53 matches
-
Reprezentanți importanți ai umanismului au fost Leonardo Da Vinci, Erasmus din Rotterdam și Thomas Morus. Cultivarea armonioasă nu numai a spiritului, dar și a corpului, care în perioada medievală era total discreditată, a devenit în timpul Renașterii un scop educativ. Viziunea teocentrică a trecutului s-a transformat într-una antropocentrică: centrul atenției în studii științifice și creații artistice a devenit omul. Primele manifestări ale Renașterii au avut loc în Italia. După Pacea de la Lodi (1454) a intervenit un echilibru între diversele forțe
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
Din toate acestea, se propune stabilirea unui set de principii care să dea consistență conceptului de globalizare cu față umană. − Globalizarea bazată pe conceptul de economie cu față umană are susținători ca, de pildă: Anton Carpinski, care propune promovarea umanismului teocentric. − Joachim Wilmeyer identifică următoarele componente ale dreptății sociale care pot modela procesul de globalizare: participarea, dreptul la performanță, egalitatea șanselor, finanțare echitabilă, echitatea între generațiile umane la nivelul satisfacerii nevoilor fundamentale. Globalizarea asigură aceste desiderente numai în condițiile unui sistem
GLOBALIZAREA Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
prin afirmarea rebelă a suficienței proprii și. deci. prin refuzul revelației Precum în astronomie revoluția științifică înseamnă trecerea de la concepția geocentrică la sistemul heliocentric, tot astfel în ordinea spirituală marele proces de trecere de la medieval la modern înseamnă părăsirea concepției teocentrice și adoptarea unui antropocentrism, care. În dezvoltarea lui, va fi totuna cu descreștinarea culturii. În fond, limitele omului medieval cu toate imperfecțiunile legate de ele, erau de natură terestră și tocmai ele îi deschideau în schimb perspectivele infinitului spiritual. Puterea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
a lui Ionescu asupra relației dintre morală și religie este de asemenea o însemnare a lui Mircea Vulcănescu. Acesta își amintea că „exaltărilor noastre pentru valorile sociale ale Predicii de pe Munte Nae Ionescu le opunea un creștinism asocial și exclusiv teocentric, a cărui singură maximă este iubirea lui Dumnezeu, față de care «iubirea aproapeluiă, care nouă ni se părea chiar cheia creștinismului, apărea numai ca o rătăcire apuseană.” 93 Asupra filosofiei morale a lui Kant, o filosofie al cărei pivot este ideea
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
și, prin extrapolare, sud-est european "participă prin toată structura sa etnică, mentală și sufletească la mai multe naționalități"5. Profilul acestuia va primi însă conture apăsate - și, e locul s-o spunem, distorsionat receptate de către mentalitatea occidentală - o dată cu slăbirea concepțiilor teocentrice și, în consecință, cu începutul procesului de laicizare a gândirii. în gândirea bizantină "istoria umanității" de după venirea lui Hristos e una singură: "ea e domnia Harului (charis), opusă domniei Legii (nomos) și ilustrată de oameni care împărtășesc credința în Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
dintre state (Preda, 1995, pp. 114 și urm.). Toate acestea se regăsesc pe fundalul proceselor, din ce în ce mai apropiate, ale globalizării. Vlad Mureșan apreciază că, din punct de vedere religios, globalizarea aprofundează discontinuitatea spirituală a modernității, responsabilă de tranziția de la o viziune teocentrică asupra vieții la una antropocentrică, tradusă într-un fenomen de masă. Această tendință se accentuează sub impactul globalizării în mai multe feluri: planetarizându-i extensiunea, prin eroziunea marilor religii pe care le relativizează confruntându-le între ele pe marea scenă a
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Ecclesiei se opunea peremptoriu spiritului evanghelizării protestante; meditațiilor eminamente laice, Nae Ionescu oferea drept contrapunct viața liturgică și participarea la viața de har a Bisericii. Exaltărilor tinerești pentru valorile sociale ale Predicii de pe Munte, filosoful le furniza drept soluție creștinismul teocentric, axat, indelebil, pe dimensiunea iubirii de Dumnezeu. Astfel, Nae Ionescu corectează poziția celor din ASCR care reduceau esența creștinismului la valoarea etică, prin contrapunerea creștinismului metafizic, ce trăia integral din contemplarea liturgică a unui Dumnezeu extatic. Prin textele sale publicistice
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
desăvîrșit devine copleșitoare, ca și urmele arhitectului său intangibil. Ordinea este implicită, nume-nologică (de la grecescul numen, însemnînd acțiune divină), potrivit unor autori precum E. Swedenborg, R. Ruyer sau a gnosticilor de la Princeton sau Berkley. Noii gnostici prezintă un model integral teocentric. Cosmosul lor seamănă bine cu cel al materialiștilor, dar e însuflețit de spirit. Se vorbește mult în prezent despre o nouă paradigmă, despre un nou și întregitor ca-dru de gîndire filosofică-științifică, care să depășească concepțiile materialiste ale ultime-lor două secole
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
generator pentru că acțiunea gânditorului prevestește calitatea analizei sociologice prin care va fi depășită filosofia socială. * Construcțiile teoretice sunt de mare diversitate, nota lor comună fiind însă încercarea de a aduce în prim plan, ca definitorie, gândirea laică, depărtarea de teoriile teocentrice, aspirație pornită din cristalizarea reală a unei vieți ne-creștine, chiar anticreștine, ce pretindea ca diversele domenii ale vieții sociale să-și afle sursa devenirii numai în criteriile lor imanente. * Problematica socială abordată a fost deosebit de largă, proiectele de reorganizare
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
epoca medievală, merită să ne întrebăm care era statutul său în gândirea religioasă specifică acestui ev de mijloc atât de diversificat și totodată atât de unitar? Existau în Evul Mediu, cad de acord specialiștii, două perspective asupra animalului: "una fie teocentrică ori antropocentrică și care desconsideră animalele, alta antropomorfică și înclinată să umanizeze animalele"2. Pentru primii, animalul este net inferior omului, dat fiind că nu se bucură de beneficiile rațiunii. Printre aceștia, cel mai autoritar este sfântul Augustin, care afirmă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
dintre Cerul cristalin și Empireu, după care urmează cezura esențială, cea între creat și increat. Dante are două feluri alternative de a vizualiza Empireul, în funcție de posibilitățile de percepție ale naturii sale. Pe o anumită treaptă, percepe Empireul ca un sistem teocentric de nouă cercuri (cetele îngerești) e reprezentarea cosmologică a Empireului. Pe măsură ce pătrunde în Empireu el începe să vadă altfel același lucru Firea lui Dante trans-umanează, trece dincolo de posibilitățile de percepție ale subiectului uman obișnuit Transformat lăuntric, trans-umanat, Dante vede întreg
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
bomba atomică a și devenit pentru "omul timpului nostru forma cea mai concretă a mitului escatologic"): "mitul social modern are un caracter mai material decât utopiile de odinioară. El este întors spre viitor, și nu spre trecut, antropocentric și nu teocentric, ca înainte. El devine desfășurare a valorilor în timp, istorie transistorică. El profetizează viitorul umanității. El se vrea eficient și se formulează în limbajul economiei politice sau al dreptului: mitul Societății Națiunilor, al Federalismului, al Cetățeniei mondiale, al Europei, mituri
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
contemplația naturală, misticul își însoțește mirarea, nevăzut și neauzit, cu o perpetuă laudă (Evagrie Ponticul). Monahul face în sine sinteza între percepția oculară a lumii - care pentru greci este un mic rezumat taumaturgic - și sensibilitatea auditivă a poeticii iudaice, înclinată teocentric spre imnografie. Pe scurt, monahul este cel care, cu toate simțirile sale înduhovnicite, „a găsit raiul”. Regenerarea firii se produce într-o întâlnire neprefăcută cu veșnica „noutate a lui Dumnezeu, care a intrat cu putere și care împinge spre desăvârșire
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
trebuie corectată. Astfel, naturalul, barbarul, copilul, femeia trebuie să fie "pedagogizați" de cei care știu, care stăpânesc rațiunea: bărbatul, adultul, șeful, intelectualul, politicianul: ad infinitum. Știința-putere, iată substratul însuși al socializării moderne. În această perspectivă prevalează o concepție monocentrică: geocentrică, teocentrică, antropocentrică. Un sigur pământ, un singur dumnezeu, omul (masculin) singur. Și ceea ce este separat, plural, dispersat, trebuie adus la acest centru. Rațiunea umană conduce la unitate" (Sfântul Augustin). Puterea pedagogică are ca ideal a inculca binele, prealabil definit ca ordinea
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
Pe această linie, progresiva determinare sintetică a personalității corespunde unei direcții de dezvoltare care privilegiază componenta rațională omniprezentă a profilului etapei actuale, impunând o tipologie umană a excelenței și a implicării. Filosoful existențialist Gabriel Marcel consideră, astfel, dintr-o perspectivă teocentrică modernistă, că "omul care se complace în stadiul veleității" și "ezită să treacă la acțiune, fiind incapabil de a aduce vreo modificare realității", trebuie depășit în numele veritabilei personalități, care "se caracterizează în primul rând prin faptul de a-și asuma
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
căci e a cerului ce umple imaginea inimii 62. Inima e astfel înclinată spre puterea de atracție a înaltului, gravitează pe orbita unui centru de greutate dinafara ei. Dacă "altar al divinului este inima omului" (Sf. Bonaventura), conform acestei viziuni teocentrice, deschisă din perspectivă cardiacă, omul renunță la propria persoană imaginară pentru a se alătura imaginii divine, chipului supranatural care îi luminează tainic fața. "Căci unde este comoara ta, acolo va fi și inima ta" (Matei 6, 21). Inima consimte acestei
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
etc. Fluxul mării se face astfel, soarele pare să meargă astfel" (ibidem, vol. II, fr. 646, p. 157). 99 "Nu-s decât creștere, nu pot decât/ Să tind, nădăjdui. Mysterium tremendum" (Întoarcerea poetului, p. 116). Iar ceea ce crește nemărginit, închegând teocentric, este - într-o formulare cvasi-pascaliană - "cel ce rămâne și cel ce nu va fi/ Când răsturnată roata lumii eu voi fi/ Centrul osiei și tu, pe margini, centrul/ Fără margini" (Întoarcerea poetului, p. 115). 100 "Vedere interioară, vedenie; ochiul lăuntric
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
chinuită a evreilor medievali, șederea în paradis oferă mult mai multe plăceri și liniște, iar martirii care ajung acolo se bucură și de o veșnică odihnă sabatică, și de odihna divină. Cronicile sunt pline de asemenea imagini înfrumusețate ale lumii teocentrice de dincolo, mai atractive pentru cei care voiau să-și sacrifice voluntar viața. Sacrificiul este calea care duce spre Dumnezeu pentru cel mai mare câștig personal al martirului, răsplătit pentru altruismul său absolut. Noua realitate care prevalează în Occidentul latin
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
retrospectiv, bineînțeles, pus în evidență de către carolingieni, întreaga istorie întîrziind asupra principiilor sale fondatoare face pentru noi legătura între un înainte și un după și separă un "noi" de un "ei" în ordinea culturilor. Punct de inversiune al vechiului viraj teocentric, el ne face să trecem de la o lume în care se află oamenii care au nevoie de Dumnezeu într-o lume în care Dumnezeu are cel puțin tot atîta nevoie de oameni; punct de plecare din care subiectul uman (masculin
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
1543), care susținea că Soarele, și nu Pământul, se află în mijlocul sistemului solar, centrul universului fiind undeva lângă Soare. Heliocentrismul, cum s-a numit noua topografie planetară, a zdruncinat fundamentele scripturistice ale credinței creștine, amenințând, în ultimă instanță, însăși viziunea teocentrică asupra universului, ele fiind intrinsec legate. Dacă cosmogonia creaționistă era pusă în discuție, urma în mod firesc ca următorul asalt să fie dat chiar asupra Creatorului. Și ca de atâtea ori în istoria vechiului și noului Israel, Dumnezeu este înlocuit
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
verbale la locul de muncă. Să spunem adevărul despre limbajul obscen și înjurături Dacă oricare dintre noi s-ar întoarce cu două sau trei sute de ani înapoi, s-ar trezi (indiferent de locul unde s-ar afla) în mijlocul unor societăți teocentrice - adică societăți în care Divinitatea se află constant în mintea oamenilor. Interesul față de voința divină și teama de pedeapsa divină dictau tot ceea ce o persoană citea, făcea (mai ales în zilele de sărbătoare), modul cum se îmbrăca, cum aducea pe
[Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
2013. Thomas Molnar e conservator, și conservatorii sunt niște apucați în ochii cărora sensul lumii nu se mărginește la lume, ci la fundalul de taină din spatele ei. Pentru un asemenea lunatic, speteaza universului e spirituală, orgoliul antropocentric lăsînd loc vederii teocentrice. Nu omul e măsura a toate, ci zeul, iar concretețea lucrurilor e doar o aparență cu care se mulțumesc numai profanii. Sub acest unghi, realitatea e doar treapta premergătoare adevărului, atîta doar că adevărul e supărător de misterios. Nu-l
Hegemonia mașinilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2964_a_4289]
-
unei evoluții istorice pe care aceasta o suportă, trecând prin etapele successive dominate de genurile Misei, Oratoriului sau Operei și cu un ipotetic punct final între limitele concepției de Simfonie. Extrapolând spre viitor caracterele Misei ca gen purtător al concepției teocentrice asupra Omului, Aranovski emite o ipoteză asupra unui gen corespunzător ca imagine și funcții, însă într-un context diferit, al concepției antropocentrice ca și dominantă culturală: „Un asemenea gen trebuia să corespundă unui șir de condiții: 1) să dețină posibilități
Fenomenul compresiei stilistice ?n muzica european? (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
preferință pentru cea din urmă. Pe Nae Ionescu îl interesează însă raportul antropomorfismului cu valoarea dogmei. El îl apără de acuzația de a fi un defect de cugetare: antropomorfismul este primejdios numai într-o viziune antropocentrică, nu și în una teocentrică. Să trecem acum la cea de-a doua dogmă. Afirmația Martei Petreu că frazele lui Nae Ionescu despre întruparea și suferința lui Iisus Hristos sunt „preluate“ din Mistica e falsă. Lăsând la o parte ridicolul ei, textul din Underhill de la
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Ecclesiei se opunea peremptoriu spiritului evanghelizării protestante; meditațiilor eminamente laice, Nae Ionescu oferea drept contrapunct viața liturgică și participarea la viața de har a Bisericii. Exaltărilor tinerești pentru valorile sociale ale Predicii de pe Munte, filosoful le furniza drept soluție creștinismul teocentric, axat, indelebil, pe dimensiunea iubirii de Dumnezeu. Astfel, Nae Ionescu corectează poziția celor din ASCR care reduceau esența creștinismului la valoarea etică, prin contrapunerea creștinismului metafizic, ce trăia integral din contemplarea liturgică a unui Dumnezeu extatic. Prin textele sale publicistice
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]