38,269 matches
-
se răstoarnă un guvern la fiecare 5 ani; cu centralizarea se face o revoluție la fiecare 15 sau 20 de ani"17. În 1876, Nicolae Blaremberg definește politică aventuroasa cu un termen englezesc (steeplechase): Fiind date evenimentele, fiind dată acea tendința cunoscută și generală, mi-e teamă să nu vedem deodată stabilindu-se un fel de concurență între diferiții noștri oameni politici, un fel de steeple șes în sensul unei politice aventuroase, astfel încât care de care sa supraliciteze asupra exagerațiunilor celuilalt
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
precauție electorală, opțiunea pentru discursivizarea unor chestiuni abstracte, precum regimul constituțional sau protocolul parlamentar se justifică, fără îndoială, si in precară alfabetizare politică a elitelor conducătoare. Maiorescu însuși se vede nevoit să suporte acidă ironie a lui Delavrancea, care observa tendința liderului junimist de a ridica discuția concretă la înălțimea "gândirii filosoficești"22. Semnalată că patologie a discursului public la începutul secolului al XX-lea, "politicianismul"23, "limbuția"24 sau "politica de vorbe"25 decurg și din insuficientă educare a patimilor
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de conflict sau zone calamitate, ofițeri ONU sau ai altor organizații internaționale sau regionale trimiși în zone de încălcare masivă și gravă a drepturilor omului sau în zone confruntate cu calamități naturale/ provocate de om). La sfârșitul anilor '80 însă, tendința reformista și pro-socială din politicile Băncii Mondiale s-a schimbat în favoarea unei linii de gandire similare cu cea a FMI (axarea pe planurile de ajustare structurală, ceea ce a însemnat o abandonare a vocației sale inițiale, de finanțare de proiecte)22
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
se integreze în societățile occidentale, unii dintre copiii lor, desi născuți și crescuți în aceste țări (sau veniți de la vârste foarte mici), au început să manifeste nu numai o capacitate mai scăzută de integrare decât generația anterioară, dar chiar o tendință de respingere violență a valorilor occidentale. Părinții lor veniseră în Vest, în general, din motive economice și/ sau pentru siguranța, deci pentru rezolvarea nevoilor de pe treptele bazale ale piramidei lui Maslow 13. Chiar în cazul celor care nu au reușit
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
puțin de continuitate dintre cosmopolitism și neoliberalism: "în ciuda faptului că termenul "cosmopolitism" este asociat uneori cu cel de "neoliberalism" și criticat totodată pentru pretinse culpe ce revin în realitate ultimului (cum ar fi pretenția de universalitate a valorilor promovate, occidentalo-centrismul, tendințele colonialiste sau promovarea globalizării economice), cosmopolitismul manifestă de fapt o puternică rezistență față de neoliberalism. Accentul pus pe interesele și nevoile grupurilor sociale marginale ale societăților "periferice", pe diversitate și solidaritate situează cosmopolitismul în raport de opoziție cu neoliberalismul" (p. 243
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
avangardista din construcție, practician și autor de manifeste provocatoare chiar când își redactează teza de doctorat, profesor dintre cei cu charisma și personaj prin tot ceea ce face. Este atipic pentru mediul nostru, tocmai pentru că starea sa de normalitate este ultima tendința în arta pentru care trăiește. Ne vedem la MNAC! Dragoș, sigur 28 martie? Eu m-aș duce mâine,că tot 28 e. Dar MAI! @ Andras Mulțumesc, am corectat! mc pentru informație, ocazie bună să-mi revăd colegul ce s-a
De la murătură la paranoia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82732_a_84057]
-
Dragoș Bucurenci La ediția a treia PR Forum de joi, 26 martie, voi modera debate-ul ”Leadership pe timp de criză’‘ în sesiunea de deschidere de la orele 9:00-11:00 și voi vorbi despre ” Tendințele anului 2009 în relațiile publice” în sesiunea a II-a, de la 11:30-13:00, moderată de Criști Manafu. Forumul are loc la JW Marriott Bucharest Grand Hotel, este organizat de Evensys și va aduna cele mai importante nume din industria
PR în vreme de criză la PR Forum by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82759_a_84084]
-
al ignorării ipostazei cuminte de pupă ci în cel al unei nebune homosexualități afișate? dragoș...cred că pot să îți spun dragoș ...nu te cunosc ca om sau că persoana,tot ce cunosc sunt însemnările de pe blogul tau.nu am tendința să citesc pe bloguri,rar când mai citesc câte o filă virtuală și tot atât de rar pe cat citesc cărții și ziare și etc. 10 dimineață..precizam în rundurile de mai sus faptul că am urmărit paginile blogului..de pe la 8 ..reușite din
Meditaţie despre fiţe by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82760_a_84085]
-
că e întemeiata pe teamă noastră față de ei...sunt percepuți că oameni răi, în sensul că-ți pot face rău, de aceea există prejudecată mai mult sau mai puțin ca trebuie sa te ferești de ei.in general nu am tendințe rasiste, dar relaționarea cu ei mi se pare chiar imposibila.cu toate astea nu le doresc râul Dap really nice stencil! Eram convins că la articolul de mai sus, plin de sensibilitate, al d-lui Bucurenci, se va găsi cel
Iasi x 2 by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82992_a_84317]
-
CHIORU’, etc (le știți și dumneavoastră!) În grabă, am cules de pe internet cîteva mostre care, presupun că v-ar scandaliza! C.V.Tudor a uzat și de stilul grobian care-l caracterizează: “Băsescu, chioru’ asta cu fata de ospătar mahmur, are tendințe dictatoriale”; “La Camera mergem cu Adrian Nastase, că nu putem să mergem cu Mona Musca, văduva lui Mao Tze Dun”. HotNews 21 mai 2007 Șantajul lui C.V. Tudor și “moralitatea” PUR l-au împins pe Văcăroiu spre președinția Senatului Galeria
Presedintele tuturor romanilor? Huo!! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82979_a_84304]
-
mai de multișor prin preajmă mea, dar existența lor nu mi s-a impus cu aceeași evidență pe vremea când fumam în medie șaizeci de țigări pe zi. Unul din simptoamele (sau, dacă vreți, simptomurile) sevrajului nicotinic este că ai tendința să relativizezi lucrurile pentru a evita conflictele și nervii asociați lor: cedezi, în numele consensului, majoritatea certitudinilor, te auto-evacuezi din inexpugnabilele poziții, ești gata să accepți la orice oră că realitatea merge și-așa (sau, dacă vreți, că n-a mers
Primavara se poarta Zen by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83077_a_84402]
-
lucrarea A Manifesto for Cyborgs: nu are nici în clin, nici în mânecă cu utopia, se referă (foarte sumar) la un segment precis din cyborg fiction (cel feminist) și ca atare afirmația din citatul respectiv e departe de a circumscrie tendințele acestei specii literare. De altfel, intenția explicită a autoarei și miza textului e de a demonstra că cyborg gender e o întrupare/imagine (embodiment) care ar putea fi - dacă femeile ar lua decizia politică de a și-o asuma - o
Utopia/distopia bibliografică by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14691_a_16016]
-
locuțiuni. în uzul limbii actuale există însă o aplecare către prețiozitate - care evoluează simultan cu direcția opusă, de accentuare a caracterului oral, popular și chiar vulgar, fără ca una să o stingherească pe cealaltă. Prețiozitatea se manifestă în mod tipic în tendința de a substitui prin neologisme elementele vechi, chiar acolo unde ar fi preferabil să se păstreze distincțiile semantice și mai ales stilistice. în cazul dat, impunerea perechii dificil / facil se justifică destul de bine prin dorința vorbitorilor de a evita o
Facil de zis... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14700_a_16025]
-
trebuia menținut. în numărul 6, anul IX, iunie 1942, Revista Fundațiilor Regale publica lecția de deschidere la cursul de analiză superioară și logică matematică ținută de profesorul Grigore C. Moisil la Facultatea de Științe a Universității din București, cu titlul: Tendința nouă în științele matematice". Trecerea de la cantitate la structură în evoluția matematicii este urmărită în toate consecințele ei filosofice și culturale. Am mai prins câte ceva din atmosfera acestor lecții de deschidere în anii care au urmat imediat celui de al
Lecția de deschidere by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14689_a_16014]
-
predă la universitate inițial lecții de engleză, apoi de istorie. în ambele cazuri, lucrurile se încheie prost. în primul, pentru că talentul său didactic nu se ridica nici măcar la nivelul onorabilului, în al doilea, pentru că membrii catedrei de istorie au sesizat tendința sa de a proslăvi mișcarea legionară și pe Corneliu Codreanu, precum și simpatia arătată generalului Antonescu. între o activitate didactică și alta, amicul României contractează o căsătorie cu o localnică. Episodul clujean se încheie oarecum în coadă de pește. îl regăsim
Treptele lui Treptow by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14709_a_16034]
-
în care comentatorul găsește formula justă, cuvîntul adecvat; într-un loc ni se spune, de pildă, că la A. E. Baconsky, "visul nu este niciodată nici iluzionare, nici iluzionism", altădată se vorbește de "antropomorfizarea materiei" (care cadrează, în fond cu tendința poetului de a interioriza peisajul), dar întotdeauna frapează neobosita rîvnă a comparatistului, a celui ce caută pretutindeni paralelisme și analogii. Un aspect important - poate cîștigul cel mai mare al acestui volum - rămîne însă încurajarea schimbului cultural între literaturile romănă și
O inițiativă binevenită by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14712_a_16037]
-
la istoria zbuciumată a acelor ani. Cazaban nu își renegă, dar nici nu își idealizează trecutul. Egal cu sine, el judecă faptele bune și faptele rele, retrăiește speranțele și dezamăgirile își recunoaște propriile naivități și erori, dar nu iartă nici tendința tot mai prezentă astăzi, de a privi lucrurile în alb și negru, în virtutea unei atotnivelatoare "corectitudini istorice". Este treaba istoricilor de meserie să sesizeze eventualele erori din argumentația lui Theodor Cazaban. Oricum, confesiunile sale au meritul de a da de
Confesiunile unui legionar cochet by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14715_a_16040]
-
dese (obțiune/opțiune, apsent/absent) și norma însăși oscilează în timp (smeu/zmeu, sburător / zburător). în unele limbi, evoluții fonetice vechi au fost acceptate de normele limbii culte (engl. comfort); în limbi diferite se pot manifesta opțiuni diverse în respectarea tendințelor pronunției sau ale etimologiei: cuvîntului italienesc enfasi îi corespund în franceză emphase, în română emfază (aceeași diferență o prezintă it. sinfonia / fr. symphonie, rom. simfonie). în esență, e vorba de o situație în care, tocmai pentru că e mai puțin certă
Comfort by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14750_a_16075]
-
plural a verbului. (Origine mult mai probabilă decît sintunt propusă ulterior de Al. Rosetti.) Cum se poate observa, toata chestiunea latinității e oțioasa. Rămîne aceea a caracterului ca atare al ortografiei noastre: fonetica sau etimologica? De la Maiorescu s-a impus tendința fonetica. Spre binele scrierii, zic eu. E nepractic să scriem în două feluri același sunet. Tocmai partizanii lui a din a ne silesc, indefinitiv, la asta: căci și ei sînt de acord că i din i trebuie păstrat atunci cînd
Cum scriem by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14761_a_16086]
-
ușurință că există trăsături și fenomene asemănătoare, care se repetă aproape în toate limbile luate în considerare: în primul rînd cele legate de distribuția stilistica a anglicismelor moderne - în registrele tehnic și colocvial. E aproape generală în momentul de față tendința de a păstra integritatea cuvintelor engleze, mai ales in scriere și - pe cît e posibil - în pronunție. Posibilitatea de a confrunta evoluții paralele demostreaza, de exemplu, că nu numai în română sînt refăcute formele originare ale unor cuvinte care păreau
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
morfologica manifestată prin atribuirea altor desinențe de plural decît cele engleze. Fenomenul e foarte evident în română, mai ales datorită alternantelor fonetice produse inevitabil de desinența -i: bos / boși, steward / stewarzi, racket / rackeți. Se produc astfel forme hibride, în care tendința de a păstra scrierea și pronunția din limba de origine intra în conflict cu necesitatea de a accepta regularitățile morfologice ale sistemului. Compararea secțiunilor din volum dedicate morfologiei substantivului da rezultate interesante: anglicismele primesc plurale noi în limbile cu flexiune
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
are desinențe de plural asemănătoare cu ale romanei, substantivele preluate din engleză se păstrează în genere invariabile (i leader - față de liderii), pentru că articolul e antepus iar relațiile sintactice se exprimă nu prin flexiune, ci analitic. Desigur, există în toate limbile tendințe culte de păstrare a pluralului englez: favorizate în limbile fără flexiune și cu desinențe asemănătoare (de pildă în spaniolă), limitate și constrîngătoare în limbile cu flexiune (în care crește riscul de apariție a unor plurale tautologice - de tipul linksuri, sticksuri
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
nu y și nu eu; să nu mai aibă cu ce-și ține zilele (mâncare, încălzire, medicamente) cei peste 4 milioane de pensionari; să cresc taxele la universitățile particulare ori costul "meditației", ori peșcheșul pentru diplome (ca să derive, de aici, tendința ori, poate, îndemnul către furtișag din partea părinților). Să mai înșir, aici, navală drogurilor și a medicamentelor sau a alimentelor străine, încurajată de principiul că "nu capră mea moare din asta, ci dimpotrivă". Sau "copiii străzii", scoși din canale, duși la
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]
-
la concepția curentă a obiectivității monografice, prin care intervenția personală este limitată la maximum, iar faptele cercetate sunt luminate mai mult din interior (desigur, un asemenea ideal își are riscurile și iluziile sale). în cazul autorului nostru, generalitatea unei atari tendințe este particularizată, desigur, prin tonul de catedră pe care și-l recunoaște de la bun început. Cartea este structurată în trei secțiuni, în funcție de evoluția istorică a problematicii iconografice: "Imaginile simbolice", "Imaginile anecdotice" și "Imagini și simboluri". Ea beneficiază de un generos
Metodele lui Frédérick Tristan by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14792_a_16117]
-
arăta lumea înainte de 1989, sau în vremurile în care a fost scrisă fiecare piesă în parte. Comentariul este prea aproape de text, cu rare panoramări, autorul preferînd stabilirea unor filiații cu exemple celebre din dramaturgia occidentală unor mai atente decelări a tendințelor și a direcțiilor în dramaturgia românească - cu o excepție notabilă: integrarea teatrului lui Teodor Mazilu în direcția teatrului satiric din anii '70. Chiar și așa, o inițiativă critică onestă care să ia în discuție piese și vremuri deja intrate în
Recapitulări, nu revizuiri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14789_a_16114]