61,456 matches
-
tematice ale pamfletului arghezian: anticlericalismul, critica socială, fenomenologia politicului, viața intelectuală. Implicațiile sunt nenumărate în configurația unei ,filosofii" a scriitorului, fie în sensul antiintelectualismului (real sau numai înșelător), fie în sensul rousseau-ismului, asupra cărora se oprește exegetul. Politicul e, bineînțeles, tema preferențială, aflată în vizor la intersecția vituperanței pamfletare cu reflecția morală. Criticul insistă la un moment dat (dar mi se pare că insuficient) asupra filogermanismului arghezian. Ar fi util de lămurit și sistematizat, atât cât se poate, convingerile argheziene în
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
ori să rămâi neexprimat și nemuritor": cu acest motto splendid din romanul lui Pasolini Petrol se deschide al patrulea volum de versuri al lui Nicolae Coande. Intitulat, cu o sugestie fonică de mlaștină existențială, Folfa, acesta prelungește și adâncește o temă a marginalității pe care poemele anterioare și chiar titlurile a două plachete (în margine, 1995; Fundătura Homer, 2002) o conturau într-un mod expresiv. Periferia geografică și socială era dublată de o subterană morală, din care o închipuire infernală avansa
Vremea ratării by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11254_a_12579]
-
cu toate că numeroase versuri configurează și deplâng existența pe un fund obscur de ,mare ațipită", de ,baltă uscată", fundătură purtând numele ,orașului adormit/ întru Domnul Craiova". Mai gravă decât această lipsă de vizibilitate a autorelui, decât ,ratarea" biografică, este ratarea marilor teme, conștiința acută a faptului că viziunile fulgurante nu pot trece în ,pagina răbdătoare." Din această perspectivă, imaginile stridente și versurile rele pe care le găsim în volum (mai ales în secțiunea ce-i dă titlul) sunt documente semnificative ale nereușitei
Vremea ratării by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11254_a_12579]
-
fost urmată, în plan literar, de nimeni. Contextul literar actual a relativizat mult ceea ce numai acum cîțiva ani putea fi luat drept îndrăzneală, astfel că, în ciuda substratului erotic, Legături bolnăvicioase nu are nimic scandalos, tînăra scriitoare nelăsîndu-se furată de o temă altfel tricky. Tensiunea erotică dintre cele două tinere studente nu se transformă într-un conflict sexual explicit și păstrează povestea, atît cît este, în zona sugestiei. Pe cei care nu citiseră prima ediție dar prinseseră din zbor gossip-ul cu lesbienele
Erotism de atmosferă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11271_a_12596]
-
de altfel, una dintre acestea va apărea citată mai jos). Poate părea paradoxal, dar cartea a avut, astfel, numai de cîștigat: ea face acum figura unei abordări mature ce depășește o serie întreagă de abuzuri, deși, cronologic vorbind, le precede. Tema fiind generoasă, îmi închipui că tentația unui epic erotic a existat, cu atît mai mult e de apreciat faptul că autoarea a vizat un palier de semnificații intime, mai complex și, implicit, mai greu de realizat. Fiind vorba de o
Erotism de atmosferă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11271_a_12596]
-
transparente și-ți perforează pielea, e un vălătuc diluat prin care plutesc rămășițe din tine, descompusă de atîta nemeritată plăcere." O anume voluptate lingvistică a inventarierii olfactiv-culinare o pune pe Cecilia Ștefănescu în descendența Simonei Popescu cu care împarte și tema spațiilor închise care acutizează percepțiile, poemele ,studențești" ale Anei Maria Sandu din Amintirile unui Chelbasan pot fi puse în relație cu poemele lui Kiki, iar preumblările prin vechiul București te trimit, evident, cu gîndul la Bucureștiul subteran din proza lui
Erotism de atmosferă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11271_a_12596]
-
erudiția exegetului în exploatarea surselor. Cătălin Ghiță face parte din categoria din ce în ce mai răspândită a tinerilor umaniști, foarte serioși, care nu ies în lume (adică în publicistică) înainte de a se legitima printr-o cercetare doctorală, recomandându-se ca specialiști într-o temă puțin frecventată. Strategia și perspectiva sa de afirmare sunt demne de toată atenția.
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
clock-uri cu ștaif. Istoria lui, bună-rea, cu lupte și încăierări de stradă, cu fustanele și jobene, s-a scris pe apucate, mai nostalgic ori mai sec. Și, de-o vreme-ncoa', se tot rescrie. Din tot ce-am văzut, la temă, pun deoparte, pentru acum, două cărți (dacă Bucureștiul interbelic n-ar fi o altă planetă, mai c-aș spune trei...): Cronica Bucureștilor, întocmită de Gheorghe Parusi, de curînd apărută la Compania, și ceva mai vechea București. Carte de bucăți a
Praznic de tîrgoveți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11272_a_12597]
-
singur exemplu din multele ce puteau fi date. E minunat că nu mai există cenzură, că scriem fiecare ce dorim, dar e mai puțin minunat că selecția condeierilor se face, am impresia, exclusiv pe baza capacității de a delira pe teme date. Să participi la o întâlnire de două ore cu Mario Vargas Llosa - în seria ,Conferințelor Microsoft" - și tot ce reții se referă la lucruri ce puteau fi scrise direct în redacție a intrat deja în uzul presei din România
Struții și povestașul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11269_a_12594]
-
femeia, la muncă silnică pe viață. Hm, actori uciși înainte de premieră... Acesta e momentul în care, în loc să spun "Acțiune!" și să vă povestesc variile argumente vehiculate în dezbaterea CJI, zic "Stop". Subiectul filmului e o mină (postmodernă, voi elabora pe temă ceva mai încolo) de aur, iar manipularea lui cinematografică e ok, dar nu perfectă. Nimic de obiectat la compoziția cadrelor. Foarte reușită mișcarea operatorului prin care, într-un singur cadru, dă imaginea peste cap, sugerând astfel lumea comunistă cu susul
Șase personaje în căutarea unui jaf by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11287_a_12612]
-
U.S.R. la ,Zile și Nopți de Literatură" și a trecut doar în subsolul paginii de reclamă, cu literă mică de tot, contribuția, totuși esențială, a Microsoft la eveniment). Festivalul ca atare a cuprins mai multe sesiuni de comunicări pe o temă foarte incitantă, anunțată la finele ediției a III-a, și anume: ,Eu scriu. Cine mă citește?". Repet aceste lucruri îndeobște cunoscute, chiar din paginile României literare, fiindcă nu totdeauna informația oferită de presă a fost corectă. Serile, poeți din mai
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
lucruri îndeobște cunoscute, chiar din paginile României literare, fiindcă nu totdeauna informația oferită de presă a fost corectă. Serile, poeți din mai multe țări au citit din opera lor. La decernarea premiilor, Llosa a vorbit și el pe larg despre tema simpozionului. Important mi s-a părut și faptul că toate comunicările au fost urmate de discuții, unele foarte interesante. Scriitorii, sosiți din toate colțurile lumii, care au dorit, au putut să-și spună părerea, nu doar să o asculte pe
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
face analiza Festivalului, vom folosi toate părerile care ne pot ajuta ca să avem la anul o ediție mai bună. M-am mirat (și nu prea) de unele considerații, fie răutăcioase, fie nepotrivite. O ziaristă de la ,Gîndul" comentează malițios Festivalul și tema lui fără să fi fost de față. Doamna Mariana Sipoș, care ne-a ajutat mult în relația cu Llosa, afirmă în ,Averea" că marele scriitor n-ar fi participat la dezbateri, fiind prezent exclusiv la decernare, deoarece nu i-am
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
ar fi participat la dezbateri, fiind prezent exclusiv la decernare, deoarece nu i-am fi comunicat programul și nu l-am fi invitat să ia cuvîntul. D-na Sipoș știe însă cîte e-mail-uri am schimbat cu dl. Llosa pe această temă și că inițial ne promisese o participare mai activă, pentru ca finalmente să accepte a vorbi o singură dată, cu ocazia premiului, făcînd atunci și o referire mai amplă la întrebarea centrală a simpozionului. A declarat-o, de altfel, el însuși
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
Piesa în două acte Comandantul închisorii și deținutul ar fi putut fi foarte bine un fragment dintr-un roman al lui Nicolae Breban. Cei doi rezidenți ai închisorii, aflați de o parte și de alta a gratiilor, monologhează brebanian pe tema puterii și a căilor prin care aceasta poate fi exercitată, inclusiv dominația fizică, ajungînd pînă la controlul total asupra celuilalt, fără a exclude chiar nivelul sexualității. Trimiterile livrești sînt multiple, iar impresia de déja vu este covîrșitoare. Pe lîngă modelul
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
Este inutil de spus că însuși autorul cărții este de origine armenească. Despre Gabriel Diradurian se știu destul de puține lucruri. Chiar dacă pînă în prezent a publicat peste zece cărți (majoritatea la Editura Ararat), numele său apare rar în dezbaterile pe teme literare de la noi sau în diversele clasamente care se fac la sfîrșit de an. Nici prezenta carte nu este foarte generoasă în date care să ducă la mai buna situare a acestui autor în contextul actual al literaturii române. Din
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
urmeze, o cumsecădenie de bonom. Și trecutul înseamnă Casa Regală, apărată, în fraze emoționante, de orice impietăți, înseamnă vremurile de dreapta, înseamnă fum de tabac și filozofie. De altfel, cealaltă lume, cea care are mai puțin de-a face cu temele așa-zicînd sociale, cu un fel de rafinată, și potolită, polemică este făcută din ,rețele", din coincidențele unor bresle mici, de fiecare dată cînd vine vorba de întîlniri surprinzătoare, dar în care nu e loc, nicidecum, de rutină și de plictiseală
Colaj din rame și coperți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11295_a_12620]
-
prim rang, un dirijor prestigios, Kurt Masur, și o pianistă de renume, Elisabeth Leonskaja. Gândit a fi un simbol al coeziunii dintre culturile țărilor noastre programul Orchestrei Naționale a debutat cu o lucrare de George Enescu, ,Uvertura de concert pe teme în caracter popular românesc". E drept că nu este una dintre cele mai importante lucrări enesciene, dar este semnificativă pentru ideea compozițională care-i stă la temelie și care l-a urmărit toată viața (Sonata a III-a, Suita ,Săteasca
Totul este bine când se sfârșește cu bine by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11286_a_12611]
-
cultură în România care se pot compara cu el. MS: Trăiți în patru mari capitale ale lumii, Lima, Londra, Paris și Madrid. În plus călătoriți foarte mult, țineți conferințe în diverse universități din lume, participați la congrese, la dezbateri pe teme de actualitate. Cum vi se pare că este cunoscută România în plan cultural în lume? MVL: Este cunoscută în primul rând prin scriitorii care au făcut pasul spre altă limbă, spre alte culturi, lăsând urme profunde în cultura țărilor în
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
lor pe care probabil nu le-aș fi aflat niciodată. Așa că eu sunt de acord să existe cît mai multe festivaluri, congrese, reuniuni, pentru că este un mod de a crea punți și de a deschide granițele care ne separă. MS: Tema acestui festival este: ,Eu scriu. Cine mă citește?" Din cîte am înțeles, conferința dvs. a fost programată să fie actul de închidere al festivalului. Pentru cititorii României literare care nu vor avea posibilitatea să vă asculte, aș vrea să ne
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
dintre ființă și devenire, dintre suflet și corp. Dar folosirea unor astfel de concepte platoniciene nu duce neapărat la o interpretare care să fie ea însăși, în esența ei, platoniciană. În plus, găsim de-a lungul lecturii o serie de teme care îi sunt foarte proprii lui Dragomir însuși: de exemplu, raportul dintre intim și vileag, apetența pentru concret, problema viitorului și a trecutului și înțelesul timpului în genere. Personal, sunt mai degrabă tentat să cred că Dragomir i-a acordat
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
postmodernism, trebuia să înceapă aici printr-o distincție, la fel de necesară, între modernitate și modernism. E adevărat că I. B. Lefter nu e sistematic nici în volumul său Postmodernism. Din dosarul unei ,bătălii" culturale (2000 și 2002), nici în Despre identitate. Temele postmodernității (2004), ambele fiind culegeri de articole, dar, cu un pic de străduință a cititorului, se pot culege argumentele disocierii dintre postmodernitate și postmodernism. În Recapitularea modernității nu e vorba însă niciodată de modernitate, în accepția ei riguroasă (cum o
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
dialogheze (mai substanțial decât a făcut-o în ,Observator cultural") în premisele unei viitoare reeditări a cărții sale. E adevărat că, aparent, cei doi nu se întâlnesc pe același culoar ideatic, pentru că unul scrie despre modernitate, celălalt despre modernism, dar temele nu sunt doar tangente, ci sferele lor se intersectează. Premisa cărții lui I. B. Lefter este proiectarea unei perspective postmoderne asupra modernismului românesc, considerat epuizat. Pentru H.-R. Patapievici modernitatea nu este nici pe departe epuizată și alimentează în continuare
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
elibereze de indeciziile și lacunele pe care le-am semnalat. E o carte stimulatoare prin deschiderile ei, nu prin rezolvările la care rămâne să aspire pe mai departe. Dialogul sau polemica dintre I. B. Lefter și H.-R. Patapievici pe tema raportului dintre modernitate și postmodernitate sau dintre modernism și postemodernism sunt inevitabile, necesare și profitabile pentru confruntările actuale de idei. E oare chiar așa de mare distanța între un ,modern tulburat" și un postmodern?
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
îți spune mult despre pianistul care îndrăznește să abordeze acest colos, un colos nu numai prin dimensiuni - o oră de cântat fără întrerupere - dar mai ales prin consistență. Editorul Anton Diabelli comandase unor compozitori importanți câte o variațiune pe o temă de vals compusă chiar de el, în vederea alcătuirii unui album. Beethoven a început cu una și nu s-a mai oprit până la 33, dăruind lumii o capodoperă despre care s-a spus că este ,un microcosmos al geniului beethovenian". Pianistul
Momente de vârf by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11307_a_12632]