televizate conform teoriilor mai sus enunțate. În acest sens, dacă influența este deja resimțită, dacă violența televizuală a produs deja mutații la nivel perceptiv, atunci problema violenței televizuale devine o problemă culturală, cu influențe mai adânci, nu doar la nivel individual, ci și la nivel societal, o problemă a cărei cuprindere necesită o viziune sistemică, în care
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
putea fi aceea că deja are loc o desensibilizare a copiilor în fața violenței televizate conform teoriilor mai sus enunțate. În acest sens, dacă influența este deja resimțită, dacă violența televizuală a produs deja mutații la nivel perceptiv, atunci problema violenței televizuale devine o problemă culturală, cu influențe mai adânci, nu doar la nivel individual, ci și la nivel societal, o problemă a cărei cuprindere necesită o viziune sistemică, în care nu trebuie analizat doar consumul și obișnuințele de consum, ci înseși
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
care nu trebuie analizat doar consumul și obișnuințele de consum, ci înseși valorile și normele sociale. Toate aceste explicații sunt însă la nivel speculativ, ele reprezentând ipoteze pentru cercetări viitoare, posibile noi deschideri pentru înțelegerea urmărilor consumului juvenil de violență televizuală. Ceea ce știm foarte precis este că acest consum există, este bine instituit ca practică zilnică, iar soluția de tipul incriminării acestei practici, a „înfierării” ei este total neproductivă. Bibliografie Baton-Hervé, Elisabeth (1999), Les enfants téléspectateurs. Prégnance des représentations médiatiques et
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
film. Un story care trebuie, totuși, vizionat. 6. Considerații finale Și versiunea de lungmetraj și cea seriala au, indiscutabil, sincope. Textul se regăsește parțial în versiunea filmată. Celor semnalate în peliculă pentru marile ecrane li se adaugă cele din versiunea televizuala. Dublarea vocii actorilor din varianta originală anulează trăsături (nu numai pe cele fonostilistice, care s-ar adaugă în mod natural construcției personajelor filmice, plecând de la cele livrești, cât și de sincronicitate, de pliere a emoției, între personajele de pe ecran și
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
de procurarea plăcerilor și a utilității maxime; un homo faber în vecinătatea celui dintîi, abstras din realitatea imediată și devotat în mod absolut științei și tehnicii; un homo ludens, dedat jocului vieții și jocului lumii; un homo videns, captiv aparențelor televizuale, sau un homo religiosus, aflat în permanenta căutare și sub binecuvîntata revelație a adevărului absolut. Într-o proporție variată, după vremuri și după lume, toate aceste imagini coexistă în chipul omului real, afirmă și argumentează scrierile colegului nostru. Actorul economic
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
și deixisul discursiv (deicticele interpretîndu-se nu doar în funcție de contextul exterior textului în care apar, ci și de genul discursiv specific textului în cauză, integrîndu-se unei anumite scene de enunțare: de ex., deicticele de timp în discursul de presă /vs./ discursul televizual/literar etc.) Un al doilea criteriu de clasificare diferențiază elementele deictice prin natura lor de cele care devin deictice prin uz. Opoziția pornește de la diferența dintre referința deictică și cea anaforică, pe baza localizării diferite a referentului (în afara textului sau
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
mare conștientizare a specificității oralului și a modificărilor pe care le adusese scrierea și tiparul. Un dispozitiv comunicațional Cînd analizăm mediumul unui gen discursiv, nu este suficient să luăm în considerare suportul său material în sens strict (oral, scris, manuscris, televizual etc.), trebuie să ne referim, de asemenea, la totalitatea circuitului care organizează vorbirea. Comunicarea nu este un proces liniar: mai întîi nevoia de exprimare care apare la un enunțiator, apoi conceperea sensului, apoi alegerea unui suport și al unui gen
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
viața în roz. Modalizarea autonimică Pe lîngă utilizarea autonimică a ghilimelelor, există și o alta, extrem de frecventă: În acea perioadă, televizorul nu atrăgea publicul pînă la ferestrele noastre, și acel umil studio de pe strada Cognacq-Jay nu inspira încredere. Această "boemă televizuală" îmi aduce aminte de Charles Aznavour. Télé 7 jours, 30 august-5 septembrie 1997 Tipul de utilizare de mai sus ține de modalizarea autonimică. Aceasta nu se limitează doar la cuvintele între ghilimele, ci acoperă totalitatea procedeelor prin care enunțiatorul își
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
extazul clipei contează, sunt foarte puține lucruri de spus. Nu mai există un timp aparte dedicat comprehensiunii. Viziunea frumosului colapsează în vizuina obscură a experienței sublimului. Ochiul se fărămițează. Reapare, în schimb, nostalgia „tinereții fără bătrânețe”, ameliorată doar de legile televizuale ale iconoclasmului. Dimensiunea erotică a sublimului cu funcție de Ersatz nu este neapărat determinantă. Aceeași critică a „prezenței” și „identității” poate ajunge denunț estetic al reprezentării printr-o cenzură belicoasă a proporțiilor. Aici, problematica metafizică reapare sub o înfățișare mai generoasă
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
promovarea și retrogradarea figurilor politice, cât și în crearea unor vedete în alte domenii, precum muzica și sportul profesionist, devenite industrii culturale de mare anvergură. Cassius Clay a fost unul dintre câștigătorii acestor intens mediatizate fenomene sportive și artistice (și televizuale), uneori construindu-și imaginea chiar înainte de a intra în ring, provocând fie elefantul, fie leul, încercând să câștige mai întâi prin vorbe. Asumându-și un tip de nume musulman foarte popular pentru generația Black Power, Black Panther, nu numai printre
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
dinainte. Și-a făcut reputația și averea, antumă și postumă, ca prolific scenarist, producător de film și televiziune, printre realizările pe care și-a pus amprenta de scenarist și producător figurând o felie considerabilă din cultura de masă cinematografică și televizuală americană, aducătoare de profit pentru ceea ce Școala de la Frankfurt numea "the culture industries": Beverly Hills, 90210, Dynasty, Charlie's Angels, Starsky and Hutch, Melrose Place, Sunset Beach, fiind doar câteva din produsele notabile ale lui Spelling. SPIELBERG, STEVEN (1946 ) Ascensiunea
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
prevăzut că 25 de secole mai târziu progresele tehnologice vor îngădui existența a peste 400 de megaorașe cu peste un milion de locuitori, dintre care unele au peste cinci milioane. Între timp, agora Antichității clasice a luat forma unor arene televizuale mondiale. Tehnologia actuală permite alimentarea orașului Los Angeles cu apă provenită din Canada sau Colorado, cu metode mai eficace și mai ieftine decât apeductele romane. Ne-ar fi imposibil să înțelegem cum anume și de ce devine planeta o lume de
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
este materia primă cu care lucrează tehnologiile sociale. „Noul Templu” în jurul căruia se structurează viața cetății și unde se oficiază ritualurile puterii este televiziunea. Acolo se confecționează noile mituri, mituri care conferă realului prestigiu, îl acreditează social. La nivelul mitului televizual obiectul devine „brand” și începe să conteze în ordinea cotidiană. De aceea, supravegherea evoluției mitologiilor cotidiene e o măsură de prevedere pentru orice exponent al puterii. Orice formă de exercitare a puterii care aspiră la legitimitate, implică mitizare. Dacă demitologizarea
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
pasionați sau doar interesați de zorii intertextului teoretic este favorabilă lui Gérard Genette, pentru efortul structurării terminologice. "Și chiar asta e intertextul: imposibilitatea de a trăi în afara textului infinit fie că acest text este Proust, sau ziarul cotidian, sau ecranul televizual: cartea face sensul, sensul face viața" (Barthes: 2006a, 33). Orice text se vrea original, însă hedonistul plăcerii textului sugerează faptul că, dacă pagina de carte ar încerca să fie "izolată social" de tot ce s-a mai scris, textul nu
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
fie "izolată social" de tot ce s-a mai scris, textul nu ar fi întreg. Încă de la începutul teoretizării lui (Julia Kristeva), termenul intertextualitate a fost integrat unei viziuni "ecumenice": demersul analitic asupra fenomenului nu vizează numai spațiul tipografic sau televizual, ci urmărește economicul, socialul, general-umanul. Pe acest teren, intertextul întâlnește interdiscursul. Care este relevanța intertextului, sub aspect uman? Nu doar opera este deschisă, ci și viața unui om. O epocă, de asemenea, nu își închide niciodată porțile dinspre trecut sau
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Sumar Cătălin Zamfir Puncte critice ale sociologiei Românești Violența în emisiunile de televiziune Ioan Drăgan Media și violența Dorel Abraham Audiența și impactul consumului de televiziune asupra elevilor Poliana Ștefănescu Expunerea la violența televizuală și comportamentul agresiv al copiilor. Un model structural al efectelor pe termen scurt Ileana Todoran Evaluarea aplicării signalecticii în România. Context și implicații Anca Velicu Violența din desenele animate: între realitate și percepție Adriana Ștefănel Televiziunea în viața copiilor cu
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]