5,198 matches
-
J. Held, publicat în aprilie 1994, și un fragment din Introducerea scrisă de dr. Jürgen Moltman la traducerea în limba germană a lucrării lui D. Stăniloae: "Orthodoxe Dogmatik". Ambii autori ajung la concluzii similare: datorită limbii și culturii române, opera teologului român este o punte între teologia răsăriteană și cea apuseană. Văzut din Occident, D. Stăniloae este un teolog ecumenic, o personalitate care înseamnă pentru biserica ortodoxă română ceea ce este Karl Bearth pentru protestantism, și Karl Rahner pentru catolicismul contemporan. O
Sub pecetea harului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10390_a_11715]
-
în limba germană a lucrării lui D. Stăniloae: "Orthodoxe Dogmatik". Ambii autori ajung la concluzii similare: datorită limbii și culturii române, opera teologului român este o punte între teologia răsăriteană și cea apuseană. Văzut din Occident, D. Stăniloae este un teolog ecumenic, o personalitate care înseamnă pentru biserica ortodoxă română ceea ce este Karl Bearth pentru protestantism, și Karl Rahner pentru catolicismul contemporan. O pagină este dedicată reproducerii, fără omisiuni și inexactități, ultimelor cuvinte ale Părintelui Dumitru Stăniloae înaintea morții sale. De
Sub pecetea harului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10390_a_11715]
-
Drăgușin, precum și înmormântarea ce a avut loc la Mânăstirea Cernica. Declinându-și din capul locului orice intenție de a se substitui specialiștilor în materie de dogmatică sau teologie, Lidia Stăniloae crede că tatăl său a fost nu numai un mare teolog, ci și un om de mare omenie, iluminată de lumina sfințeniei.
Sub pecetea harului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10390_a_11715]
-
Istoria Bisericească tripartită, traducere de Liana și Anca Manolache, introducere și note de Pr. Prof. Dr. Ștefan Alexe, 1998. Vol. LXXX - Sfântul Maxim Mărturisitorul, Ambigua. Tâlcuiri ale unor locuri cu multe și adânci înțelesuri din Sfinții Dionisie Areopagitul și Grigorie Teologul, traducere din grecește, introducere și note de Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, 1983. Vol. LXXXI - Sfântul Maxim Mărturisitorul, Scrieri (Partea a Doua). Scrieri și epistole hristologice și duhovnicești, traducere din grecește, introducere și note de Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, 1990. Din
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
li se dea tuturor credincioșilor toată slobozenia, și în slobozenie, toate drepturile ce li se cuvin, potrivit situației lor de mădulare vii ale bisericii. Altfel biserica nu va fie vie niciodată, ci va vegeta mereu“. Avertismentul din anul 1939 al teologului ortodox român rămâne periculos de valabil. Prestația și conștiința mireanului în Biserica noastră rămâne problematică, iar relația dintre Ortodoxie și spațiul public din România arată prost. Trei motive, cauze și pricini pot fi invocate aici și acum pentru a înțelege
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
aici apare problema acestui stil de gândire: dacă ești femeie (identitate de gen) sau homosexual (identitate sexuală) poți să-ți prezinți mesajul și revendicările publice în funcție de această identitate, dar dacă ești credincios (identitate religioasă), nu. Religia devine, după vorba unui teolog american, „... just another hobby“. Unii merg duminica la pescuit, alții la film, alții la munte, alții... la biserică. Acest mod de a gândi presupune, în subsidiar, faptul că „religia“ (credința) este doar una dintre multele credințe pe care inșii le
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
Catedrala Mitropolitană din Sibiu și apoi, vineri 2 Septembrie anul 2005 - la Mănăstirea Sfântul Constantin Brâncoveanu din Localitatea Sâmbăta de Sus - Județul Brașov - acolo unde vor aștepta osemintele sale pământești până la obșteasca înviere, pe unul dintre cei mai mari cărturari, teologi, ierarhi și ctitori de cuget, spiritualitate și simțire românească ai veacului al XX - lea, cu o largă deschidere și recunoaștere internațională!... Născut la 17 Noiembrie anul 1926 la Stolniceni - Lăpușna în Basarabia, a urmat studii medii seminariale la Chișinău și
Semnal editorial şi Publicistic – Nicholas Buda şi Anastasia (Ana) Buda, Mitropolitul Antonie al Ardealului. Rugul aprins al conştiinţei neamului, [Corola-blog/BlogPost/94341_a_95633]
-
cetățenilor: trebuie să ai tot timpul conștiința faptului că activitatea ta este una care generează schimbări în viața tuturor cetățenilor, nu doar a cultelor religioase ca instituții. - Cu alte cuvinte, nu este un loc potrivit pentru un tehnocrat, adică un teolog în cazul de față, pentru că teologia singură nu își propune și nici nu poate oferi o cunoaștere practică a dinamicii politice a relației dintre stat și culte, în cazul nostru! - Exact. Cunoașterea lui Dumnezeu, cum am putea defini mai popular
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
vieții religioase și ale funcționării cultelor religioase. Dar capacitatea de a lua decizii rapide și ferme, luând în considerare atât particularitățile locale, cât și nevoile de ansamblu ale societății nu se învață din tratatele de teologie, ci din practica politică. Teologul convertește la credința în Dumnezeu, pe când politicianul este obligat să practice, dacă vreți, o „convertire” la democrație. - Altfel spus, cum reușiți să administrați, din funcția politică, cele 18 culte religioase în relația lor cu statul? - Secretariatul de Stat pentru Culte
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
o vizită. Sisi nu zise nimic, ci doar strîmbă din buze pe cînd își masa figura ei de brunetă mignionă, spirituală; deși strâmbătura putea să fie un efect al masajului. Dar el știa că ea avea o veche antipatie față de teolog de când șeful cel mare îl pusese o dată la punct în timpul unei adunări, - ceva cu rolul preasfinților arhangheli pe care teologul îi invoca la tot pasul, și când șeful îl întrerupsese atrăgându-i atenția că mereu pomenitele făpturi cerești cu paloșele
Asfințit cu ghioc (VI) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12029_a_13354]
-
spirituală; deși strâmbătura putea să fie un efect al masajului. Dar el știa că ea avea o veche antipatie față de teolog de când șeful cel mare îl pusese o dată la punct în timpul unei adunări, - ceva cu rolul preasfinților arhangheli pe care teologul îi invoca la tot pasul, și când șeful îl întrerupsese atrăgându-i atenția că mereu pomenitele făpturi cerești cu paloșele lor de foc, ...depind la urma urmelor de noi înșine și de fiecare în parte și că simbolul uman e
Asfințit cu ghioc (VI) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12029_a_13354]
-
în odăjdi de mătase, în luminoase stihare, agitînd cruci și cădelnițe, iar înaintea lor, pe Sfîntul pristol, se arată de față Trupul și Sîngele Mîntuitorului" (Psalmul 8). Avem a face astfel cu o estetizare a hierofaniei. Menționăm că aci opiniile teologilor sînt împărțite. Dacă unii se arată dispuși a vedea în artist un ins ce imită paradigma divină inclusiv, sub raportul capacității sale creatoare, alții îl suspectează de o trufie cu luciferice tangențe. Ultimii se pot bizui și pe următoarea glosă
Un poet religios by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12622_a_13947]
-
un alt fel de narație, sacră, dar narație totuși" Istoria speciei umane, în esență, este povestea acestui efort îndelungat de cunoaștere, de autocunoaștere. Întâi, povestea Omului însuși, în a cărui ființă gânditoare Cel de sus pare să se recunoască, după teologii unor religii monoteiste. Timpul fiind Fluviul pe care ele plutesc de multe milenii încoace. Creștinismul având numai două mii de ani. *** Totuși, creștinismul, îndeosebi catolicismul, a trebuit să înfrunte în această perioadă, pe lângă asaltul necredincioșilor de tot felul, musulmanii, de pildă
Deteronomul (1) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12699_a_14024]
-
Constantin Țoiu Scriptura se încheie cu proorocirile de sfârșit de lume ale Sfântului Ioan Teologul. Acest text poetic, după liber cugetători, a aprins, stârnind din ce în ce mai mult, închipuirea oamenilor, pentru care ideea dispariției finale a omenirii cu civilizația ei cu tot a devenit o adevărată obsesie... Arătări cumplite prevestesc Marele Eveniment... Cap. 10 1. Și am
Apocalipsa by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12283_a_13608]
-
cunoașterea supremă a binelui și răului, știința, regina rasei umane. E ca un regim autoritar, care, de teama unei revolte, ordonă o cenzură aspră. Biserica, occidentală mai cu seamă, ca instituție, prin inchiziția ei și prin arderile pe rug ale teologilor inspirați ca și ale marilor cărturari, a dovedit din păcate acest lucru. Începe viața obișnuită de familie, cu necazurile ei. Cap 4. Cain și Abel. Urmașii lor. 1. ... După aceea a cunoscut Adam pe Eva, femeia sa, și ea, zămislind
Facerea (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12355_a_13680]
-
între 1609-1610 la Nouai, Franța, de unde versiunea denumită Biblia Douay. Vechea prejudecată catolică, ținta Reformei, că Sfânta Scriptură nu poate fi transmisă și bine înțeleasă decît în latină, subzistă și acum. Deși Luther, Anglia și restul Europei, prin marii ei teologi, arătaseră că adevărurile lui Dumnezeu trebuie comunicate tuturor neamurilor în limbile lor naționale, ceea ce astăzi ni se pare absolut normal. Dar, chiar și-așa, naționalizată, pe drept cuvânt, cu trecerea timpului, limbile în care s-au produs tălmăcirile se învechiră
Facerea(II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12379_a_13704]
-
și cel spiritualist nu există un clivaj irezolvabil, ci o întrețesere de fire conturînd o unitate superioară ce se cuvine a se regăsi în perspectiva unei culturi responsabile. Dacă unii filosofi ori oameni de știință au refuzat transcendența iar unii teologi au excomunicat orice tentativă de-a raționaliza credința, se înregistrează destui gînditori și slujitori ai științei cu deschidere spre religios și destui slujitori ai bisericii ce acceptă cu bun-simț luminile rațiunii, precum bunăoară, încă din timpuri mai îndepărtate, Grigorie din
Despre Nae Ionescu și Cioran (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12467_a_13792]
-
taine ale creștinismului. Sfinții Părinți ne îndeamnă ca atunci când suntem chinuiți de suferință și durere să ne amintim că Hristos a suferit agonia crucificării. El știe cum este. Hristos ne cunoaște starea ca unul Care are compasiune față de noi. Unii teologi susțin că suferința Îi este ca o a doua natură. Și putem astfel căpăta alinare și încurajare de la El, pentru că ne confruntăm cu aceleași nenorociri în viața noastră. Dumnezeul întregii mile este cu noi, chiar și în valea umbrei morții
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
vrednici de încercările bolilor. Marea dragoste și deosebita grijă a Bisericii față de credincioșii suferinzi s-a concretizat, chiar din primele veacuri ale creștinismului, în importante așezăminte filantropice. Ne amintim desigur, de Vasiliada acel oraș al carității, cum numea Sfântul Grigorie Teologul instituția de binefacere întemeiată de Sfântul Vasile cel Mare, care apoi a fost o paradigmă pentru asistența socială de mai târziu, chiar până în zilele noastre. Primele spitale au fost înființate în incinta mănăstirilor, așa-numitele bolnițe unde monahii stăteau ca
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
sute de ani, aceleași mesaje înscrise în Sfînta Scriptură și învăluite în fum de tămîie? Este cunoscut efortul pe care prelații și gînditorii catolici îl fac pentru ca vocea lor să se facă auzită în marile dezbateri intelectuale ale momentului. Cuvîntul teologilor s-a făcut auzit în toate marile teme ale zilei, de la atentatele teroriste, războaiele din fostul spațiu iugoslav și din Irak, la avorturi și căsătorii între homosexuali. Și nu a fost vorba de citirea inflexibilă a unor comunicate oficiale, ci
Aggiornamento în ortodoxie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11473_a_12798]
-
a unor gînditori care să comenteze marile teme ale momentului din perspectiva învățăturii creștine ar fi fost mai mult decît necesare. Cel mai mare cîștig cultural de după căderea regimului comunist îl consituie, la noi, apariția unui formidabil grup de gînditori teologi. Cristian Bădiliță, Adrian Papahagi, Petre Guran și Mihail Neamțu sînt cu toții oameni tineri, absolvenți ai unor universități de prestigiu din Europa Occidentală, vorbitori de limbi străine și perfect familiarizați cu dezbaterile de idei din lumea occidentală. Chiar dacă uneori vocea lor
Aggiornamento în ortodoxie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11473_a_12798]
-
Ruth, bineînțeles în versiunea de la 1688. Paul Miron și-a dat seama de la început că ,o nouă ediție a Bibliei 1688 nu poate fi decât o lucrare colectivă, la care să participe cercetători din felurite domenii, ebraiști și eleniști, slaviști, teologi, istorici ai limbii și ai literaturii, de artă și ai religiilor", după cum mărturisea în prefața încercării din 1984. Colaborarea dintre Iași și Freiburg a început încă din 1975, într-o ,Societate de studii germano-română". Cooperarea privitoare la editarea Bibliei din
Filologie savantă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11479_a_12804]
-
fără a-L vedea pe Dumnezeu, era aproape de El, participând la prezența Lui”3. Așa cum observa și Norman Russell în Introducere la cartea sa apărută nu demult 4, învățătura despre îndumnezeire nu s-a bucurat îndeajuns de cuvenita atenție a teologilor, ci conceptul în sine a fost tehnicizat, fiind folosit doar în medii monahale și de către cercetătorii patristici. De asemenea, Peter Bouteneff - cel care a alcătuit Cuvântul înainte la volumul la care facem referire - este de părere că, în decursul timpului
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
folosit doar în medii monahale și de către cercetătorii patristici. De asemenea, Peter Bouteneff - cel care a alcătuit Cuvântul înainte la volumul la care facem referire - este de părere că, în decursul timpului, acest termen chiar a fost folosit de unii teologi la voia întâmplării. Aceste motive au stat la baza atât a alcătuirii cărții lui Russell, cât și a prezentului studiu. Pornind de la ideea că toți oamenii sunt chemați la realizarea îndumnezeirii, dorim să răspundem, luând în ajutor operele Sfântului Ignatie
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
în Marie-Madeleine Davy, Enciclopedia doctrinelor mistice, vol. II, Editura Amarcord, Timișoara, 1998, p. 22. 4 Norman Russell, Fellow Workers with God: Orthodox Thinking on Theosis, St. Vladimir’s Seminary Press, Crestwood, New York, 2009, pp. 13-14. Această carte a ajuns cunoscută teologilor români și prin recenzia alcătuită de Pr. Asist. Univ. Dr. Nicolae Răzvan Stan, în Revista Teologică, Nr. 3, 2011, pp. 196-199. 3 Ipolit al Romei, la întrebarea: „Ce este îndumnezeirea?” și să traducem în viața creștină de zi cu zi
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]