382 matches
-
Dicționarul limbii române - DA, tomul I, Literele A-B, 1913). Micul dicționar academic (MDA, I, 2001) înregistrează doar o concretizare a celui de-al doilea înțeles al verbuluibază: bulgăreala ca „amestec de balegă de vacă și lut, cu care se tencuiesc casele la țară”. În sensul „bătaie cu zăpadă”, bulgăreală circulă intens, în oralitate și în scris. Pe internet termenul apare des ca denumire a unor jocuri on-line: bulgăreala, marea bulgăreală etc. (ca echivalente pentru snowballing, snow fight: situație fericită în
Bulgăreală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4953_a_6278]
-
A.P.-ul din Hârlău, animale, cartofi și alte recolte. Coloane redescoperite în timpul recondiționării Recondiționarea și renovarea exterioară a conacului a fost făcută după niște fotografii din colecția personală a moștenitoarei. Pe parcursul renovării au fost descoperite arcade și coloane care fuseseră tencuite de către comuniști. Dacă în 2005 totul era în paragină, iar ușile se deschideau cu piciorul, acum conacul arată de parcă nu ar fi trecut niciodată prin viața batjocorioare oferită de comuniști. Conacul Polizu a fost construit între anii 1887 și 1888
Idee de vacanță: Ca pe vremea boierilor la Conacul Polizu by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63604_a_64929]
-
al Renașterii. Revenind la putere, Medicis îi cereau nerecunoscătorului capul. Michelangelo se ascunde o vreme într-o pivniță de sub una din capelele bisericii San Lorenzo. Indulgența Papei îl eliberează însă după câteva săptămâni și toată afacerea e uitată. Pivnița e tencuită și dată și ea uitării pentru câteva secole. Folosită mai târziu ca depozit de cărbuni, e inundată de Arno în 1966. În 1975, căutând o ieșire de siguranță pentru librăria capelei, arhitecții își amintesc de pivniță. Curăță tencuiala și descoperă
Pivnița lui Michelangelo () [Corola-journal/Journalistic/2889_a_4214]
-
își spun speranța în Dumnezeu, dar ei știu că nu Dumnezeu le face diguri, ci autoritățile. Țin minte cînd am fost la Săucești. M-am înfuriat in 2008, a doua tură de inundații, iar un domn îmi cerea să-i tencuiască Guvernul casa după ce i-o și construise. (...) Corupția e cea care a lovit mult și în construcția de drumuri locale, și în inundații. Ia-o pe priorități cu banii alocați de Guvern și implică-te în protejarea zonelor inundabile. Dar
Din PSD, pentru Băsescu: Ar trebui să se abţină pe subiectul inundațiilor by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/30895_a_32220]
-
Din apropiere scriu despre moarte cu ușurința cu care înfig cuțitul de la doi pași Ne-am întors ne-am întors tencuiți cu pământ și sânge cu genunchii zdrobiți și cu ochii prăvăliți afară din țeste mai puțini dar fără să ne știm vreodată numele stăm înșirați umăr lângă umăr și fiecare își primește trofeul; un pepene în care a fost încrustată
Robert Șerban by Robert Șerban () [Corola-journal/Imaginative/10697_a_12022]
-
427979, 0721242541, Vasile Pisăru. Filmări video la nunți, botezuri, transfer video, CD, DVD. Tel. 208460, 0724824614. JALUZELE ORIZONTALE din aluminiu, JALUZELE VERTICALE textile, RULOURI PLASTIC, diverse modele, culori, cu măsurători, montare gratuită. Tel. 210924, 221104, 0723652858, 0722663005. Execut lucrări de tencuit, zugrăveli în tifel, faianță, gresie. Tel. 290722. Instalator, execut instalații sanitare, schimb coloane, calorifere, desfund și schimb canale. Ofer garanție. Tel. 245976, 0721816852. Reparăm TV color, monitoare, aparatură audio-video, cuptoare cu microunde, faxuri etc. Asigurăm garanție și transport gratuit. Telefoane
Agenda2005-12-05-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/283512_a_284841]
-
buze, nu mai am gene. Limba se Îngroașă, se Încarcă, se face păstoasă, amară. Laringele meu e o pîlnie pe pereții căreia aerul depune un strat subțire argintiu de ciment - cu fiecare pas Înghit kilograme de oraș - simt cum mă tencuiesc pe dinăuntru. Aș vrea să-mi plouă În gît, În plămîni; aș vrea să mă apăs ritmic pe burtă să dau afară În jeturi egale această pulbere perfidă. Invidiez pulverizatoarele, pompele de flit, spray-urile. Mă umplu continuu fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
piatră în scump metal legată, Greu cearcăn de cadână topit la un bairam; Nici eu nu mai știu astăzi ce lucruri căutam. Încolăcite ceasuri! Cu voi, nu luai aminte Cum, pe răsfrânta buză a mătcii, dinainte, O spornică mulțime se tencuia-n pereți. Veneau de toată mîna: prostime, târgoveți, Derviși cu fața suptă de veghi, aduși de șale, Pierduți între pufoase și falnice pașale; Iar ochii tuturora călătoreau afund... Căci, răsărind prin ceață și călărind pe fund, La dunga unde cerul
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
figura docilelor raze, și toată aparenta inimă a locului o dezlegam: cadran afund al unor modificate, deviate orlogerii, durând necunoscut: la turle, pe arbori, pe aburi. Sub revolta continuată a zidurilor, consolidare în cub, zar de automorfă lumină, Veghea sa tencuia, prin lespezi. Lor prins, asociat, înalt profil tombal, Roderick Usher (mai înalt prin sălbateca, mătăsoasa și preoțeasca surpare a părului) cunoștea neîmpărțit ființa îndelung provocată a Poeziei. Până la marginele celebrelor, incineratelor umbre. Ea se desfăcea liberă de figura umană ca
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Cele mai înstărite familii din comună aveau întinse pe jos covoare de iută sau țesute la război, direct peste dușumea sau peste pământul galben amestecat cu balegă de cal ori pleavă și apoi întins pe jos în loc de dușumeaua. Așa se "tencuiau" și casele peste care lipitură se dădea cu var stins și albăstrit cu sineală. Cum spuneam, tata a construit bordeiul, ne-a instalat patul și cele necesare unei șederi pe întreaga vacanță, până la culesul strugurilor în septembrie. Seara după ce își
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
ne aștepta. Dumneaei era conducătorul auto al familiei. Drumul de la aeroport spre Tongrinne, satul unde locuia familia Bonte, era de vreo douazeci de kilometri, într-o zonă preponderent agricolă, de șes, cu sate frumoase, unde predominau casele din cărămidă ne tencuită și cu acoperișul în două ape. Cât m-am aflat deasupra Belgiei în avion, când priveam spre pământ, mă intriga culoarea roșcată a locurilor necultivate și nu înțelegeam de ce. Unde era cernoziomul nostru ca tăciunele? Când am ajuns la nivelul
CALATORIE IN BELGIA SUB TEROARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364142_a_365471]
-
apoi să urce din nou dealul spre Secăria. Acolo era și ținta drumului său. Dincolo de Secăria se afla sălașul stânei baciului Miron. Depăși ultima casă din sat. Era o casă sărăcăcioasă, din butuci de lemne așezați unul peste altul, apoi tencuiți cu mortar din balast de râu și având acoperișul din șindrilă. O casă nici mai sărăcăcioasă, nici mai arătoasă decât majoritatea caselor din zonă. Era o casă de munte, un pic mai măruntă decât altele și cu o curte înconjurată
ANA, FIICA MUNTILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367043_a_368372]
-
înstărite familii din comună aveau întinse pe jos covoare de iută sau țesute la război, direct peste dușumea sau peste pământul galben amestecat cu balegă de cal ori pleavă și apoi întins pe jos în loc de dușumeaua din lemn. Așa se "tencuiau"și casele peste care lipitură se dădea cu var stins și albăstrit cu sineală. Cum spuneam, tata a construit bordeiul sau coliba cum i se mai zice prin alte părți, ne-a instalat patul și cele necesare unei șederi pe
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
Cele mai înstărite familii din comună aveau întinse pe jos covoare de iută sau țesute la război, direct peste dușumea sau peste pământul galben amestecat cu balegă de cal ori pleavă și apoi întins pe jos în loc de dușumeaua. Așa se "tencuiau" și casele peste care lipitură se dădea cu var stins și albăstrit cu sineală[2]. Cum spuneam, tata a construit bordeiul, ne-a instalat patul și cele necesare unei șederi pe întreaga vacanță, până la culesul strugurilor în septembrie. Seara după ce
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
județeană, cu noroi și toate cele de la țară, în funcție de anotimp și de starea vremii: mirosuri amestecate de case din chirpici, noroi sau praf, fumuri împrăștiate din bucătării în aer liber sub șetre cu acoperiș din stuf și carton, cu sobe tencuite în fugă din amestecul paielor cu pământ galbui lipicios și apă scoasă cu căldarea din puțuri, cu vetre în care ardeau alene cu flacără pâlpâindă ciocălăi uscați de porumb, vreascuri rămase de la toaletarea pomilor roditori sau curățirea aracilor din vii
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351461_a_352790]
-
mama, oamenii nu poartă nume de câine, indiferent cât de mult ne-ar face plăcere. În final, l-au alintat Mircel și toată lumea a fost mulțumită. Construirea căminului nostru, o casă frumoasă dintr-un grup de șase, din cărămidă roșie, tencuite în gri-carbon, ce aveau să aibă alimentare cu apă potabilă proprie și electrificare, construite cu credit de la Banca “Furnica” a fost marea noastră șansă și mândrie. În acea vreme, tatăl meu Vasile, căruia-mi plăcea să-i zic tăticu Vasilică
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
anserine florile clemenței (Ultima abstracție). Pe viitor, nesfârșirea drumului spre Centru însoțită de multiple simboluri evanescente: În Jaipur la bijutieri/ având privire/ de faur vinovat/ n-am terminat zidirea// astăzi ard/ în scafele cu zmoală/ o boare de hazard/ ieri tencuiam zadarnic în palat/ dovezi că sufletele sunt safire// rebut de bard/ zidar uitat/ la moartea mea/ acest poem ar trebui să se răsfire (India mea). Aici vorbim despre edificare, migălos demers al ideilor scăldate în sânge (Construind). Pentru artist, solitudinea
NEVINDECĂRI MEREU ȘLEFUITE OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370082_a_371411]
-
Ioan ȘTEFAN. Dumnealui trecea zilnic pe lângă o clădire folosită ca magazie a unui om de faceri local, care aici înmagazina diverse cereale sau materiale. Mai întâi i-a propus primarului comunei Bunești să fie eliberată clădirea pentru a o repara, tencui și zugrăvi. A durat destul timp până să se ia o decizie. De ce a dorit Ioan ȘTEFAN să schimbe destinația clădirii? Fiindcă destinația acestei clădiri inițial trebuia să fie un fel de cămin cultural. Dar din motive necunoscute a rămas
ÎNCEPUTURI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369374_a_370703]
-
glasul (dangătul) celor trei clopote se aude peste zări. Sfânta Cruce de pe turnul mare a bisericii este vizibilă de la mari depărtări mai cu seamă noaptea fiind puternic luminată de acele becuri cu senzori. Biserica nouă are montate giamurile, ușile, este tencuită în interior - exterior și în prezent se desfășoară lucrările de finisaj care merg greu, încet din lipsă de fonduri, din lipsă din ceea ce numim noi "bani". Tot ce s-a făcut, ce s-a construit până în prezent la noua biserică
BISERICA DIN SATUL NOSTRU de IONEL CADAR în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353160_a_354489]
-
și turnul și pagoda și gâlgâie luceferi din urcior.. Poetul, prin cuvinte, paște flori iar rimele, cochetele! ades le înțarcă de moloz și, dintre nori, aduce miei și zei de pluș în iesle. Poetul, stol de păsări, pune schele să tencuiască vechi figuri de stil. Așijderi, dă cu praștia în stele să spargă al poveștilor pistil. Poetul, ram de gând și braț divin, culege din metafore omizi, iar pentru el, tăcerea e destin, cu umbra unei palme îl ucizi. Poetu-n sinea
CITEŞTE ŞI VEI VEDEA CĂ POEŢII SUNT,DAR NU EXISTĂ de JANET NICĂ în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357203_a_358532]
-
și turnul și pagoda și gâlgâie luceferi din urcior.. Poetul, prin cuvinte, paște flori iar rimele, cochetele! ades le înțarcă de moloz și, dintre nori, aduce miei și zei de pluș în iesle. Poetul, stol de păsări, pune schele să tencuiască vechi figuri de stil. Așijderi, dă cu praștia în stele să spargă al poveștilor pistil. Poetul, ram de gând și braț divin, culege din metafore omizi, iar pentru el, tăcerea e destin, cu umbra unei palme îl ucizi. Poetu-n sinea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
de dor, Dă dracului și turnul și pagodași gâlgâie luceferi din urcior.. Poetul, prin cuvinte, paște floriiar rimele, cochetele! ades leînțarcă de moloz și, dintre nori,aduce miei și zei de pluș în iesle.Poetul, stol de păsări, pune schelesă tencuiască vechi figuri de stil.Așijderi, dă cu praștia în stelesă spargă al poveștilor pistil.Poetul, ram de gând și braț divin,culege din metafore omizi,iar pentru el, tăcerea e destin,cu umbra unei palme îl ucizi.Poetu-n sinea sa
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
centru cultural teologic. Biserica monument istoric, cu hramul "Sfânta Maria Magdalena" este ctitoria spătarului Iordachi Cantacuzino Deleanu. Ea a fost construită în anul 1774 din lemn de stejar, pe temelie de piatră, în formă de cruce, prevăzută cu trei turle, tencuită în interior și căptușită cu scândură în exterior. Având un plan simplu, cu pridvor deschis, interiorul fiind împărțit în pronaos, naos și altar, lăcașul de cult impresionează prin forma sa generoasă. De o frumuesețe aparte este catapeteasma din lemn de
PĂRINTELE IEROMONAH HRISOSTOM FILIPESCU – EGUMENUL SCHTULUI ŢIBUCANI, JUDEŢUL NEAMŢ – UN OM AL BUCURIEI NEDISIMULTATE, AL PREZENŢEI SPIRITUALE RECONFORTABILE ŞI AL TINEREŢEI DUHOVNICEŞTI [Corola-blog/BlogPost/357699_a_359028]
-
când mă-nchin, / Și primul, nervii, când irump, din mine - / Întâiul Tău, uscat și sterp, smochin, / Și cel din urmă făcător de bine - // Întâiul ce ia hrana Ta, din blid, / Și ultimul, la altul, ce-o împarte - / Cel de pe urmă, tencuit în zid, / Și primul, ce Îți cere dar, și parte - // Întâiul ce Îți cere ajutor / De e bolnav, sau doar un nerv, îl doare - / Și ultimul ce-Ți este rugător, / De grija altui semen, la strâmtoare - // Întâiul, trupul lui de
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
În fapte de-adevăr, frumos și bine,/ Va fi ca semnul vieții prins la sân./ Prin veacuri, te va adora poporul,/ De-acuma, pân-la ultimul Român!...(La răscrucea Neamului). Vasile Blănaru-Flamură, turnat din cremene la temelii Neamul Daco-Român și-a tencuit cu sânge pe mistrii gemetele străvechi, devenind neputincios în scrâșnete și ură. Așa și-a crescut pe marii ei fiii. În Codrul înverzit a binecuvântare, a răspândit din panere de argint șiruri de mărgăritare, apoi a răsfirat pentru fiecare menirea
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]