367 matches
-
7 ianuarie - 30 martie (Tabelul 2). Obiective de capacități: • formarea ținutei corecte și a execuției artistice a mișcărilor; dezvoltarea aptitudinilor creative; • perfecționarea expresivității, eleganței, dinamismului și virtuozității execuțiilor; dezvoltarea calităților motrice (forță, rezistență, viteză, mobilitate, capacitatea coordinativă - ritm, orientare spațio - temporală, echilibru); • consolidarea și perfecționarea elementelor și combinațiilor artistice cerute de programa de clasificare FRG; perfecționarea părților de exerciții artistice la bârnă și sol, perfecționarea exercițiilor integrale. Număr de cicluri săptămânale: 12 Nr. de antrenamente de pregătire artistică pe ciclu săptămânal
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
succesive să fie reciproc creditoare și datoare unele altora. Urmașii nu vor accepta să se preocupe de cei care-i preced decât cu condiția de reciprocitate, ca cei în vârstă să se preocupe de situația urmașilor. Este o reciprocitate inter temporală generalizată. Oamenii de astăzi și cei de mâine sunt cuprinși într-o dinamică de datorii și de obligații încrucișate care le întărește solidaritatea și care-i incită să se comporte reciproc în mod altruist. Ca exemplu, pentru a le mulțumi
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
membrii unei generații date trec de la starea J la starea A, apoi de la starea A la starea V. Membrii activi ai unei perioade date finanțează educația copiilor lor și pensia părinților lor. Schema de mai jos vizualizează aceste interferențe inter temporale, surse de altruism reciproc. Generația 1 V1 (bunici) ↑ Generația 2 A2 V2 (părinți) ↓ ↑ Generația 3 J3 A3 V3 (copii) ↓ ↑ Generația 4 J4 A4 (nepoți) ↓ Generația 5 J5 (strănepoți) Trecut Prezent Viitor (t 1) (t) (t + 1) Sursa: André Masson: "Économie
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
statut ambiguu. Asimilabilă artelor plastice prin natura sa exclusiv vizuală și preponderent cromatică, ea este percepută asemenea artelor spectacolului. Și dacă ar fi să invocăm clasificarea lui Lessing, ea are toate aparențele unei arte spațiale, dar se comportă ca una temporală. însă importanța artei video nu stă în clasificări, ci în faptul că ea a reușit să redimensioneze un limbaj, să-i deconspire strategiile, tehnicile și, în ultimă instanță, scopurile. Pentru că prin imaginea video - și televiziunea a demonstrat-o de atîtea
Despre obiectși iluzie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7371_a_8696]
-
pe care fizicienii le sesizează grație aparaturii moderne, fără însă a putea depista și peștele, adică corzile vibrînde din adînc. Dacă la asta mai adaugăm că adîncul apei este alcătuit din corzi avînd nu patru dimensiuni (trei spațiale și una temporală), ci zece (nouă spațiale și una temporală), dar niște dimensiuni atît de strîns împletite, încît dau iluzia celor patru pe care le percepe omul, atunci ne dăm seama că enigma supercorzilor reprezintă curată metafizică. În fine, dacă mai aflăm că
Pătura vibrîndă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6421_a_7746]
-
moderne, fără însă a putea depista și peștele, adică corzile vibrînde din adînc. Dacă la asta mai adaugăm că adîncul apei este alcătuit din corzi avînd nu patru dimensiuni (trei spațiale și una temporală), ci zece (nouă spațiale și una temporală), dar niște dimensiuni atît de strîns împletite, încît dau iluzia celor patru pe care le percepe omul, atunci ne dăm seama că enigma supercorzilor reprezintă curată metafizică. În fine, dacă mai aflăm că nu are nici un sens să te întrebi
Pătura vibrîndă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6421_a_7746]
-
pot lungi și scurta după reguli neștiute, iar aceste corzi au fiecare 10 dimensiuni, numai că ele sînt înfășurate, adică trecute în stare de latență, pentru ca sub ochii noștri să se desfășoare doar patru din ele: trei spațiale și una temporală. Restul dimensiunilor sunt puse sub interdicție divină, ele nefiind accesibile decît acelor ființe care au destulă acuitate ca să le perceapă: poate îngerii sau sfinții, dar în nici un caz aparatele de rezonanță electromagnetică, laserele, sateliții sau microscoapele electronice. Altfel spus, dintre
Particula lui Dumnezeu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5038_a_6363]
-
nu sentimentul unei reflectări directe, verosimile. Autorul are foarte clare referințele reale (câmpia, vecinătatea Dunării, oamenii, comerțul cu lână, piei, alifii și marmură), dar efectuează, ca orice mare artist, o mutație estetică în transpunerea lumii. În narațiune, determinările spațiale și temporale stricte sunt șterse, iar scriitorul își lasă cititorul prizonier al ambiguităților. Indeterminările facilitează instalarea în ireal. A doua sursă a impresiei de fantastic este ceremonialul misterios al comunicării, care pare că întotdeauna ascunde ceva. Numele personajelor, mai mult porecle (Milionarul
Crepusculul bizantin by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10986_a_12311]
-
toate formele de energie ce genereaza forțele din univers: Bing -Bang ul, primul impuls, atracția universală cu gravitația și magnetismul ei infinit,vânturile cosmice încărcate cu diferite sarcini electrice ondulatorii, dar și ce îi este specific lui ca entitate spațio temporală determinată de forțele centrifuge și de constanta forțelor centripete . Așa a putut să aibă ce a primit și noi, pe lângă el : - O scoarță terestră din care ne putem hrăni și pe care ne putem plimba visele și interesele - o hidrosferă
TEORIA SUPRESTRUCTURILOR (MODIFICATA) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382282_a_383611]
-
bulei pe care o pregătește. Nu era nimic care să fi putut justifica un asasinat. — O bulă? Pe ce temă? Întrebă Dante, devenind mai atent. Încă o dată, motivul pentru care venise trecuse În plan secundar. — Supremația puterii spirituale asupra celei temporale. Sau, mai bine zis, rezumarea celei de a doua În prima. — Pe scurt, justificarea juridică a tiraniei lui Caetani? Antonio Îl fixă În ochi. — Nu Împărtășești justa revendicare a lui Bonifaciu a primatului asupra imperiului? Și totuși, ești din facțiunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
pe care îl putem raporta la un timp trecut sau viitor, ne putem face iluzii, putem visa, putem prospecta. Deci ne putem transpune imaginar în...alte timpuri. Este, în fond, un sens pe care fiecare individ îl poate da dimensiunii temporale fizice parcurse în viața sa. În „Confesiunile” sale, Sf. Augustin, întrebat fiind „Ce este timpul?” răspunde:„Dacă nu sunt întrebat, știu. Dacă sunt întrebat, nu știu”, dar vorbește despre forme temporale raportate la realitate, afirmând că „dacă nu ar trece
MARIA APETROAIEI – CRONICĂ LA „SFIDEAZĂ TIMPUL!” DE MARIA COZMA ŞI VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364366_a_365695]
-
Acasă > Stihuri > Tonalități > SINCOPE TEMPORALE Autor: Irina Lucia Mihalca Publicat în: Ediția nr. 182 din 01 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Ecoul întrebărilor străbate închise universuri interioare, Acolo unde mergi Tu, Moartea te însoțește pas cu pas, Cei ce se aseamănă călătoresc prin trecutul zilei
SINCOPE TEMPORALE de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367104_a_368433]
-
rod! Rezultatul lor principal este plasarea în desuet a culturii cu rădăcini și temelie și promovarea unor aspecte degradate și degradante din parțialitatea unei culturi infiltrate cu prostie, violență, vulgaritate, kitsch și manipulare, ce fură liniștea oamenilor. Sunt producții senzaționaliste, temporale ce-ngenunchează valoarea! Dar, în plinătatea aceasta ce tinde spre triumful ignoranților și faima dezumanizării, apare ca o floare în „holda” de iarbă a preeriei culturale românești emisiunea foarte agreabilă, mult aproape de „Varietățile” de altădată, „Te cunosc de undeva”. Este
OZANA BARABANCEA. ÎNTOCMAI CUM ÎI STĂ BINE OMULUI FRUMOS…! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364761_a_366090]
-
cu flecuștețe, ci să le folosească pentru consolidarea poziției sale și a clanului din spatele lui. Dacă avem în vedere relația dintre verbele a vrea și a putea, atunci ni se impun atenției cele două tipuri fundamentale de putere: supratemporală și temporală. A) Puterea supratemporală sau divină este puterea egală doar cu ea însăși și care prin veșnicie și perfecțiune, două din atributele sale esențiale, își află liniștea și nemișcarea supremației în Absolut. Întrucât, ne învață un sfânt din vechime (Ioan Damaschin
DRUMUL BUN ÎN VIAŢĂ NU ESTE APANAJUL EXCLUSIV AL NENOROCOŞILOR! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351800_a_353129]
-
toate formele de energie ce genereaza forțele din univers: Bing -Bang ul, primul impuls, atracția universală cu gravitația și magnetismul ei infinit,vânturile cosmice încărcate cu diferite sarcini electrice ondulatorii, dar și ce îi este specific lui ca entitate spațio temporală determinată de forțele centrifuge și de constanta forțelor centripete . Așa a putut să aibă ce a primit și noi, pe lângă el : - O scoarță terestră din care ne putem hrăni și pe care ne putem plimba visele și interesele - o hidrosferă
TEORIA SUPRASTRUCTURILOR ( MODIFICATA) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353271_a_354600]
-
chef, sparg; sparg, cocoană, când am chef, farfurii de câte zece mii de franci una! sparg, mă-nțelegi, sparg al dracului!” La nivel sintactic se constată prezența a șapte propoziții dintre care șase sunt exclamative, cinci principale și numai două subordonate temporale, de fapt, e vorba de aceeași temporală „când am chef” repetată de două ori. Tensiunea nervoasă a personajului și efectul sonor provocat de spargerea farfuriilor sunt foarte bine evidențiate cu ajutorului repetiției verbului „sparg” și al temporalei „când am chef
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
farfurii de câte zece mii de franci una! sparg, mă-nțelegi, sparg al dracului!” La nivel sintactic se constată prezența a șapte propoziții dintre care șase sunt exclamative, cinci principale și numai două subordonate temporale, de fapt, e vorba de aceeași temporală „când am chef” repetată de două ori. Tensiunea nervoasă a personajului și efectul sonor provocat de spargerea farfuriilor sunt foarte bine evidențiate cu ajutorului repetiției verbului „sparg” și al temporalei „când am chef” dispuse după o topică destul de ingenioasă. Temporala
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
numai două subordonate temporale, de fapt, e vorba de aceeași temporală „când am chef” repetată de două ori. Tensiunea nervoasă a personajului și efectul sonor provocat de spargerea farfuriilor sunt foarte bine evidențiate cu ajutorului repetiției verbului „sparg” și al temporalei „când am chef” dispuse după o topică destul de ingenioasă. Temporala „când am chef” este situată înaintea regentei „sparg”, propoziția următoare începe tot cu verbul „sparg” urmat de aceeași subordonată temporală intercalată în regentă: „sparg, cocoană, /când am chef, /farfurii de
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
temporală „când am chef” repetată de două ori. Tensiunea nervoasă a personajului și efectul sonor provocat de spargerea farfuriilor sunt foarte bine evidențiate cu ajutorului repetiției verbului „sparg” și al temporalei „când am chef” dispuse după o topică destul de ingenioasă. Temporala „când am chef” este situată înaintea regentei „sparg”, propoziția următoare începe tot cu verbul „sparg” urmat de aceeași subordonată temporală intercalată în regentă: „sparg, cocoană, /când am chef, /farfurii de câte zece mii de franci una/”, iar ultimele două propoziții încep
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
foarte bine evidențiate cu ajutorului repetiției verbului „sparg” și al temporalei „când am chef” dispuse după o topică destul de ingenioasă. Temporala „când am chef” este situată înaintea regentei „sparg”, propoziția următoare începe tot cu verbul „sparg” urmat de aceeași subordonată temporală intercalată în regentă: „sparg, cocoană, /când am chef, /farfurii de câte zece mii de franci una/”, iar ultimele două propoziții încep cu verbul „sparg”. În ultima propoziție el este urmat de expresia populară cu nuanță superlativă „al dracului”, dovadă a apartenenței
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
un vis ce nu-l pot atinge decât de la fereastra siteurilor și a publicațiilor colective. Am fost publicată în câteva antologii virtuale, ulterior tipărite, pe Esențe pentru cei sensibili la frumos, în antologia „Vis și pasiune” , Iași, 2011, antologia „Amprente temporale, editura Docucenter, Bacău, 2011 și în antologia „Metamorfoze poetice”, editura Citadela, Satu Mare, apărută în anul 2011. Din păcate, versurile mele sunt o radiografie a ceea ce au făcut din sufletul nostru, vremurile pe care le traversăm... Cer iertare cititorului că-l
SUNT MESAGERUL TRISTELOR GÂNDIRI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360686_a_362015]
-
necesitate filosofică. Inconștientul, arată Blaga în Orizont și stil, descoperă un orizont spațial și un orizont temporal cărora le conferă o poziție axiologică. Cu alte cuvinte, inconștientul conferă valoare orizonturilor pe care și le-a fixat. Componenta spațială și cea temporală, ca și accentul axiologic compun matricea stilistică. Urmînd acest parcurs, Blaga construiește ipoteza unui substrat spiritual al creațiilor populare românești: acest spațiu este spațiul mioritic, indefinit ondulat și dotat cu accentele specifice ale unui anume sentiment al destinului. Proiecția fizică
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
clipă care să nu poarte în ea o altă clipă anterioară". Din teza platoniciană a succesiunii timpurilor, "știința morții reînturnării" (Demonism), Eminescu reține alternanța formelor în fond o "alterare" -"prin care pulberea trece": "în faza ce ne cuprinde, trecătoare și temporală a pământului, formele se moștenesc și se perfecționează" (Despre memoria sufletului și a formei individuale), iar Borges le va numi "muzeu al formelor nestătătoare" (Cambridge), și, peste vreme, scrie la fel: Teza platoniciană care afirmă că toate au fost văzute
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
aserțiune ca "ea l-a văzut ieri", adverbul contribuie la localizarea a ceea ce se spune despre destinator (în raport cu prezentul său, ceea ce se relatează s-a întîmplat în ziua precedentă). ¶Käte Hamburger a observat că, într-o ficțiune narativă, circumstanțialele deictice (temporale) care, în aserțiunile despre realitate, se raportează la prezent sînt adesea legate de timpuri trecute: iată "Maria a aflat că Ion este în oraș. Se confrunta acum cu o decizie crucială", sau " S-a înfuriat. Ieri, acceptase totul, dar nu
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
DEICTICII; setul de referințe la situația (interlocutori, timp, loc) unui enunț. ¶Benveniste 1971 [2000a]; Palmer 1981. descoperire [discovery]. Vezi RECUNOAȘTERE. ¶Aristotle 1968 [1965]. descriere [description]. Reprezentarea obiectelor, ființelor, situațiilor sau întîmplărilor (neintenționale, nevoliționale) în existența lor spațială mai degrabă decît temporală, funcționarea lor topologică mai curînd decît cronologică, simultaneitatea mai curînd decît succesiunea lor. Se distinge în principiu de NARAȚIE și de COMENTARIU. Se poate spune că orice descriere constă dintr-o temă care desemnează obiectul, ființa sau întîmplarea descrisă (de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]