1,050 matches
-
În același timp, vechiul Cod babylonian Hammurabi sare peste cifră 13 când listează legile. Egiptenii cred că viața de apoi este a 13-a etapă a vieții. Mult mai tarziu, Regele Philip al IV-lea Franța a ordonat persecutarea Cavalerilor Templieri pe 13 octombrie, vineri, 1307. În anii ce au urmat, mai mulți membri ai Ordinului au fost torturați și executați. Dacă nimeni nu s-ar mai obosi să ne învețe despre toate aceste superstiții precum vineri 13, am putea, în
De unde provine superstiția ”vineri 13” by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/63404_a_64729]
-
suntem așteptați (Horia și cu mine) la Haifa, în casa Rozicăi și a lui Mirel, cu tihnita lor terasă și tarta delicioasă a Rozicăi. Gazdele noastre ne poartă la geometricele grădini Bahai ale orașului, mai aruncăm ocheade și după urmele templierilor haifiți de odinioară, avem acces la marea zărită mai întâi de sus, într-un abur de făgăduință, apoi de aproape, unde e mai puțin magică. Seara e un mic Turn Babel la festivalul pe poezie Nisan: nu știm ce poeme
Poezie în Țara Sfântă by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/5610_a_6935]
-
aici. Firește, fiecare din noi își are ideile și trăirile sale pe dinăuntru, dar pe dinafară se vede doar scepticismul nostru în fața kitschului turistic religios, întreținut teatral și demonstrativ. Cireașa de pe tort a zilei este portul Acra (Akko), fief al templierilor, cu o fortăreață ca în insulele Rodos și Kos, cu moschee și bazar. În timpul prânzului, o iau singură pe ulicioare și găsesc Spitalul templierilor, precum și subteranele lor, pe care le străbat cu un grup de turiști, ieșind în cealaltă parte
Poezie în Țara Sfântă by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/5610_a_6935]
-
religios, întreținut teatral și demonstrativ. Cireașa de pe tort a zilei este portul Acra (Akko), fief al templierilor, cu o fortăreață ca în insulele Rodos și Kos, cu moschee și bazar. În timpul prânzului, o iau singură pe ulicioare și găsesc Spitalul templierilor, precum și subteranele lor, pe care le străbat cu un grup de turiști, ieșind în cealaltă parte a orașului. Urmează a doua rundă de recitaluri: nu mai avem public, așa că suntem doar între noi. A patra zi - ceasuri de discursuri oficiale
Poezie în Țara Sfântă by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/5610_a_6935]
-
d’Aragon adresată Papei Clement VII de lorzii englezi, care a dus la schisma bisericii anglicane; un pergament din care rezultă că Papa Clement V nu numai nu i-a cerut niciodată lui Philippe Le Bel să-i execute pe Templieri, dar chiar i-a poruncit să-i ierte; o scrisoare a Indienilor din America adresată Papei Leon XIII; și una adresată Papei Benoît XIV de către Voltaire, care conține următoarea urare: „Fie ca Sfințenia Voastră să fie primită cât mai târziu
Arhivele secrete ale Vaticanului () [Corola-journal/Journalistic/4130_a_5455]
-
numără Guillaume IX, Jaufre Rudel, Peire Vidal, Peire d’Alvergne, Gaucelm Faidit, Raimbaut de Vaqueiras, Peyrol. Între germani, Minnesänger-i precum Heinrich von Rugge, Hartmann von Aue, Friedrich von Hausen, Albrecht von Johansdorf, Walther von der Vogelweide, Otto von Botenlauben. Mulți templieri vorbeau araba și fuseseră cuprinși de pasiune pentru literatura tărâmurilor pe care le descopereau, iar ordinele cavalerești, care au apărut în secolul al XII-lea la granițele cu Palestina sau Spania au avut la rândul lor modelul organizării arabe. Hartmann
De amore. De la Ibn Hazm al-Andalusi la Andreas Capellanus by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3883_a_5208]
-
sănătății degustătorului. De altfel, se pare că Dionyses, autoritarul zeu mitologic al vinului și viței de vie la grecii antici, revine mereu și mereu în conștiința celor care-i plămădesc licoarea, să i se respecte supremația. De aici ritualul aproape templier al tehnicii degustării. Gazdele mele îmi înfățișează rigoarea cu care se debușonează o sticlă de vin, obligatoriu astupată cu un dop de plută. Principiile esențiale pe care le are în vedere un degustător experimentat sunt limpiditatea, culoarea, aromele și armonia
Agenda2005-32-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284054_a_285383]
-
editor „altfel decât în romanul Codul lui da Vinci“ al lui Dan Brown. Autorii își conduc cititorii prin întunecata istorie necunoscută a mai multor organizații secrete. Istorie pe care o putem crede sau nu... Lynn Picknett și Clive Prince: Misterul Templierilor. Editura RAO, București, 2004. Preț: 369 000 lei.
Agenda2005-10-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283467_a_284796]
-
intenția volumului ce apare ca o replică dată lui Brown, zice-se că nu este de a dezlega codul lui da Vinci, întrucât cei doi autori sunt convinși că nu există unul. Cei doi autori afirmă că arsenalului de coduri, templieri, masoni, rituri sexuale, violențe conspirații, corectitudini politice, zei și zeițe i se opune „armătura lui Dumnezeu“, despre care vorbește Apostolul Pavel în Epistola către efeseni. James L. Garlow și Peter Jones: Codul spart al lui Da Vinci. Editura Aqua Forte
Agenda2005-23-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283788_a_285117]
-
animalelor, fiind sărbătorită an de an pe întreg mapamondul. Sfântul Francisc, pe numele său de mirean Giovanni Bernardone, a văzut lumina zilei la Assisi (Umbria, Italia), în 1182. A fost fiul unui bogat negustor de stofe. Poveștile despre ordinul cavalerilor-călugări templieri l-au făcut să se simtă un oștean al lui Hristos, dorindu-și să plece în cruciade, pentru a cuceri Sfântul Mormânt. Aceste vise de mărire pe calea armelor au luat sfârșit când a fost luat prizonier de perugieni, într-
4 octombrie – Ziua Internațională a Animalelor [Corola-blog/BlogPost/93496_a_94788]
-
lui Îl foloseau la muncile lor câmpenești, bună pentru altoitul viei, dar și, la nevoie, pentru rezolvarea fără martori a vreunei chestiuni de onoare. Pe mânerul din corn era inscripționat ceva. Poetul ridică arma spre opaiț. Era o cruce. Crucea templierilor. Se uită În jur neliniștit. Nu, nu era vorba de un hoț. Abia acum Își dădea seama că Încă nu auzise pașii agresorului Îndepărtându-se spre ieșire. Poate că omul se afla Încă acolo, ascuns, gata să lovească. Ridică lampa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
important, messer Alighieri, Încât să mă scoți de la treburile mele? Întrebă el de Îndată. Taverna e treaba ta, mizerabile, se gândi poetul, dar se mărgini să Îl ignore. Sucea În mâini ciudatul pumnal pe care Îl găsise În biserică. Există templieri la Florența? Întrebă el. — Ce? — Trezește-te, Bargello. Ordinul cavalerilor sărmani ai lui Hristos, zis al Templului. Straiele lor albe, cu crucile evidente. Știi dacă există vreunul În oraș? Celălalt părea să fi priceput, În sfârșit. Ridică din umeri cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
tatălui său, Alighiero? Strânse pumnii, Înaintând spre om. — Ce vrei să spui? strigă, fulgerându-l cu privirea. Căpetenia gărzilor dădu Înapoi pe dată. Părea sincer suprins de reacția lui și chiar Înfricoșat. Nimic altceva decât am spus, bâigui. Nu există templieri pe teritoriul Comunei. Cel mai apropiat beneficiu al lor se află la Aquila, de unde fac negoț cu Capitanata și cu celelalte teritorii ale Regatului Neapolelui... — Știu și eu că nu s-a Înregistrat o prezență oficială a Ordinului. Ceea ce vreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
În două rânduri din Încăpățânarea cruciaților de a rămâne Între ziduri, În loc să se retragă pe o poziție mai lesne de apărat. Masacrarea apărătorilor, lăsați singuri de Întăririle care nu mai sosiseră. Mizeria oportunismelor și a responsabilităților neasumate. Nebuneasca mândrie a templierilor, care voiseră să pornească la bătălie singuri, siguri de invincibilitatea lor, și rivalitatea cu celelalte ordine, care dezertaseră. Ferocitatea bestială a maurilor. După cincizeci de ani, amarul acelei Înfrângeri Încă mai otrăvea creștinătatea, cu trena ei de polemici nerezolvate. Dante
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
mâna adevăratului asasin i l-a smuls. — Ce secret? Antonio Își drese glasul, ca să câștige timp. Nimeni nu știe. Imediat Înainte să fie ales, Celestin a făcut o lungă călătorie la Lyon. Acolo, pentru câteva zile, a fost oaspetele comandamentului templier al orașului. De acolo a ieșit pentru a primi Învestitura la sfântul scaun. Dar se mai spune că ieșit Încărcat cu o știință care l-a condus la moarte. Secretul acesta Îl caută Bonifaciu. Sau, cel puțin, așa se spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Dante asculta atent, jucându-se cu un șiret de la haină. — Messer Antonio... — Spune. — Mânăstirea San Paolo fuori le Mura, la Roma, unde au lucrat Ambrogio și Iacopo, și unde domnia ta ai contribuit la redactarea bulei lui Bonifaciu... E un comandament templier, ai zis. — Da. Ca și cea de la Lyon, dacă asta vrei să spui. Chiar asta voiam să spun. În legătură cu asta, ai auzit vorbindu-se de un misterios cinci, eventual o pentagramă legată, Într-un fel sau altul, de acest secret
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
o perdea pentru noapte, cum crezuse, ci de o bucată grea de lână albă. Deschisă, căpătă o formă de corolă: era o mantie, decorată Într-o parte cu o cruce brodată prețios, ale cărei brațe se lărgeau la extremități. Crucea templierilor, aceeași care Împodobea și pumnalul găsit În biserică. Prin urmare, dansatoarea era Într-adevăr urmașa casei de Svevia și templierii continuau să o ocrotească? Sau... Își dădu un pumn peste frunte. Acum Își amintea vorbele lui Domenico, cămătarul. Nu Ordinul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
era o mantie, decorată Într-o parte cu o cruce brodată prețios, ale cărei brațe se lărgeau la extremități. Crucea templierilor, aceeași care Împodobea și pumnalul găsit În biserică. Prin urmare, dansatoarea era Într-adevăr urmașa casei de Svevia și templierii continuau să o ocrotească? Sau... Își dădu un pumn peste frunte. Acum Își amintea vorbele lui Domenico, cămătarul. Nu Ordinul Templului era cel care Îi urmărea pașii Antiliei, care o ținea de mână la primejdie, care Îi mângâia trupul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
facă, sau parcă aștepta pe cineva care să Îi acorde un sfat ori să Îi dea un ordin. Poetul Își Întoarse ușor capul, arătând spre mantia care zăcea abandonată sub schele. — Îmi Închipui că e a dumitale. Aparții de Ordinul templierilor. Veniero schiță un surâs palid. — Cum ți-ai dat seama? — Nu din asta. Nici din pricina pumnalului pe care l-ai pierdut la San Giuda, când ai Încercat să creezi impresia unui rit pervers, trasând pentagrama pe zid. Mi-a spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
zise Încă o dată Veniero. Apoi, Îți vei putea relua urmărirea. O corabie a ordinului ne așteaptă pe coastă. E lună plină, drumul până la țărm e deschis. La schimbarea mareei vom părăsi Toscana. Dante nu izbutea să Își dezlipească ochii de templier. Poate că privirea diavolului era cea care Îi transpărea din pupile. Lângă dânsul, chipul Antiliei se apropiase, patru ochi care Îl priveau cu fermitate. Fu cuprins de o amețeală ușoară. Nu era fiara Apocalipsei, care urma să Înghețe omul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Numai urma unei științe străvechi, pe care comunitatea evreiască din Alexandria o păstrase. Fragmente de hărți. Indicații despre călătorii pe tărâmuri Îndepărtate. Mărturii pe care popoarele Egiptului le posedau. Pe Nil trebuia să se caute. Pentru asta s-au bătut templierii pentru Damietta dincolo de orice rațiune, inclusiv conducând la distrugere forțele creștine? — Da. Găsiseră deja În Cipru un portulan incomplet, cu Începutul unor rute trasate spre Apus. Știau că În vechea bibliotecă din Alexandria trebuiau să existe hărțile la care apelase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
oră. — O vei avea. O oră. Pe când cei doi treceau de pragul ușii, Dante i se adresă bărbatului: — Messer Veniero! Marinarul rămase nemișcat În prag, rezemat de Antilia, care se ținea strâns de brațul lui. — Dumneata ai văzut noul pământ? Templierul Încuviință din cap. — Ce... ce ai văzut? — Coasta, la sud de ecuator. Marginea ei, Întinsă către lumea noastră. O stâncă abruptă și imensă, care urcă spre cer. Acolo ne vom Întoarce. Dante ridică mâna Într-un gest de salut. — O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
se produce și o escaladare de proporții, conjugată cu ramificarea deconcertantă a Întregii nebunii. Modesta biserică rurală este asimilată unui enigmatic templu francmasonic, cele câteva monede de aur găsite de zidari se transformă În tezaurul Îngropat aici de supraviețuitorii Ordinului Templierilor, decimat de regele Filip cel Frumos, sau În comoara „bunilor creștini”, cunoscuți sub numele de catari, iar cuviosul abate Saunière se metamorfozează, la rându-i, Într-un membru de vază al consiliului unui ordin rozacrucian care cochetează cu cultul luciferic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
probabilă a Înființării Ordinului Templului ar fi 1118. Sihăstria Sionului s-ar fi aflat de la Începuturi În spatele Cavalerilor Săraci ai lui Hristos, numiți și călugării-soldați, iar faptul că nu-și desfășura lucrarea la vedere ar explica supraviețuirea sa, după masacrul templierilor, până În zilele noastre. Dacă ai citit Codul lui Da Vinci, știi că la Biblioteca Națională din Paris au fost descoperite În 1975 câteva pergamente alcătuind așa-zisele Dosare Secrete unde figurează, printre Marii Maeștri ai Sihăstriei, numele celebru al autorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
ca prin minune. Descendenții acestuia sunt succesorii de drept ai monarhiei franceze legitime, eroina din Codul lui Da Vinci, Sophie Neveu, numărându-se printre ei. Ei bine, abatelui Bérenger Saunière i se pune În seamă deținerea nu numai a tezaurului Templierilor, ci și a unui mare secret preluat din textele descifrate ale pergamentelor găsite În biserica parohiei sale. Un secret teribil, capabil să facă să tremure Întreaga Biserică Catolică și pe Suveranul Pontif de la Vatican. Nu e cazul să-ți mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]