KorAP: Find »[drukola/base=tensor & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 6 >

143 matches

Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617

când sunt mai multe leziuni cu aceste caracteristici la un pacient cu antecedente familiale (fig. 5.46 D). O malformație venoasă poate să apară în vecinătatea unui cavernom solitar dar nu în cazurile cu malformații multiple. Imagistica de difuzie a tensorilor/tractografia poate îmbunătăți definirea localizării, a căii de abord și evoluția postoperatorie. Unele studii au caracterizat în detaliu aspectul IRM al CM pentru studii clinice. ANGIOGRAFIA Nu pune în evidență acest tip de leziuni. Aspectul IRM este quasi-patognomonic iar angiografia

Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702

una verticală și alta orizontală, între care se formează un unghi de 140ș. Elementele anatomice care intră în alcătuirea marginii anterioare pot fi descrise de sus în jos ca fiind: - spina iliacă antero-superioară pe care se inseră mușchii: croitor și tensor al fasciei lata; - șanțul nenumit, prin care trece nervul femuro-cutanat; - spina iliacă antero-inferioară pe care se prinde tendonul direct al mușchiului drept anterior al coapsei; - șanțul mușchiului psoas iliac; - eminența ilio-pectineală pentru bandelete cu aceeași denumire; - suprafața pectineală, pe care

ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER (2010) [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
deltoid și deasupra articulației scapulo-humerale. Între mușchi și capsula articulației umărului se găsește bursa subtendinoasă a mușchiului. Prin nervul suprascapular. Acțiunea: 1. rotație în afară a humerusului, cu mai mare eficiență dacă brațul a fost în prealabil rotat înăuntru; 2. tensor al capsulei articulare; 3. menține oasele în articulația scapulo-humerală. MUȘCHIUL ROTUND MIC Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - fața posterioară a omoplatului în vecinătatea marginii laterale a acestuia; - fața profundă a fasciei infraspinoase. După formare mușchiul urmează un traiect

ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER (2010) [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
brahial și cu nervul musculocutant; - prin marginea medială cu vasele brahiale și cu nervul median; - prin inserția terminală cu fața anterioară a articulației cotului. Realizată de nervul musculocutanat. Acțiunea: 1. este cel mai puternic flexor al antebrațului față de braț; 2. tensor al articulației cotului. MUȘCHIUL CORACOBRAHIAL Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea: Pe vârful procesului coracoid printr-un tendon comun cu cel al capului scurt al bicepsului Pe fața medială a humerusului, în porțiunea mijlocie a acesteia. Provine din nervul

ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER (2010) [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
comun pe fața posterioară și pe cele două margini ale olecranului. - proximale cu mușchiul deltoid care-l acoperă; - între mușchi și humerus trec nervul radial și vasele brahiale profunde. Din nervul radial. Acțiunea: 1. extensor al antebrațului față de braț; 2. tensor al capsulei articulației scapulo-humerale; 3. extensor și adductor al brațului prin intermediul capului lung. MUȘCHII ANTEBRAȚULUI Musculatura antebrațului este grupată în trei loje: anterioară, lateral externă și posterioară. MUȘCHII REGIUNII ANTERIOARE Musculatura regiunii anterioare este repartizată în 4 planuri musculare: * primul

ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER (2010) [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
coapsei, * fasciculele anterioare au efect de rotație internă și de flexie a coapsei față de trunchi, * împiedică balansarea bazinului în plan frontal în timpul mersului, alergării, * împiedică căderea bazinului de partea membrului oscilant datorită deplasării greutății trunchiului deasupra membrului de sprijin. MUȘCHIUL TENSOR AL FASCIEI LATA Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - pe spina iliacă antero-superioară. - creasta iliaca * pe marele trohanter femural. Este sub pielea coapsei. Acoperă parțial mușchiul cvadriceps Plexul sacral Acțiunea: 1. flexor al coapsei față de bazin, 2. abductor al

ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER (2010) [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
rotulei. Acțiunea asupra articulației: * coxo-femurale este numai prin dreptul femural: flexia coapsei față de bazin și de balansare în plan sagital a bazinului; * genunchiului: pe care-l stabilizează în stațiunea verticală, participă la mișcările de extensie din cadrul lanțului triplei extensii. MUȘCHIUL TENSOR AL FASCIEI LATA A fost prezentat la musculatura bazinului. MUȘCHIUL CROITOR Inserția de origine Este cel mai lung mușchi al corpului datorită dispoziției în diagonală la nivelul feței anterioare a coapsei. Originea este pe spina iliacă antero-superioară. Inserția terminală: pe

ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER (2010) [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841

Curburi invariante la transformări de conexiuni conform metrice. Proc. Național Seminar on Finsler, Hamilton and Lagrange Spaces, Brașov February 17-20, 1992. 61. Some invariants of the group of transformations of conformal Hamilton connections. Internațional Conf. on Diff. Geometry and Applications, Tensor Society - Romanian Academy, În celebration of the 90th anniversary of Akitsugu Kawaguchi's birth., Bucharest, August 24-29, 1992. Tensor NS, 54, 10-16. 62. Invarianți ai grupului de transformări de conexiuni Hamilton aproape simplectice. Proc. Național Seminar on Finsler, Hamilton and

Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
17-20, 1992. 61. Some invariants of the group of transformations of conformal Hamilton connections. Internațional Conf. on Diff. Geometry and Applications, Tensor Society - Romanian Academy, În celebration of the 90th anniversary of Akitsugu Kawaguchi's birth., Bucharest, August 24-29, 1992. Tensor NS, 54, 10-16. 62. Invarianți ai grupului de transformări de conexiuni Hamilton aproape simplectice. Proc. Național Seminar on Finsler, Hamilton and Lagrange Spaces, January 19-22, 1994. 63. Grupul de transformări de conexiuni conform aproape simplectice. Proc. Național Seminar on Finsler

Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
a fost geometru. A continuat unele tradiții ale ȘCOLII DE GEOMETRIE DIN IAȘI, aducând contribuții valoroase la studiul spațiilor cu conexiune afina cu torsiune și a spațiilor Weyl generalizate. Între anii 1954-1968 a studiat invarianții la transport paralel a unui tensor atașați unui spațiu cu conexiune afina, spațiile cu curbura cvasirecurentă și recurenta, spațiile Riemann generalizate ; a definit și a studiat spațiile Weyl generalizate care sunt spații cu conexiune afina, cu torsiune și cu un tensor recurent. De asemenea, a studiat

Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
la transport paralel a unui tensor atașați unui spațiu cu conexiune afina, spațiile cu curbura cvasirecurentă și recurenta, spațiile Riemann generalizate ; a definit și a studiat spațiile Weyl generalizate care sunt spații cu conexiune afina, cu torsiune și cu un tensor recurent. De asemenea, a studiat ăproprietăți metrice și conforme ale unor clase de spații cu conexiune afina, Teza să de doctorat, intitulată Contribuții la studiul spațiilor cu torsiune, susținută la Facultatea de Matematică-Mecanică de la Universitatea “Al.I. Cuza” Iași.la

Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
Dr. Georgeta Teodoru Conf. univ. Dr. Viorel Murgescu Lista de lucrări A. Lucrări publicate 1. Spații cu conexiune afina, cu metrica unghiulara. Studii și cercetări St., Academia R.P.R., Filiala Iași, VI, 1-2, 1955, 185-199. 2. Asupra unor invarianți atașați unui tensor în spații cu conexiune afina. Studii și cercetări St., Academia R.P.R., Filiala Iași, VII, 2, 1956, 75-98. 3. Invarianții unui câmp tensorial în spații cu paralelism absolut. Buletinul Inst. Politehnic Iași, ț. III (VII), 3-4, 1957, 29-36. 4. Observații asupra

Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
în planul afin. Gazeta Matematică și Fizica seria A, nr. 1112, noiembrie-decembrie 1962, 581-587. 10. Asupra introducerii unei metrici în spațiul afin. Buletinul Inst. Politehnic Iași, ț. VIII (XII), 1-2, 1962, 37-46. 11. Observații asupra spațiilor cu conexiune afina, cu tensor recurent. Buletinul Inst. Politehnic Iași, ț. VIII (XII), 1-2, 1962, 65-70. 12. Invarianți la transport paralel în spații 4-dimensionale cu torsiune (I). Buletinul Inst. Politehnic Iași, ț. XI (XV), 3-4, 1965, 49-60. 13. Legi normale de distribuție a erorilor aleatoare

Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
coeficientului de siguranță referitor la problema stabilității taluzurilor prin metoda spiralei logaritmice (în colaborare cu V. Zavati). Buletinul Inst. Politehnic Iași, ț. XXIII (XXVII), 3-4, s. V, 1977, 53-60. B. Lucrări comunicate 35. Asupra compatibilității unor conexiuni afine cu un tensor asimetric. Sesiunea științifică a Inst. Politehnic Iași, februarie 1962. 36. O construcție a tangentei la elipsa și hiperbola. Sesiunea științifică a Inst. Politehnic Iași, februarie 1962. 37. Unele probleme simple, echivalente cu aceea a integrării ecuației Riccati. Sesiunea științifică a

Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
statistică și în probleme de aproximatre a funcțiilor. Colocviul de ecuații funcționale, Cluj-Napoca, aprilie 1973. C. Lucrări în manuscris 44. Asupra metrizării spațiilor An cu curbura recurenta. 45. Asupra unor proprietăți ale spațiilor cu curbura cvasirecurentă. 46. Spații generalizate cu tensor recurent. 47. O interpretare geometrica a spațiilor cu torsiune recurenta cu gradient de recurenta. 48. O interpretare a tensorului de torsiune al unei conexiuni afine. D. Manuale - culegeri 49. Culegere de probleme de Matematici speciale. Litografia Inst. Politehnic Iași, 1960

Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
44. Asupra metrizării spațiilor An cu curbura recurenta. 45. Asupra unor proprietăți ale spațiilor cu curbura cvasirecurentă. 46. Spații generalizate cu tensor recurent. 47. O interpretare geometrica a spațiilor cu torsiune recurenta cu gradient de recurenta. 48. O interpretare a tensorului de torsiune al unei conexiuni afine. D. Manuale - culegeri 49. Culegere de probleme de Matematici speciale. Litografia Inst. Politehnic Iași, 1960, 1980. 50. Curs de Analiză matematică și Matematici speciale. Rotaprint Inst. Politehnic Iași, Vol. I - 1973, Vol. ÎI - 1979

Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
quasi-connections. Buletinul Inst. Politehnic Iași, ț. XXVI(XXX), secția I, f. 1-2, 1980, 37-41. 24. VAMANU, Elenă: On some remarkable groups of quasi-connection transformations. Buletinul Inst. Politehnic Iași, ț. XXVI(XXX), secția I, f. 3-4, 1980, 53-57. 25. VAMANU, Elenă: Tensori invarianți la transformările de conexiuni aproape complexe (în colab. cu O. Banu și Gh. Atanasiu). Lucrările C.S.I.T, Brașov 1979, Buletin tehnicoștiințific ț. III, vol. I - Matematică și Mecanică aplicată, f. 2, Brașov 1981, 121-128. 26. VAMANU, Elenă & Gh. Atanasiu

Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
vol. LVII, fasc. 1, 1987, 35-49. 36. N. Papaghiuc: On normal hypersurfaces în Sasakian space forms. Buletinul Inst. Politehnic Iași, ț. XXXIII(XXXVII), s. I, f. 1-4, 1987, 21-26. 37. N. Papaghiuc: Submanifolds în Lagrange spaces with a pseudo-Riemannian metric. Tensor, N.S., 46, 1987, 240-249. 38. V. Oproiu, N. Papaghiuc: Submanifolds în Lagrange geometry. Analele St. Univ. “Al.I. Cuza” Iași, ț. XXXIV, seria I a Matematică, f. 2, 1988, 153-166. 39. N. Papaghiuc: Some results on normal semi-invariant submanifolds with

Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848

ischionului 17. Incizura acetabulară 18. Cavitatea cotiloidiană 19. Suprafața semilunară 20. Corpul ilionului Elementele anatomice care intră în alcătuirea marginii anterioare sunt, de sus în jos: - spina iliacă antero-superioară (spina iliaca anterior superior), pe care se inseră mușchii: croitor și tensor al fasciei lata; - șanțul nenumit, prin care trece nervul femurocutanat; - spina iliacă antero-inferioară (spina iliaca anterior inferior), pe care se prinde tendonul direct al mușchiului drept anterior al coapsei; - șanțul mușchiului psoas iliac; - eminența ilio-pectineală pentru bandelete cu aceeași denumire

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
acromio- coracoidian; - fibrozate: liaamentul stilo-hioidian. - după poziția pe care o au în raport cu oasele: liaamente interosoase. Alți factori care participă la menținerea suprafețelor articulare în poziție: - presiunea atmosferică; - mușchii prin proprietățile elastice și tonice pe care le au; - existența unor mușchi tensori ai capsulei articulare inserați pe fundurile de sac și care împiedică prinderea sinovialei între suprafețele articulare în timpul mișcărilor. ARTICULAȚIILE COLOANEI VERTEBRALE (juncturae columnae vertebralis) A. Articulațiile vertebrelor adevărate A. 1. Articulațiile corpurilor vertebrale sunt de tip amfiartorze. Suprafețele articulare sunt

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
află sub mușchiul deltoid și deasupra articulației scapulo-humerale. între mușchi și capsula articulației umărului se găsește bursa subtendinoasă a mușchiului. Acțiunea este de: - rotație în afară a humerusului, cu mai mare eficiență dacă brațul a fost în prealabil rotat înăuntru; - tensor al capsulei articulare; - menține oasele în articulația scapulo-humerală. Inervația se realizează prin nervul suprascapular. MUȘCHIUL ROTUND MIC (m. teres minor) Originea este pe: - fața posterioară a omoplatului- Figura 97 - în vecinătatea marginii laterale a acestuia; - fața profundă a fasciei infraspinoase

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
Raporturi: - spre suprafață cu mușchiul biceps brahial și cu nervul musculocutant; - prin marginea medială cu vasele brahiale și cu nervul median; - prin inserția terminală cu fața anterioară a articulației cotului. Acțiunea: - este cel mai puternic flexor al antebrațului față de braț; - tensor al articulației cotului. Inervația este realizată de nervul musculocutanat. Originea este pe vârful procesului coracoid printr-un tendon comun cu cel al capului scurt al bicepsului brahial (Figura 102). Inserția terminală se realizează pe fața medială a humerusului, în porțiunea

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
inseră printr-un tendon comun pe fața posterioară și pe cele două margini ale olecranului. Raporturi: - proximale cu mușchiul deltoid care-l acoperă; - între mușchi și humerus trec nervul radial și vasele brahiale profunde. Acțiunea: - extensor al antebrațului față de braț; - tensor al capsulei articulației scapulohumerale; - extensor și adductor al brațului prin intermediul capului lung. Inervație este din nervul radial. FASCIA BRAȚULUI (fascia brachii) Fascia brațului este localizată sub piele, are formă cilindrică acoperind musculatura brațului în întregime. Proximal continuă fasciile mușchilor marele

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
de flexie a coapsei față de trunchi, - împiedică balansarea bazinului în plan frontal în timpul mersului, alergării, - împiedică căderea bazinului de partea membrului oscilant datorită deplasării greutății trunchiului deasupra membrului de sprijin. Inervația provine din nervul gluteul superior din plexul sacrat. MUȘCHIUL TENSOR AL FASCIEI LATA (m. tensor fasciae latae) Originea este pe spina iliacă antero-superioară. Inserția terminală se regăsește pe marele trohanter femural. Acțiunea: - flexor a\ coapsei față de bazin, - abductor al coapsei, - fixează genunchiul aflat în extensie, - continua flexia gambei față de coapsă

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
trunchi, - împiedică balansarea bazinului în plan frontal în timpul mersului, alergării, - împiedică căderea bazinului de partea membrului oscilant datorită deplasării greutății trunchiului deasupra membrului de sprijin. Inervația provine din nervul gluteul superior din plexul sacrat. MUȘCHIUL TENSOR AL FASCIEI LATA (m. tensor fasciae latae) Originea este pe spina iliacă antero-superioară. Inserția terminală se regăsește pe marele trohanter femural. Acțiunea: - flexor a\ coapsei față de bazin, - abductor al coapsei, - fixează genunchiul aflat în extensie, - continua flexia gambei față de coapsă dacă acesta a fost începută

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]