128 matches
-
oferit dureroase cutremure și refugii, pierderi și regăsiri, căutări și desăvârșiri. Ele se adună abia acum, la vârste de 75 de ani, încercând să se regăsească și să-și caute finalitatea” (”Timp și răstimp”). Dintre cărțile sale amintesc doar: Estesisul teologal Brâncușian, Misterele și Brâncuși, Brâncuși - momentul rugăciunea, Romanitatea. Uniunea Europeană, și altele. A realizat cu sprijinul Consiliului Județean Alba Trofeul Jubiliar al congresului spiritualității românești: Grigore Vieru - Basarabia, Vasile Tărâțeanu - Bucovina, Adrian Păunescu - Patria Mumă. Sârbul Adam Puslojic spune despre el
PANEGIRIC EMOŢIONAL- ÎMPLINIRE, ARTICOL DE PROF. PETRECURTICĂPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363968_a_365297]
-
aducător de noroc și fericire - reflex al ritualurilor magice și datinilor păstrate din străbuni. Credință și mit, tradiție și dogmă religioasă, educație morală, păstrate cu aceeași sfințenie, scot la iveală un suflet sensibil, generos, doritor de bine, edificat pe virtuțile teologale și cardinale existente și preluate din părinți. Respectul și iubirea vecină cu adorația, față de icoana părinților constituie semnul distinctiv al unui caracter demn și luminos care împrăștie în jur bunătate și pace. O anume tristețe și nostalgie se degajă din
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
care intră fiecare și rangul ocupat în perspectivă totală decid aspectul pe care-l va înfățișa sentimentul amoros”. Citind cartea poetului Mihai Rădoi, singuri veți descoperi în poezia sa spargerea prejudecăților epocii dogmatice, un spirit al sentimentului iubirii deasupra legilor teologale și multe alte taine labirintice lirice! Dintr-o altă perspectivă, poezia îi prilejuiește creatorului statutul din ineriorul căruia îi poate aduce în față pe alții, permițându-și plăsmuirea propriului model exterior: Murakami (romancierul), Gagarin (iubitor de stele), Panait (e vorba
LUCEFERI CU BUZE ROSII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360793_a_362122]
-
tocmai acest fals anarhism și lipsa dorinței de a vedea rostul religios al statului independent l-au caracterizat pe Dostoievski. Legenda Marelui Inchizitor considerată de către Nichifor Crainic un pamflet de geniu, realizează transferul din meditația filosofică într-o sferă particulară, teologală ori socială. La un prim nivel polemic, sunt vizați catolicismul și ordinul iezuiților, de pe platforma presupusei opoziții ireductibile dintre Bisericile Răsăriteană și Apuseană. În poemul compus de Ivan Karamazov („am căutat să-l memorez”) Iisus Hristos descinde „necanonic” în orașul
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
-
toate acestea reprezintă trepte ale unei înțelegeri empatice, subtile, riguroase, a adevărului parabolelor. În Cuvântul înainte al cărții, Andrei Pleșu recunoaște existența unor potențiale riscuri în receptarea acesteia: „Sunt perfect conștient de amplasamentul inconfortabil al întreprinderii mele. Din unghiul specializării teologale pot apărea ca un intrus deopotrivă prezumțios, insuficient “îmbisericit” și, pe alocuri, prea disponibil pentru autori necanonici și spații religioase din afara creștinismului. Pentru cruciații secularizării și, în general, pentru spiritul vremii voi face, dimpotrivă, figură de “reacționar”, sensibil, în mod
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
ajutor, fără să cadă în rețetă și abuz doctrinar, și are de dat nu doar materie de reflecție, ci și motivație de viață, suport existențial", spune Andrei Pleșu." Sunt perfect conștient de amplasamentul inconfortabil al întreprinderii mele. Din unghiul specializării teologale pot apărea ca un intrus deopotrivă prezumțios, insuficient «îmbisericit» și, pe alocuri, prea disponibil pentru autori necanonici și spații religioase din afara creștinismului. Pentru cruciații secularizării și, în general, pentru spiritul vremii voi face, dimpotrivă, figură de «reacționar», sensibil, în mod
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
a discuta propriu-zis despre unicitatea peisajului duhovnicesc românesc, v-as ruga să îmi spuneți care au fost duhovnicii români pe care ați avut ocazia să îi cunoașteți și care au avut un impact major asupra evoluției personalității și gândirii dumneavoastre teologale. Stelian Gomboș: - Sunt mulți și foarte însemnați Părinții Duhovnicești pe care i-am cunoscut și care, din mila lui Dumnezeu și dragostea Sa cea sfântă, a lăsat o vie impresie asupra mea; aș putea întocmi, aici și acum, o adevărată
DIALOG DESPRE MARII DUHOVNICI AI ROMÂNIEI CU TEOLOGUL ŞI PUBLICISTUL STELIAN GOMBOŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366106_a_367435]
-
comunicarea simplă și cordială (a se vedea articolul Costel și fiii Babelului, p. 116-117) a faptelor care constituie firescul discret al mărturisirii. Compactă doar în jurul ideilor centrale, cartea deschide de fapt orizonturi nebănuite, agerimea argumentației ca și aceea a construcției teologale îmbiind la lectură. În ce privește conținutul cărții reținem, ca pentru o fișă bibliografică, osatura editorială. Astfel avem un prim capitol intitulat Valori și educație (Reinventarea elitei; Decesul pedagogiei; Prețul mediocrității; Etatismul: un demon; Biblioteca pentru tonți; Modele umane, nu doar instituții
MIHAIL NEAMŢU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355463_a_356792]
-
lume, cu o anecdotică proprie spiritelor elevate, ceea ce constituie un prilej de confort sufletesc deosebit. Probleme ale vieții, nașterea și moartea, relativitatea timpului, fericirea, tinerețea, singurătatea, tristețea, ca și concepte fundamentale, apoi credința, iubirea, speranța ca și categorii și virtuți teologale, sunt abordate prin prisma acestei cunoașteri, nu atât livrești, cât bazate pe experiență personală și pe multă erudiție. Un text splendid, rotund, o adevărată sărbătoare a spiritului românesc, datorată acestor doi cărturari. „În legătură cu bătrânețea, vară dreaptă cu moartea, vă repet
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
Publicat în: Ediția nr. 332 din 28 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului POEMELE VAMEȘULUI MÂNTUIT JIANU LIVIU-FLORIAN, Imnurile fățărniciei”, SEMĂNĂTORUL, Editura online, 2011 Predilecția manifestată de poetul de față pentru versurile spirituale constituie o dovadă peremptorie că iubirea - această virtute teologală pusă de Cristos dinaintea tuturor celorlalte, se manifestă plenar și în viața și opera lui Jianu Liviu-Florian, în formule de expresie originale, formatoare de opinie, atrăgătoare, didactice și moralizatoare în aceeași măsură, așteptătoare de reacții afective pe măsură. Pe tâmpla
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
de evaluare, creația Auricăi Istrate se înscrie în lirica afectivă de introspecție, implicită și explicită, bogat nuanțată cu elemente de stil specifice poeziei clasice, cu inserții aforistico-filozofice de mare adâncime, privitor la reperele fundamentale: naștere, viață, moarte, precum și la virtuțile teologale de bază: credință, speranță, iubire. Fără a neglija însă, aspectul psihologic al acestor teme majore în viața omului. Trecute într-un plan spiritual, creațiile din acest volum demonstrează, o dată în plus, procesul de edificare, atât de necesar creștinului. Poemele de
RECENZIE LA CARTEA AURICĂI ISTRATE PETARDE RECI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344758_a_346087]
-
tămăduire. Am ieșit din sala de spectacole a Casei de Cultură a Sindicatelor din Galați proaspeți, revigorați, cu speranțele din nou îmbobocind în toi de Prier, semn al Învierii cea de aproape. A învierii Credinței, Speranței, Iubirii, celor trei virtuți teologale care constituie fundamentul creștinismului. Am străbătut împreună, numai ochi și urechi, mirificul drum al Poeziei și Cântecului, pe cărări știute și neștiute. Am făcut popasuri de lacrimă și de aplauze, până aproape de exaltare, de frenezie. Ne-am abătut din drum
UN OM FASCINANT ŞI LEC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347816_a_349145]
-
de siluirea realităților istorice date. Subsidiarul acestei intervenții antinomice fiind decantarea substraturilor filozofiei clasice, așa cum poate fi întâlnită ea, în oralitatea lui Platon sau Aristotel; însă scopul lucrării în sine, ne spune Gilson, reprezintă fixarea atenției cititorului pe marginea predicației teologale ale acestei epoci - fără de care, încercarea de a înțelege filozofia medievală, va sfârși în angoasă și neliniști metafizice. Dacă reușește sau nu să-și îndeplinească țelul, rămâne de văzut. Volumul de față propune o liberă incursiune pe marginea filozofiei Parinților
FILOZOFIA IN EVUL MEDIU de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346900_a_348229]
-
aducător de noroc și fericire - reflex al ritualurilor magice și datinilor păstrate din străbuni. Credință și mit, tradiție și dogmă religioasă, educație morală, păstrate cu aceeași sfințenie, scot la iveală un suflet sensibil, generos, doritor de bine, edificat pe virtuțile teologale și cardinale existente și preluate din părinți. Respectul și iubirea vecină cu adorația, față de icoana părinților constituie semnul distinctiv al unui caracter demn și luminos care împrăștie în jur bunătate și pace. O anume tristețe și nostalgie se degajă din
DESCĂTUŞĂRI: FĂRÂME DE AZIMĂ (VERSURI VECHI ŞI NOI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345064_a_346393]
-
vinul care simbolizează Sângele Domnului. Numărul mistic 12 are multiple alte semnificații sacre. Ca fir de legătură între înțelepciunea lumii și credinciosul de astăzi prezent în Biserică, autorii antologiei au ales categoriile, valorile morale care consfințesc viața de creștin, virtuțile teologale așezate în fruntea celorlalte virtuți pe care creștinul este dator să le păstreze și să le îmbunătățească: cinstea, omenia, dreptatea, corectitudinea, căutarea adevărului, răbdarea, înțelegerea, iertarea și celelalte daruri ale Duhului Sfânt, valori păstrate din neam și vrednice de urmat
UN VEAC DE ÎNŢELEPCIUNE ÎNTR-UN BOGAT FLORILEGIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374677_a_376006]
-
predestinată a celor ce și le asumă. Rămîne cel puțin neconvingătoare moral lucrarea mistică a celui ce nu cu mulți ani în urmă se-nfrupta copios din bucatele Consiliului Culturii și Educației Socialiste. Neîndoios, galeria Catacomba din București, fieful orientării teologale, nu e totuna cu cea numită Calderon, loc unde-și rafinează gusturile mandarinii, galonați și negalonați, ai puterii și în care eclectismul conjunctural este la el acasă, dar obstinarea celei dintîi într-un proiect pe cît de restrictiv, pe atît
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
liniștea nopților. PARTEA A DOUAtc "PARTEA A DOUA" Principii generale. Monografia virtuții Și nu uitați, doamnă, că există perfecțiuni revoltătoare. Lucrare inedită a autorului CAPITOLUL IVtc "CAPITOLUL IV" Dogme Biserica recunoaște șapte păcate capitale, dar nu admite decât trei virtuți teologale. Prin urmare, avem șapte principii care dau naștere la remușcări, față de trei surse de consolare! Ce tristă constatare: 3/7: omul/X... Așa se face că nici o ființă omenească, deci nici Sfânta Tereza și nici Sfântul Francisc de Asisi, nu
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
dar preluate, amplificate și cristalizate de mitologia medievală. Mircea Eliade e interesat de miraculoasa geneză a mătrăgunei, de antropomorfismul și androginia ei, de virtuțile sale afrodiziace și fertilizatoare. El desface mecanismul procesului religios de „cristalizare a unui simbol metafizic și teologal” : mătrăguna devine o „plantă a vieții și a morții”, o „plantă sacră”, o „plantă-zeiță”. Un aspect esențial - sesizat și de Mircea Eliade - este în ce măsură calitățile terapeutice și psihotrope ale mătrăgunei au determinat statutul său de prototip vegetal ideal, de plantă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
practici milostenia sau iubirea de aproapele tău pentru a-ți asigura mântuirea - pentru că ești deja mântuit. în logica grației și a răscumpărării păcatelor asigurate pentru totdeauna, informați fiind prin gustul adepților pentru decodarea a ceea ce percep ei ca alegorii, virtutea teologală, trebuie definită într-un mod deosebit: un libertin caritabil practică iubirea de aproapele său, desigur, dar mai înainte de toate iubirea pentru propriu-i trup. Libertinajul presupune alegerea bucuriilor existenței contra penitențelor catolice. Bucuria trupului în primul rând. Dumnezeu rezidă în
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Lorenzo un epicurian, un juisor, un libertin mascat... A ieși în lume cu chipul acoperit presupune mai multe precauții! Fără zigzaguri conceptuale sau intelectuale, Valla gândește și reflectează ca un creștin, își afirmă pe șleau credința și preferă practicarea virtuților teologale - credință, speranță, milostenie - mecanicilor filosofice pe care se arată totuși capabil să le conducă în mare viteză: Valla poate jongla, o arată, de altfel, și încă bine, dar hotărăște să se abțină s-o facă în privința unui subiect care solicită
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Voluptatea încercată în paradis se înscrie în eternitate: pe pământ ea se depliază în timpul și durata unor momente finite. Până atunci, cum să-ți procuri o plăcere aici și acum cu acest creștinism epicurian? Neinterzicându-ți jubilările asociate practicării virtuților teologale. Să crezi în Dumnezeu, să practici iubirea față de aproapele tău, să aștepți cu încredere ceasul sigur al voluptății în sfârșit realizate, iată modul de întrebuințare... Construcția filosofică originală a lui Lorenzo Valla este epicuriană prin aceea că apără plăcerea ca
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și spiritualizarea trupului; nebunie - iubirea de Dumnezeu, nebunie dorința de a-l imita pe Hristos, desigur, dar ce jubilare aduce această blândă nebunie! Cum poți cunoaște această plăcere în lumea de apoi? Citind și trăind pe pământ Evangheliile, practicând virtuțile teologale - credință, speranță, milostenie. Nu contează amenințările preoților; deciziile ierarhiei ecleziastice sunt nule; rugăciunea călugărilor are puțină valoare; edictele suveranului pontif nu au nicio absolut niciuna: nu contează decât existența trăită imitându-l pe Isus sărac, umil, blând, pașnic, generos. Recursul
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
voluptatea supremă. în mod evident, binele suveran nu e plăcerea ci Dumnezeu. Dar plăcerea însoțește viața creștină, ea decurge din chiar exercitarea ei: nimeni nu trăiește mai mulțumit ca omul cucernic. Prin urmare, cel mai mizerabil este necredinciosul. Practicarea virtuților teologale și comportamentul calchiat pe cel al lui Hristos, iată conținutul unei vieți cu adevărat fericite. Plăcerile terestre sunt lipsite de importanță, secundare, inexistente în comparație cu ele. Trupul cere, sufletul răspunde acestei exigențe: puternic, demn, mare și frumos, el poate înjosi dar
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
seamă. Simbolistica? Misiunea civilizatoare planetară a creștinismului, proiectul său cuprinzător, nu pe calea cuceririlor istorice, militare sau ca urmare a războaielor - Erasmus e filosoful pacifist emblematic -, ci conform ordinii credinței, a carității și a speranței. Numai practica evanghelică a virtuților teologale duce la bun sfârșit această cucerire pe totalitatea pământurilor cartografiate pe pereți. Iar apoi - exact ca și Thomas Morus - Erasmus nu uită de spitalul amplasat în perimetrul edificiului său, dar puțin mai la o parte, pentru a permite și luarea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
constă în puterea irezistibilă a carității, care la el e în directă proporție cu una dintre cele mai penetrante lucidități de care a dat vreodată dovadă mintea unui scriitor. E de remarcat, de altfel, că din cele trei virtuți zise „teologale”, la Dostoievski numai caritatea e intens și esențial prezentă; celelalte două, credința și nădejdea, sunt lăsate în suspensie. S-ar putea eventual înțelege că pentru el caritatea ar fi suficientă: creștinismul lui are în definitiv un caracter cât se poate
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]