869 matches
-
-și înceapă prada. își duse mâinile la spate, aplecă fruntea asemenea celor împovărați de gânduri, tuși artificial, după care-i veni în respirație. - O astfel de vizită trebuie sărbătorită! Whisky, ceai, o gustărică? Gilda Tudor nu părea câtuși de puțin temătoare, cum ar fi dorit el. îl privea ca pe un individ oarecare, ajuns incapabil să-și gestioneze gesturile, conservate într-o epocă elementară, avertizându-l, indirect, că nu a uitat preocupările lui neortodoxe, evidențiate deseori în presă. I le putea
Detenție buclucașă by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/10828_a_12153]
-
Ciocăni ușor în ușă, dar cum nu primi nici un răspuns, își luă inima în dinți și intră în vîrful picioarelor. Aruncă o privire asupra patului, încă nedesfăcut, pe care trona șalul de lînă de culoarea smeurei, neterminat, alături de ghemul uriaș. Temător, înaintă către scaunul cu rotile din dreptul ferestrei, în care Walburga, cu părul cînepiu lăsat de-alungul umerilor, părea că abia mai respiră. Hansi se propti în fața ei, și îi văzu ochii închiși și bărbia lăsată în piept. Mîinile osoase îi
Poetul din Hadernsee by Florin Gabrea () [Corola-journal/Imaginative/10849_a_12174]
-
adâncă/ cu degete crispate/ spre înfiorătorul cui/ ce carnea o străpunge./ Pe cruce,/ părăsit durerii sale, Omul./ Și geamătul cu plânsul simplu/ al clipei fapt, cu viața în valoarea sa/ circulatorie./ În golul rece al durerii,/ în chinuri zvârcolite./ respectul temător/ acolo/ unde atârnă El/ ca Tu/ să știi să ceri și de la tine.” Momentul esenței se ridică iar și iar pe umerii goi ai sufletului flămând de el și de tot ce mai încearcă să fie în preajma-i. Este renașterea
DANIEL MARIAN DESPRE POEZIA LUI DOREL COSMA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380658_a_381987]
-
cu litere roșii și negre, ea se află, de zece ani, într-o colecție particulară. Proprietarul ei, un ilustru colecționar care, din motive lesne de înțeles, a ținut să nu-și decline identitatea, o păstrează în seiful unei bănci sigure, temător ca fabuloasa lui comoară să nu repete istoria de la Heidelberg a celuilalt Codex. Fiindcă hoți, nu-i așa, se găsesc destui și aici... Codexul timișorean a fost scris special pentru Franz Josef, a cărui emblemă din aur curat se află
Agenda2003-26-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281183_a_282512]
-
Creștinătatea românească îl cinstește în mod deosebit, văzând în el forța nepotolită a naturii care stăpânește fulgerele și tunetele și care aduce ploi binefăcătoare holdelor, oamenilor și tuturor vietăților. Biserica a văzut în el pe „omul lui Dumnezeu“ drept și temător, care a fost răpit la Cer cu trupul într-un car de foc, care n-a dat tributul morții trupești și care a fost în cinste pe Muntele Taborului, contemplând chipul de slavă al lui Iisus în clipa minunatei Schimbări
Agenda2003-29-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281256_a_282585]
-
de apă, membrana de săpun, zborul, reverberate vizual, să fie însoțite de sunet, de multiplicare prin tot ceea ce poate oferi imaginația și tehnica modernă. Doar că... o observare atât de atentă a naturii duce, firesc, la atitudini descrise de Blaga, temător să strivească, din neatenție, din prea multă curiozitate, corola de minuni a lumii. Prolog „După peregrinări de zece ani, simțeam nevoia să mă întorc la pictură“, mărturisește Constantin Flondor, deși nu-și renegă nici una dintre perioadele de creație și chiar
Agenda2004-37-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282858_a_284187]
-
nasul, gura, bărbia și o parte din fălcile grele, îi vedea anchetatorului numai ochii, foarte atenți, străpungători, măriți parcă străini de expresia de mai înainte ce păruse bonoma, ceea ce, în mod clar, se putea zice că fusese o prefăcătorie. Vorbind, temător, mai departe, apăsat de imaginea ochilor în prim plan, el se mai gîndea, absurd, avînd în vedere gravitatea situației în care se află și în care n-ar mai fi încăput alte idei, alte comentarii; se gîndea că un om
Tehnici si tehnici by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17719_a_19044]
-
prin simpla enumerare, cuvintele descătușează energii nebănuite și conduc la acumulări de tensiuni din care se naște, în cele din urmă poezia: "în fiecare zi mor din ce în ce mai chinuitor, convingător, dezgustător, interior, înfiorător, înfricoșător, înjositor, nălucitor, năucitor, obositor, odihnitor, răbdător, șovăitor, temător, tulburător." (p. 13) Enumerații de tipul acesta ca și efectele ce derivă din procedeele de insolitare a mecanismului asociativ ne duc cu gândul, iarăși și iarăți la producțiile suprarealiștilor: "erau cărători de tablouri: pașii lor verzi erau moi, coloana vertebrală
Portretul scribului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17212_a_18537]
-
mai mic ca acum, mai străin, într-un loc unde/ nimic nu mai există, deși totul există, unde viață/ nu e deși viață este, unde/ moarte nu e, deși moarte este..." (Poesia mirabilis). Moartea reprezintă un fundal al trăirilor fragile, temătoare, ce se zbat între comunicare și incomunicare ori stagnează într-o durată înghețată, acoperite de fire de păianjen și de un praf care pare veșnic: "Ca-ntr-o imensă încăpere, firicele de păianjen pe o pînză/ țesută sub ochi, crezi
Un lirism existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17281_a_18606]
-
de a înlătura primejdia pe care statul dac o reprezenta pentru imperiu"... etc. La nivelul implicațiilor, Traian reprezintă în acest text doar clișeul exploatatorului și al pericolui extern (cu o aluzie la cercurile financiare internaționale). Un Occident invidios dar și temător stătea față în față cu un popor invidiat, pașnic dar totuși periculos. În clasa a XII (1975) tonul devenea perfect neutru a "noul împărat, Traian (98-117) se hotărăște să-l atace și să-l supună pe Decebal" a evitînd mitizarea
Istorie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17553_a_18878]
-
ei favorită, căci și atunci cînd nimerește o imagine nu știe cum s-o folosească și repede o bruschează cu alăturări chinuite: „Plutește-n albastru argintul/ Din lanțuri legate de fum,/ Sub ele sunt arcuri de înălțime/ Ce destramă lărgimi temătoare” etc. (Reflexe). E adevărat că-i place și să joace pe instabilitatea feminină, deși în general, ca toate suferitoarele, e mai degrabă patetică decît cochetă; dar uneori mai prestează și ea: „Fugi ispită! Te implor!/...// Sărută-mă ispită, dăruiește-mi
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
să viața de adult. Bergman, ca regizor, descoperă în acest român, o problemă fundamentală, implicită la un scriitor, dar scormonita pe fata de el: cea a realității. Ce înseamna realitate pentru personajele lui? Pu alunecă de la visele lui de copil temător, la segmentele de pașnic interior familial, la scenele de mai tîrziu ale unei relații tandre cu un bătrîn ciudat și plăcut care întîmplător e același cu tiranicul tata din copilărie. Care dintre aceste realități este, nu autentică, firește, întrebarea e
Nostalgia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18188_a_19513]
-
lui N. Carandino ca unui gazetar care știa să facă și din piatră seacă, repede, un ziar. Cum Șeicaru era fugar în Occident (știrea despre înfăptuirea actului de la 23 august o auzise - se spunea - pe aeroportul din Roma și, atunci, temător, s-a decis să nu se mai înapoieze), N. Carandino a hotărît să scoată Dreptatea în tipografia Curentului, cu hîrtia acelei cam detestate (de către democrați) gazete. Și, astfel, a pornit pe un drum - nu știa cît de periculos - ca director
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
Românii au primit, prin sistemul de învățămînt, o conștiință de europeni, de multe ori în conflict cu educația tribală din familie. Dar izolarea politică și culturală din perioada comunistă a deformat imaginea noastră de sine, ne-a făcut sfioși și temători în fața misteriosului și superiorului Occident, iar aceste complexe (care nu ne părăsesc niciodată cu totul) se pot transforma în paranoia, resentiment, închidere ursuză în sine. În general, oamenii din Berlin nu sînt confruntaționali, evită orice prilej de dispută care-ar
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
se poate prăbuși fatal un călător, oameni dispuși să vîndă piane și covoare scumpe pentru un braț de lemne, țărani care sosesc zilnic la Leningrad, în căutare de slujbe, de bani, de mîncare. Intelectualii pe care îi cunoaște sînt adeseori temători de contactul cu un străin, naivi, patetici într-un fel pe care Berlin își dă seama că nu-l poate înțelege. Spectacolele de operă sau de balet pe care le vede sînt deseori mediocre sau chiar proaste. Și totuși Isaiah
Isaiah Berlin în Rusia sovietică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16263_a_17588]
-
al unei națiuni (identificate de regulă cu un "popor" sau, am zice azi, cu o etnie - fie și numai acest lucru creează, în lumea contemporană, serioase probleme). Cînd acest "purtător de cuvînt", care a putut da unei culturi începătoare, în temătoare căutare de sine, siguranța de care avea nevoie, a ieșirii dintr-o "vremelnicie" nevoiașă, nu mai poate însă "vorbi" prin înțelegerea lui de către urmași, cînd începe să se creadă că el își transmite propriul mesaj, imperturbabil, "întru eternitate" și e
Vechi dispute, noi argumente by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/16269_a_17594]
-
discret. Autori precum Jean Genet sau Michel Leiris sînt văzuți ca eroi ai rezistenței și, în același timp, ca rezultate previzibile ale culturii contemporane: "Bigoții, istericii, cei care distrug sinele - aceștia sînt scriitorii care depun mărturie pentru timpul politicos și temător pe care-l trăim" și "cu greu am putea da crezare unor idei exprimate pe tonul impersonal al sănătății mentale". Nu lipsesc de aici nici observațiile imprevizibile, cu atît mai seducătoare (Camus este "soțul ideal al literelor contemporane"), nici ironiile
O carte veche, o nouă sensibilitate by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16371_a_17696]
-
rîndurile, la foaia de hîrtie și la chenarul ei, la grafie și la caligrafie. Sînt unii corespondenți care scriu frumos la propriu. Le citești printre rînduri firea. Unii par, judecînd după scris (deși n-am idee de grafologie), agitați, anxioși, temători, alții, cuminți, plini de răbdare, înțelepți; unii dovedesc exces de personalitate, temperament energic, hotărît; alții au structuri feminine, delicate; literele unora dintre scrisori se rotunjesc, ale altora se ascut; cuvintele se urmăresc cîteodată ca oile cînd le mînă ciobanul sau
Specii pe cale de dispariție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16549_a_17874]
-
deasupra șevaletului său. Se opri pe loc. Bătăile inimii începură să i se accelereze. - "Doamne, Dumnezeule, sper să nu am halucinații și să-l văd peste tot pe Giacomo, în fiecare pictor întâlnit în Italia", își spuse tânăra închinându-se temătoare. "După siluetă pare a fi el, dar ce să caute tocmai aicea?" Picioarele i se înmuiară, nu mai avea curajul să meargă mai departe. Ce să facă acum? Să se întoarcă, sau să-și continue plimbarea de recunoaștere pe malul
CAP, XIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382733_a_384062]
-
prietenia, apoi dragostea celor doi-el, profesor român, ea profesoară în Ucraina evidențiază victoria lor ca pe un blam dat celor bogați veniți și ei la simpozion: nemți, englezi, francezi și câțiva italieni. Compătimitor, începând de la sine, romancierul se exprimă: "Singuratici, temători, dar, totuși, alături, eu, român, niște blonde ucrainience și câțiva rătăciți de turci, rămași, parcă, bezmetici, de când a căzut Constantinopolul sau Imperiul Otoman". După expunerea ex cathedra, eul creator începe procesul cunoașterii. Ca odinioară Balzac sau Rebreanu spațiul înconjurător îl
PROZATORI CU ŞTAIF. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
gândul din spatele cuvintelor, dacă acesta nu se vede?”; „Ce vrei să spui cu asta? Toți se întrebau unii pe alții: Ce vrei să spui? Era, de fapt, cea mai periculoasă întrebare pe care ne-o puteam pune. În interiorul nostru eram temători și neîncrezători. Ne aflam în epoca subtextului”.
Privirea scandinavă sau despre subtext by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/2677_a_4002]
-
totul și cu totul întâmplător, în anul 2009, pe când îmi vizitam niște rude în Alexandria, în parcarea unui mall de la marginea orașului, așteptându-și noul soț, un banal IT-ist din „Târgul Ieșilor”. - Ce faci Cami ? Mă privi surprinsă și temătoare. - Bi... binișor ! se bâlbâi ea. După câteva cuvinte de curtoazie schimbate, mi-a pus dintr-odată: - Îmi pare rău că nu te-am crezut. - Când ? am întrebat eu uimit. - Atunci când mi-ai povestit de experiența ta din timpul morții clinice
FRÂNTURI DIN IUBIRILE PE CARE LE LUĂM CU NOI DINCOLO (PARTEA A NOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384228_a_385557]
-
câteva legume. Cum nu avea prea multe opțiuni, s-a oprit la niște vinete, destule în sezon. A smuls un cuțitaș din sertarul cu tacâmuri și a zbughit-o în camera lui. Puțin îngrijorată să nu se taie, dar și temătoare să nu-i retez avântul, l-am urmat și l-am spionat prin ușa întredeschisă. Ce credeți că făcea?! Decupa cu mare atenție fâșii din coaja vinetei. Eram atât de fascinată de mișcările lui precise, încât nu puteam decât să
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
lor secretă Churchill și Roosevelt își recunoșteau reciproc dezinteresul față de România. Precum odinioară Hitler pentru Țările Baltice, Basarabia, Bucovina, în anexele secrete ale diabolicului Pact Ribbentrop-Molotiv din 23 august 1939 . Cu fix 5 ani înaintea “insurecției” comandate de un Rege temător că Antonescu i-ar fi putut-o lua înainte, convenind cu Stalin un armistițiu demn, așa cum a făcut-o rapid și Mannerheim, nesacrificând soldați finlandezi în lupta impotriva Germaniei, pierzând și el teritorii, dar păstrând neștirbuită demnitatea unui popor! Churchill
Recompense morale tardive pentru “duşmanii poporului” Nicolae Steinhardt, Gheorghe Cotenescu, Justin Pârvu, dar şi pentru Lt. Col. Gheorghe Arsenescu şi “Haiducii Muscelului” [Corola-blog/BlogPost/93193_a_94485]
-
oprobriu, în spiritul dogmei tutelare vehiculate zilnic. Mai păstrez, după peripeții teribile, părți din dactilogramă, având ștampila cenzurii, pagini numeroase încărcate de intervenții ale autorului, efectuate la o reîntoarcere a manuscrisului în redacție, dictată de "foruri superioare", după expresia vremii, temătoare, grijulii să nu care cumva să "scape" ceva insurgent, înșelând chiar vigilența cenzorilor care aplicaseră viza de rigoare". Astfel că, tracasat de presiuni, Petru Dumitriu intenționa să adauge ediției din 1955 a Cronicii un Cuvânt înainte, în care să se
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8452_a_9777]