74 matches
-
din toate direcțiile ar fi trebuit să mă Împingă din starea de perplexitate inițială spre un paroxism al disperării. Am fost profund contrariat să constat că nu acesta era efectul, ci altul. Cu totul și cu totul altul. Nepăsare? Liniște? Tembelism pseudointelectual travestit În curiozitate științifică? Mi-e greu să precizez. Mai degrabă o mixtură confuză din toate, plus Întrebarea adiacentă de rigoare: ce va urma? Pentru că nu Încăpea nici o Îndoială: mă mai așteptau și alte surprize. Mai mari? Mai mici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
prin moralitatea lor, umoriștii și epigramiștii sunt niște luptători în arena vieții, purtători de steag, tribuni care aduc vești și vorbesc mulțimii în cetate. Nu se râde oricând și oricum sau din orice, fiindcă atunci, avem de-a face cu tembelismul, oligofrenia sau alt diagnostic patologic din familia schizofreniei. O glumă bună este gustată de mulți, chiar dacă nu-i vizează pe toți, atâta vreme cât nu atentează la demnitatea umană. Cvadriga aleasă de autori ca să-și încalece pegAșii reprezintă formula ideală pentru un
UMOR LA PUTEREA A PATRA. PATRU REDUTABILI SPADASINI ÎN ARENELE EPIGRAMEI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1013 din 09 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352391_a_353720]
-
pariziene. Ne-am făcut, temporar, francofili. Pe facebook. Câțiva au reproșat gestul de solidaritate. „- Ce, ei s-au solidarizat cu noi?” De fapt, nu au înțeles semnificația celor două evenimente tragice. La Paris a fost terorism, la Colectiv a fost tembelismul organizatorilor. Cred că evenimentele de la Paris vor grăbi coagularea Statelor Unite ale Europei ca stat federal de sine stătător. Altfel, U.E. va deveni extrem de vulnerabilă. Cât privește valurile de refugiați aș primi copiii, femeile și bătrânii. Adulții și tineri să fie
TABLETA DE WEEKEND (131): GUVERNUL SMURD ÎN ACŢIUNE! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369921_a_371250]
-
cu “ăăă”-uri în vorbirea liberă, pentru că scriitorul e un stilist, un fel de gospodar ce curăță fraza de omizi și putregaiuri și dialogul devine cursiv și limpede; dar, cînd vrea să redea particularitățile de vorbire, graiul autohton sau esența tembelismului, acesta exagerează întotdeauna. Punct! Nu-l judecați cu prea mare asprime pe scriitor pentru aceste trucuri! a intervenit Balzac în discuția savantă despre pod. Doamne, m-am gîndit în clipa aia, Balzac, dacă s-ar enerva, ar umple o sută
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
spre partidul unic. Dar, indiferent de câte rezerve am avea, el este partidul la care se poate vorbi, cât de cât pozitiv despre asigurarea unei asemenea stabilități. Care se dovedește a fi pentru țară o nevoie inexorabilă în contextul de tembelism și corupție fățișă, de conflictualitate veșnică subminând rezolvarea unor elementare nevoi cetățenești, care au caracterizat ultimele guvernări! Alimentate uneori de Președinția cu încercările ei de a se impune, alteori de datoria externă cu îndatoririle impuse de ea. Lipsește însă, din
DESPRE SENSIBILITĂŢI DEMOCRATICE (11) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341506_a_342835]
-
definiri și concluzii/sfaturi pedagogico-critice memorabile, nu „supte din deget”, ci ca rezultat al celor mai grave și „sângeroase” încruntări, deasupra textelor - definiri cu mult avânt vizionar-poetic, revelatoriu, într-însele! - prin care definiri, dacă Centrul nu va mai exercita Tirania Tembelismului asupra „provinciei”, se vor instaura, cândva, în atmosfera culturală românească, etajele celeste, de pagodă, ale Duhului Demiurgic Național: 1. la FLORINEL AGAFIȚEI - se analizează toată creația sa de până acum: „Florinel Agafiței se dovedește un senzitiv cu o < > debordantă.( )E
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
de inteligență de netăgăduit; limbaj actual, neprăfuit, replici paradoxale și inteligente.” Dinu Grigorescu - „Operă de mare amploare, defectul stă în contemporani care nu știu să îl recepteze. Principalele teme ale creației lui Emil Lungeanu sunt: miorița, birocrația excesivă din spitale, tembelismul românesc.” Apreciază, în mod deosebit, lucrările: „Fantoma Shakespeare” și „Profesorul de frig.” A fost citită o scrisoare în versuri trimisă de Mihail Soare, prietenul autorului. Margareta Labiș cu emoție și sensibilitate a recitat poezia „Miorița” scrisă de fratele său, poetul
LANSARE DE CARTE – EMIL LUNGEANU „MOTORUL ÎN TREI TIMPI”, CENTRUL CULTURAL “JEAN LOUIS CALDERON”, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1929 din 12 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381004_a_382333]
-
personalitate mereu evocată. Lumea pe care o descriu aceste schițe de mediu nu trece însă dincolo de o anumită candoare sentimentală, ceea ce antrenează uneori un aer vetust peste un cadru de târg de mult depășit. Nici măcar referințele la un Gâgă al tembelismului comunist, intuit de la distanță, nu modifică suflul ușor obosit al narațiunii, G. Călinescu având dreptate când amenda, indirect, în „Contemporanul” valențele minore ale demersului epic întreprins de M. Nu e mai puțin adevărat că - așa cum observa Mircea Eliade - proza lui
MANZATTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288000_a_289329]
-
nu-ți pot asigura supraviețuirea. Numai nebunia sau lipsa de inteligență te pot scoate În afara suspiciunii generale. Din acest punct de vedere, Bulă reprezintă soluția aleasă de români În conflictul cu dictatura ceaușistă. Retragerea În neînțelegere, În cinism jucat, În tembelism. Miorița Numele de Miorița, diminutiv al „mioarei”, desemnează ovina prin excelență și Încă Într-o formă care presupune implicarea afectivă. Prin aceasta, el deconspiră nu doar un univers ocupațional - al păstorului și posesorului de turme -, unul geografic (pășunile alpine), ci
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
lui Camil Baltazar; Cioculescu se mai ocupa, foarte critic, de ediția Eminescu, Poezii filosofice. Poezii lirice, realizată de Lucian Blaga și Sextil Pușcariu, pe care o contesta integral, ca nejustificată, chiar „vătămătoare” (prin „lipsă de discernământ, de gust, ignoranță”, chiar „tembelism” în alterările de text etc.), apoi comenta amiabil romanul Moartea unei republici roșii al lui F. Aderca și Drumul cu plopi al lui Cezar Petrescu. Se mai recenzează (semnat T.M., inițialele fiind ale lui Tudor Mușatescu): Restriști de Ilarie Voronca
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
în noiembrie 1931. Redactor: I. Peltz. Fără să aibă program propriu, Z. își asumă explicit o direcție modernistă. Intervențiile de la rubrica permanentă „Note”, în regim constant ironic, au ca țintă „târnosirea mediului literar de suspecți și râie”, explicațiile revenind insistent: „Tembelismul instalat, grețos, în fruntea cutărei publicațiuni literare de tiraj sau în capul cutărei foi tipărite la rotativă, face victime. Deocamdată constatăm fenomenul și adunăm material tehnic, necesar demascării proștilor gravi și a dobitocilor solemni” sau: „N-am renunțat încă a
ZODIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290746_a_292075]
-
defect impardonabil: lipsa atribuirii. „A nu se șterge nasul la masă” este o exprimare artificială, pedantă și, finalmente, neclară, în ciuda tonului poruncitor. Pe bună dreptate, Caragiale a ironizat această neimplicare și fugă de răspundere narativă. La fel, ziariștii au observat tembelismul anunțurilor de tipul: „Fustele se ridică între ora 10-12” sau „Se tăbăcește cu pielea clientului”, sintagme care includ cu prisosință și echivocul, apropierile nedorite de sens etc. Ceva mai concesivi decât marele Caragiale, noi ne mulțumim a spune că, în
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
cu mațele obsedante. Ea mă plimba prin locuri rafinate, la un red wine, la niște scoici, ceva, la magazinele cu bijuterii de argint și chihlimbar. Într-o seară ne-am așezat lângă o fântână arteziană, împreună cu o colegă poloneză. În tembelismul meu de turistă curioasă, i-am reproșat: - Anita, de ce nu avem inclus Auschwitz-ul în program? - Draga mea, scuze, dar vezi tu, pentru mine Auschwitz-ul nu este loc turistic, nu e „vizitabil”. Mie mi-au fost gazați acolo bunicii dinspre mamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Ester, de fusese ceva între ei. Nici nu mă interesa. Simțeam în acea clipă că inginerul doar o dorea, îi dăduse probabil târcoale, nu-l lăsase Ester să se apropie prea mult și acum crezuse că, lovită dintr-odată de tembelismul remușcărilor, venise la el să i se ofere. La pușcărie. Amuzat de idee, am început să chicotesc. „Chiar nu te înfioară grozăviile astea?“, s-a răsucit Ester spre mine. „Nu-ți dai seama ce oribil loc, au suferit oameni aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
acum simt că trăiesc, când scrisul meu mă închipuie? Când viața mea coboară în text? Revin, după aproape o lună de absență (convocat la locul de muncă, să nu ardă cine știe ce, nu s-a aprins nimic, n-a ars nici măcar tembelismul), la Bibliotecă. I-am dus dorul, constatam apropiindu-mă de ea, ca de o prezență absentă o vreme. Mi-a intrat în sânge, cu amăgirile ei, cu viețile care se oferă spre descifrare, cu micile mizerii ale zilelor de studiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
mai este a mea. Mi-e indiferentă. Vechile umilințe, înlocuite cu altele, altfel ambalate. Cel mult pot remarca, neutru, noutățile, pot aprecia utilitățile, facilitățile, pot contempla ritmurile noi și, de ce nu, pot constata, la fel de neutru, că este din ce în ce mai tembelă. Un tembelism apreciat, desigur, după scara mea de valori, cu vălătucii trecutului înconjurându-mă, cu umbre însoțindu-mi pașii pe Bulevard, intrând încă împreună cu mine prin prăvălii, prin cârciumi, cadențându-și pașii de aer după poticneala pașilor mei. Astăzi am văzut că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
custozii de la sală sunt cu ochii pe computere, butonând (sau cum s-o fi chemând operațiunea) jocuri cu șobolani, mașini, pisicuțe sau cărți de pocher. Cât timp imens am pierdut în Bibliotecă, furat cu nerușinare, cu nepăsare, cu indolență, cu tembelism de acești oameni puși în slujba cărții. Un orgoliu mărunt, de neîmpliniți ai sorții, de ratați impotenți îi face să-și urască, probabil, meseria și pe tine, care le ceri să și-o facă. Le ceri în virtutea contractului lor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
liber, stăpân pe mine și pe asfaltul de sub pașii mei. 28tc "28" Și tot aici, la intersecția de peste drum de „Gambrinus“, într-o după-amiază grea de iarnă, cu zăpezi mocirloase, cu îmbulzeala troleibuzelor înșirate pe tot lungul Bulevardului, cu obișnuitul tembelism al mulțimii într-o astfel de zi, disperarea surdă că a venit, iată, grozăvia și i-a prins nepregătiți, de parcă atunci ningea pentru prima dată peste neam, a oprit în dreptul meu o mașină lungă, lungă, semănând perfect cu dricul motorizat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
nu uite că este legat de un odgon, la capătul căruia un altul îi hotărăște pașii, întotdeauna alți pași decât cei ai libertății despre care este silit să se extazieze că și-o recapătă periodic. Câte vieți nenorocite aiurea, din tembelism contabilicesc, din încrâncenarea de a transforma un simplu carnet maroniu, cartea de muncă, în semn al puterii și al supunerii insului mereu atârnat de un înscris oarecare, al unui altuia. Printre alte nenorociri inventate de comunism a fost și teroarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
nostru Dumnezeu. În duminica următoare, vorbește despre munca intensă și cum ar trebui să câștigăm cât mai mulți bani. I-am spus lui David că, după părerea mea, e scrântit și că nu vreau ca Lucy să-i mai asculte tembelismele. Dar, la ora aia, David era deja convertit și nici n-a vrut să mă asculte. Două sau trei luni după aia, reverendul Bob hotărăște că din slujbele de duminică trebuie eliminat cântatul. E o jignire pentru urechile Domnului, zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
perspicacitate, că acele șapte adrese la care-mi distribuisem, cu atâta ușurătate, averea, mi se șterseseră cu aceeași eficiență atât de pe cortex, cât și din înscrisurile borsetei. Pe căi ocolite, m-am interesat de camionagiul ce-mi hurducase, cu atâta tembelism, clavecinul, pe povârnișul străduțelor 123 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Lîngă-un ghiveci cu asparagus, un domn pântecos, cu ștaif funcționăresc, absorbea, pe la un capăt, ibrice de ceai și urina printr-o verighetă, pentru a-și recăpăta vigoarea sexuală. La
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
despre ei. Când vine vorba despre Sartre, Cioran vede în el „simbolul decadenței occidentale” (27 februarie 1973 Ă 442). Prilej de a formula un verdict aspru, implacabil: „ceea ce nu poți nici să înțelegi, nici măcar să-ți imaginezi este gradul de «tembelism» la care au ajuns aici oamenii. Se cred nefericiți, oprimați, exploatați, când de fapt majoritatea suferă de supraalimentație ș...ț Sătul de bine! Iată o formulă de un adevăr admirabil și definitiv” (idem). În opoziție cu acest Occident căzut, Cioran
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
bagiucurind constituția". Dintr-o altă telegramă aflăm că împricinații "Pupat toți piața endependenți". În seria prozelor scurte se înscrie și schița Urgent, care folosește aceeași tehnică a colajului din Telegrame. Aici se comunică prin scrisori cu marca "urgent", ajugându-se la "tembelismul birocratic" (Paul Cornea). Doamna Aglaie Poppesco, directoarea Școlii de fete Nr. 1, adresează primarului o cerere pentru "necesitatea de lemne" a școlii în pericol de îngheț. După două săptămâni, revizorul școlar, Lazăr Ionescu-Lion anunță printr-o urgență primarul în cauză
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
hipsterilor, foarte înjurați în ziarele noastre, unde mereu apăreau caricaturi cu pletoși în tangaleji, cu coniacul în față și cu mâna în buzunarul babacilor. Indianisme, marijuana, muzică rock, tot cocteilul pătrundea încetișor și la noi, colorând în 54 tonuri aprinse tembelismul minunat al tinereții. Cui îi păsa de UTC, de televizor sau de ziare? Cine făcea cel mai mic efort să-nțeleagă lumea în care trăia? Magnetofonul, ceaiurile, discurile jerpelite, revistele porno erau realitatea. Unde era suferința? Bătrânul nostru profesor de
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
de o maximă abstractizare. E drept că, la sfârșit, pe două pagini față-n față, aproape la fel de stilizați, se aflau desenați un bărbat și o femeie, goi și câși, cu expresia fețelor 92 93 indescriptibilă: puțină vinovăție, un strop de tembelism, o satisfacție sado-masochistă... Femeia era strâmbă de un șold, de parcă ar fi fost coxalgică, sâni nu avea mai deloc, în schimb un pântec de domniță din trecento i se umfla deasupra vulvei inexistente. Bărbatul avea frizură a la Rudolf Valentino
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]