1,086 matches
-
alții... la biserică. Acest mod de a gândi presupune, în subsidiar, faptul că „religia“ (credința) este doar una dintre multele credințe pe care inșii le posedă la un moment dat - perspectiva seculară - ceea ce, din perspectivă religioasă este complet eronat și tendențios. Căci din acest punct de vedere, credința este „identitatea“ constitutivă cea mai importantă, cea care modelează conștiința și definește inserția omului în realitatea (și) socială. Sofismele liberei cugetări - căci sofisme sunt - odată înlăturate, nu fac decât să releve concluzia: personajul
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
Alex. Ștefănescu aș înființa o instituție de valorificare a talentului literar din România. Există deja diverse instituții care fac asta - redacții, edituri, Uniunea Scriitorilor, Ministerul Culturii etc. -, dar o fac parțial, nesistematic, tangențial, implicit, tendențios sau ineficient, de la caz la caz. Instituția creată de mine s-ar ocupa exclusiv de valorificarea talentului literar. Aș trata talentul literar ca pe una din resursele naturale ale țării. Ceea ce înseamnă că l-aș demitologiza și l-aș exploata
Dacă aș avea un milion de dolari by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13276_a_14601]
-
a celor mai întâlnite acuze aduse opțiunilor politice ale lui M. Eliade, în două articole: "Huliganul " Mircea Eliade și O utopie tragică. Acest demers ar fi extrem de util. în primul rând, s-ar circumscrie petele biografice, derapajele reale, dincolo de exagerări tendențioase ori de aproximări vulgare; în al doilea rând, s-ar invalida apetitul denigrator al unora și s-ar imprima un curs firesc dezbaterilor, de multe ori contraproductive, din pricina inflației necontrolate a certitudinilor, atât în tabăra avocaților, cât și în cea
Un mănunchi de fascicole critice by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12067_a_13392]
-
tabăra avocaților, cât și în cea a procurorilor, pe fondul sărăcirii vizibile a adevărurilor relativ ușor de recoltat din publicistica eliadescă. Cam aici ar fi problema, după cum o vede Al. Săndulescu. Multe texte sunt ignorate de comentatori, se folosește citatul tendențios, surse de mâna a doua (observație care atinge, în câteva aspecte, și apreciatul studiu al lui Z. Ornea, Anii treizeci. Extrema dreaptă românească), plus informațiile relative și opiniile "umorale" ale lui M. Sebastian în privința lui Eliade. De vreme ce prea mulți comentatori
Un mănunchi de fascicole critice by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12067_a_13392]
-
inventivitate a tipului infect", care îl obseda pe Marin Preda - de aneantizare a culturii scrise necomuniste o constituie distrugerea amintirilor lăsate de această cultură. Istoria literaturii române este rescrisă și - în absența textelor la care se fac referiri - noua versiune, tendențioasă, se acreditează. Până azi persistă, de exemplu, chiar și în rândul unor intelectuali, ideea falsă că poemul Împărat și proletar al lui Eminescu constituie un îndemn la luptă împotriva "regimului burghezo-moșieresc", întrucât în manualele școlare era reprodus, din poem, doar
Din "realizările" regimului comunist - Cărți interzise by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12187_a_13512]
-
Vladimir Tismăneanu Cu fără mîhnire am scris rîndurile care urmează. Am făcut-o pentru că am constatat că unele din acțiunile mele au dat naștere la tot felul de interpretări, multe dintre ele atît de tendențioase încît nu le pot afla explicația rațională. Unii dintre cei care s-au pronunțat în grabă și categoric asupra cărții Marele șoc nici măcar nu au citit-o. Alții se plîng că nu merită să sacrifice atîția bani spre a o
Nu fără mâhnire by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/12770_a_14095]
-
a veni cu probe revelatoare și cu o argumentație coerentă - vehiculează locuri comune, amestecă ironia gratuită cu sentimentalismul de două parale și trage non-stop săgeți otrăvite într-o singură direcție: BUSH! Adevărul e, dacă nu decapitat, atunci fragmentat și reasamblat tendențios, nuanțele sînt sacrificate cu atîta nonșalanță încît, pînă la urmă, filmul riscă să producă asupra unui spectator apolitic exact efectul invers, și anume personajul "răului" să devină aproape simpatic! O informație interesantă, subliniată de film: investițiile economice ale Arabiei Saudite
VIVE LA DIFFÉRENCE ! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12801_a_14126]
-
unor faimoase teze ideologice, probă a derutei regimului totalitar ce s-a înregistrat încă înainte de 1989 prin cîteva aspecte paradoxale care marcau impasul "învățăturii" ce se credea, în anii săi de sumbră glorie, imortală. Internaționalismul făcea loc naționalismului furibund, estetica tendențioasă se replia în favoarea uneia "pure", condiționate însă de evitarea criticii la adresa "socialismului real", pînă și un "misticism de stat" se vedea admis dacă aurăriile decorației ortodoxe erau împletite cu elogiul "mărețelor realizări" ale partidului-stat etc. Spre a-l parafraza pe
Poetul în cetate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12830_a_14155]
-
Partidului Alianței Civice aprecieri care nu coincid cu ale dlui Stan, mare nenorocire! Dl Stan o execută pe autoare pe un ton inchizitorial. Despre PAC, mai bine să nu mai vorbim? Partea proastă este că dl Stan nu e doar tendențios, dar și dezinformat. Ca să vezi cum toți cei care n-au fost în stare să facă istorie (oricît de mică, hic et nunc!), vor acum s-o scrie. Și asta n-ar fi grav, dacă ar scrie-o cum a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12844_a_14169]
-
Avocat al trecutului lamentabil, d-sa ne asigură că totalitarismul roșu ,n-a avut timp să devină o religie" și, în consecință, ,eficiența propagandei comuniste e astăzi exagerată". Verbigerație cu o miză contraproductivă pentru întregul grup reprezentat de autor! Procedînd tendențios, Petru Poantă încearcă a demonta supărătoarea, pentru d-sa, ,retorică anticomunistă", în frunte cu ,stereotipiile sale", taxate acestea drept ,o altă sursă a demagogiei". Dacă renunțăm la conceptul colaboraționismului (,termen inadecvat"), nu-i așa că realitatea în cauză dispare ca prin
Un "cronicar" al Echinoxului (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12351_a_13676]
-
preluată tale quale din metodologia propagandei comuniste, ca și cum aceștia n-ar fi fost cu precădere creatori de valori culturale, ci simpli pioni pe tabla unei istorii pe care totalitarismul roșu și-a impus regulile de joc. Sub egida unui "umanism" tendențios pînă la desfigurare și a unei pretinse revizuiri "democratice" continuă în fond diabolizarea "idealiștilor", "misticilor", "reacționarilor" luați de-a valma, execrați ca "dușmani" ireductibili. Sînt excese ale unei rațiuni deviate, eșuate în excrescențele abuzului său ordonator care sînt ideologiile. în
Despre Nae Ionescu și Cioran (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12467_a_13792]
-
permisiunea de-a blama comportarea demnă a desțăratului bard. Comentatorul dorește a legitima ideea sfidătoare că Aron Cotruș n-ar fi putut înțelege "epoca nouă ce se deschidea în istoria țării sale". "în atmosfera reacționară din capitala Spaniei franchiste - scria tendențiosul criticastru - se amestecă printre cei ce, fugind de mînia dreaptă a poporului ajuns la putere, au crezut că pot lua patria pe talpa pantofilor pentru a menține, aiurea, un regim politic odios, condamnat definitiv de mersul progresist al istoriei". Dar
Metalirismul lui Aron Cotruș (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12513_a_13838]
-
a nimicului, se dorește a fi (aproape) totul, altfel spus, ceea ce succede avangardele muzicale. Interesant este că Valentina Sandu-Dediu realizează ea însăși o întreprindere post-modernă prin înțelegerea proteică a fragmentării ce implică, pe de o parte respingerea centrismelor, parti-pris-urilor, tentațiilor tendențioase și pe de altă parte, afirmarea eterogenității și polivalenței, ceea ce devine o caracteristică majoră și un modus operandi al volumului. Ca și postmodernismul, cartea pare că re-branșează fragmente (opinii) într-un proiect de montaj în care formele paratactice sunt în defavoarea
O carte, un concert, o orchestră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11503_a_12828]
-
vina celor de la Evenimentul zilei cu articolul lor, "Noroc doamnă ministru !" ? Ei au îngroșat o eventuală știre, că Monica Macovei a stat pînă tîrziu la o întîlnire cu reprezentanții Baroului, într-un restaurant de pe litoral. De aici încolo știrea devine tendențioasă: Monica Macovei ar fi băut prea mult și ar fi spart pahare, chipurile din greșeală. Pentru asta au fost citați ca surse de încredere cîțiva ospătari. Și pînă aici mai treacă, meargă, dar Evenimentul o așează pe Monica Macovei în
Norocul Monicăi Macovei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11572_a_12897]
-
a configurat după momentul în care a fost lansat pe piață așa-numitul caz Uricaru. S-a tras din toate pozițiile în instituția al cărei președinte fusese acuzat public, deși fără dovezi incontestabile, de colaborare cu Securitatea. Jurnaliști neinformați, sau tendențioși, și chiar unii membri ai Uniunii Scriitorilor, au prezentat Uniunea în cea mai rea lumină, taxând-o drept rămășiță (,fosilă") a comunismului, organizație învechită, incapabilă de reformare, măcinată de conflicte și de crize, de rivalități și jocuri de interese. I
Conferința Națională a Uniunii Scriitorilor by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/11575_a_12900]
-
nu se mai lasă aproape nimic la voia întâmplării. Autoritățile comuniste iau toate măsurile necesare pentru transformarea literaturii în instrument de propagandă. Interzic cărțile dinainte de război care nu le convin din punct de vedere ideologic, falsifică, prin ediții și comentarii tendențioase, scrierile unor clasici de care nu pot face abstracție, prezentându-le ca anticipări ale literaturii realist-socialiste, contrafac, prin metode similare, folclorul, căruia îi adaugă un ,folclor nou", confecționat de activiștii culturali, îi arestează sau interzic pe scriitorii susceptibili de o
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
afară pentru rezolvarea unor probleme fiziologice. Într-un asemenea caz, ce impact poate să aibă asupra alegătorului-telespectator situația ca atare ? De indiferență? De toleranță, sau de... ? Eu aș zice că de respect, fiindcă reporterii tv sunt niște oameni răi și tendențioși... Oricum, din situație sunt excluși parlamentarii-chiulangii cu funcții de conducere în partide politice... Am făcut vreo aluzie ? Eu ?!? Păi, ce ? Mă deranjează știrea tv că vacanțele pe litoral vor fi mai scumpe în acest an cu 10 % decât anul trecut
Demnitari, actori și-un harem... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11827_a_13152]
-
un motiv de încredere. Spre deosebire de mulți dintre contemporanii noștri, el nu disprețuia muzeul, pentru că arta, când intră în lăcașul de conservare nu iese ci dimpotrivă poate pătrunde în conștiința publicului. Din păcate, adeseori astăzi, dintr-o interpretare grăbită, superficială sau tendențioasă, epitetul "muzeal" este conotat negativ, fiind echivalat cu "prăfuit", "demodat", "învechit". Ori dimpotrivă, în mod evident, muzeul este cel care expune conștiinței publice un obiect al memoriei, ceva care, din diferite motive merită să fie reținut și transmis generațiilor viitoare
Despre pictorul Aurel Vasilescu by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/12916_a_14241]
-
științifică, familială, dar nu o știre. În fine, știrile trebuie să fie credibile, din punctul de vedere al conținutului, și neutre, din punctul de vedere al prezentării. O știre neverosimilă ori absurdă este o contradicție în termeni. O știre partizană, tendențioasă sau pur și simplu ironică atrage după sine necreditabilul informației. De la formă, ne întoarcem la conținut: știrea este altceva decît comentariul evenimentelor, este chiar evenimentul în stare nudă, lăsat să producă asupra celor care o află efectul dorit de fiecare
Ghid practic pentru știriști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12944_a_14269]
-
a efectuat faimoasele «revizuiri», chiar dacă unele au avut, cu timpul, efectul invers (Caragiale, Macedonski). Din 1990 încoace se pledează cu mult zel, de sus pînă mai jos, pentru o cauză atît de nobilă, numai că rezultatele sînt parțiale și vădit tendențioase, subminate - ca, de altfel, întreaga campanie - de orgolii nejustificate, de sentințe fără analiza de rigoare, de impunerea unor bariere artificiale și a unor bareme rigide, nu fără precedent în istoria noastră literară”. De ce “fadoarea” revizuirilor, cînd tocmai ele au constituit
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
Cît privește paradigma lui E. Lovinescu, “părintele” revizuirilor, de ce să ne prevalăm de “erorile” acestuia și nu de meritele sale covîrșitoare în domeniul în cauză? De ce, în fine, o psihologizare răuvoitoare, un proces de intenții prin etichetări precum rezultate “vădit tendențioase” și “orgolii nejustificate”, care ies din cadrul estetic fixat de creațiile și de autorii supuși revizuirilor, în dorința de a-i minimaliza și jigni pe operatorii acestora? Mai afirmă dl Guțan cu învederată contrarietate și cu aceleași acuze umorale: “Călinescu, Sadoveanu
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
Dar nu aveam cum să fiu indiferent față de formula arogantă și categorică aleasă de domnul Șușară spre o “clarificare definitivă a faptelor”. Pentru că, de fapt, mărește confuzia, eludând dibaci fondul scrisorii mele și trăgând concluzii, nu doar subiective, ci și tendențioase (mai ales!). Maniera personală în care scrie, trebuie să recunosc, îl distinge de iluștrii înaintași și (aș putea spune) mentorii domniei-sale. Dovadă că istoria stilurilor și, implicit, a gusturilor evoluează. Lansat - dupa propriile-i afirmații - într-o acțiune misionară de
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
de acord. Belferismul, poziția privilegiată, aroganța condamnabilă, sentimentul centralismului egoist și imbecil intrate în economia relațiilor bucureșteanului cu restul țării au făcut să apară “semnele îngrijorătoare ale unei grave maladii” naționale. Alimentând, fie fals, fie iresponsabil, fie (aici e aici!) tendențios, complexe, disperări, frustrări etc. din aceste nuanțe, supralicitându-le, au apărut manifestările anti - București, și capitala este percepută, pe fondul recesiunii economice și, mai departe, al crizei generale, ca o celulă canceroasă care stânjenește și sufocă din ce în ce mai mult restul. Așa
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
paradoxal, vede cu mai multă perspicacitate ce se petrece la noi decît foarte mulți concetățeni rămași în țară. Privirii d-sale agere nu-i scapă trăsăturile esențiale ale realului aberant ce de atîtea ori se pierd prin percepția mioapă ori tendențioasă (o miopie simulată) a atîtor comentatori. Precum un incipit fioros al breviarului pe care-l alcătuiește, apare înscrisă minciuna: „Minciuna (negarea realității și a adevărului) este «piatra unghiulară» a regimului de dinainte și de după decembrie 1989. La procesul-parodie, i s-
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
numai că fiecare dintre noi își are labirintul sau, în care ne îndreptăm spre centru, dar de fapt avem mai multe labirinturi. Cum atingem centrul unui labirint, un altul nou apare. Comentariile lui Roquet sunt extrem de perspicace și opuse interpretărilor tendențioase și chiar puerile și ridicole ale Alexandrei Lavastine-Laignel. Acest interviu a fost începutul prieteniei între acești doi mari cugetători. Urmează pe ecran Emil Cioran ale cărui cuvânte sunt pline de duh. Ne spune Cioran: Eliade avea temperament, “personalitatea și vivacitatea
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]