106 matches
-
membri deplini ai societății civile și aveau puterexe "„putere" contractuală. O primă critică feministăxe "„feministă" la adresa teoriei contractualiste androcentrice o reprezintă lucrarea lui M. Wollstonecraftxe "„Wollstonecraft,Marry", A Vindication of The Rights of Woman. Carole Patemanxe "„Pateman,Carole" va fi teoreticiana care formulează cea mai semnificativă critică la adresa construcțiilor clasice ale contractualismului, cu insistență asupra excluderii femeilor ca părți ale contractului. Actualmente, contractualismul s-a revigorat sub influența lucrării lui J. Rawlsxe "„Rawls,John", A Theory of Justice, dar o dată cu această
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
via organizații internaționale. Pe fundalul tranziției, feminismul est-european a plonjat în pline vremuri postmoderne: vremuri ale diferențelor, localismului, multiculturalismului, micropoliticilor. Cu alte cuvinte, a ajuns direct în etapa consecințelor adoptării agendei aflate sub lozinca „ceea ce este personal este politic”. Când teoreticienele est-europene au revizitat abordările actuale ale puterii, nimic nu le-a încurajat să vadă conflictul și competiția între grupuri de interese, fiindcă accentele puse în teoriile postmoderne, în general, și în cele feministe,xe "„feminist" în particular, sunt cu precădere
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
bineînțeles că ajungi, dacă mergi cât trebuie.” (Lewis Carroll, Alice în țara minunilor 1) Participarea politică postdecembristă. A fi sau a nu fi... în poziții de decizie Politica a rezistat cu stoicism încercărilor/tentativelor de includere a femeilor fie în calitate de teoreticiene sau activiste/participante la sfera politicii, fie ca subiecți politici cu interese. Cei care au fost interesați de o abordare a politicii din perspectiva de gen au avut o agendă feministă, dar în ciuda faptului că „teoria politică feministă a teoretizat
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
un individ este persoană-femeie. În analiza reprezentării, Sapiro atrage atenția că perceperea femeilor ca grup cu interese specifice nu implică și faptul că acestea se și identifică astfel sau că problematicile grupului sunt bine conturate și articulate ca atare. Afirmațiile teoreticienei pornesc de la cercetările studiilor despre femei sau alte grupuri dezavantajate, potrivit cărora relevanța politică a unui grup este determinată de faptul că acestuia i-au fost refuzate mijloacele constituirii într-o astfel de organizație: conștiință de sine și identificare (Sapiro
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
fapt care consideră bărbații norma, iar pe femei excepția supărătoare, voi prezenta în continuare perspectiva teoretică a „femeii în fața oglinzii”1 într-o formulare literară, respectiv a reprezentării femeilor de către femei în științele politice. Reprezentare „în oglindă”1 Pentru numeroase teoreticiene feministe, reprezentarea femeilor este sinonimă cu creșterea numărului acestora în poziții de decizie politică, datorită asumpției că femeile aflate într-o astfel de postură nu numai că ar fi mai responsabile, ci și-ar asuma răspunderea față de reprezentarea intereselor femeilor
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
De ce să nu fie femeile reprezentate de bărbați? De ce este necesar ca proporțiile de reprezentare a femeilor să crească? Este necesară reprezentarea paritară? În favoarea prezenței femeilor ca reprezentanți politici au fost aduse o serie de argumente. Anne Phillips, o reputată teoreticiană în domeniu, într-o analiză asupra democrației și reprezentării, le încadrează în categorii mai cuprinzătoare, respectiv motivații care țin de interese particulare ale femeilor, de dreptate socială, dar și de construirea unor modele (role-models) pentru femei (Phillips, 1998, p. 228
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
care să se desfășoare activități cu componentă eminamente politică, ci reprezintă și un spațiu pe care l-aș numi de „recreere și de sprijin reciproc” pentru femei, un cadru în care sunt importante valorile de tipul compasiunii, înțelegerii, empatiei. Există teoreticiene care afirmă că, dacă numărul femeilor în politică ar crește, acestea nu ar adopta un comportament masculin și ar avea libertatea de a se comporta feminin (sau altfel). O.F.-P.D. reprezintă o structură organizațională cu componentă 100% feminină
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
parte, în ce măsură dezbaterile din Vest asupra intereselor politicede gen le reflectă și pe cele românești (dacă acestea există sau sunt într-o etapă incipientă de elaborare), iar pe de altă parte, dacă se pot aplica modelele de analiză propuse de teoreticienele vestice sau este nevoie de o ajustare și de o adaptare la contextul românesc în care este necesară aplicarea unor politici specifice? Evoluția dezbaterilor teoretice privind interesele politice, sintetizată și cu ajutorul întrebărilor de mai sus, este cuprinsă în prima parte
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
interesele femeilor, dar sunt și cercetări în care se face această distincție (în sensul că „gen” nu este un sinonim pentru „femei”). În paginile următoare voi prezenta pe larg conținutul dezbaterilor privind interesele politice și argumentele care le însoțesc. Anumite teoreticiene au discutat interesele în relație cu reprezentarea politică: femeile trebuie reprezentate nu individual, ci ca membre ale unui grup cu interese comune,ipoteză care a introdus în dezbatere aspecte precum: prezența femeilor în politică este necesară, ele trebuie să se
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
de nevoi (xe "Diamond"Diamond, xe "Hartsock"Hartsock, 1998), în timp ce altele au propus o redefinire a sa, precum și înțelegerea unor limite pe care conceptul le implică (xe "Jónasdóttir"Jónasdóttir, 1988). Pe scurt, conceptul de interese ale femeilor este controversat - unele teoreticiene feministe aduc argumente potrivit cărora „femeile ca femei” trebuie să fie considerate un grup cu interese care pot fi reprezentate (xe "Sapiro"Sapiro, 1998; xe "Phillips"Phillips, 1998; xe "Okin"Okin, 1998), unele contestă această ipoteză (xe "Butler"Butler, 2000
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
și interese politice" Pentru a prezenta atât asemănările, cât și punctele de conflict dintre feminism și multiculturalism, dintre interesele femeilor și interesele culturale am ales un teoretician pentru care prioritare sunt drepturile minorităților culturale, Will xe "Kymlicka"Kymlicka, și o teoreticiană feministă, Susan Moller xe "Okin"Okin, pentru care mai importantă este egalitatea dintre femei și bărbați. Alegerea s-a bazat și pe accentul pus de xe "Kymlicka"Kymlicka pe armonizarea dintre drepturile individuale și cele de grup. În cartea sa
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
unei utile tipologii a intereselor, propusă de Maxine xe "Molyneux"Molyneux în 19851. O tipologie a intereselortc "O tipologie a intereselor" Maxine xe "Molyneux"Molyneux propune o clasificare a intereselor politice ale femeilor, precum și a intereselor de gen (1985/2003). Teoreticiana susține că există o entitate distinctă, numită interese ale femeilor, care nu face subiectul politicilor publice decât rareori și la care se face referire în literatura feministă. Chiar dacă nu s-a ajuns la un consens legat de „care sunt aceste
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
Molyneux propune să departajăm interesele în câteva categorii: interese ale femeilor, interese strategice de gen și interese practice de gen. Interese ale femeilor Așa cum am mai amintit deja, termenul interesele femeilor este des întâlnit în teoriile politice, dar, pentru multe teoreticiene, relevanța sa este discutabilă. În fiecare societate, poziționarea femeilor depinde și de anumite variabile, precum clasă, etnie; prin urmare, și interesele lor sunt conturate în mod diferit, iar o generalizare este dificil de făcut. Soluția propusă de Maxine xe "Molyneux
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
dimensiuni conturate istoric și cultural- folosind formularea lui Adrienne xe "Rich"Rich -, pe lângă maternitatea ca experiență, există și maternitatea ca practică. Atenția acordată și activităților desfășurate de femei necesită dezvoltarea și a altor categorii pentru analiza vieții politice. Cele două teoreticiene remarcă și faptul că analiza pe care o face Virginia xe "Sapiro"Sapiro menține intactă asumpția potrivit căreia femeile vor să fie ca bărbații, „în loc să ia în considerare șică multe dintre nevoile și dorințele femeilor nu sunt aceleașicu nevoile și
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
Jónasdóttir subliniază că în cadrul dezbaterilor privind interesele politice aspectul formal tinde să dispară (xe "Jónasdóttir"Jónasdóttir, 1998, pp. 39-40). Din dezbaterile pe care le-am prezentat până acum, utilizând modelul analitic propus de xe "Jónasdóttir"Jónasdóttir, se poate stabili care teoreticiene pun accentul mai mult pe egalitatea îndrepturi dintre femei și bărbați decât pe conținutul intereselor. xe "Sapiro"Sapiro și xe "Phillips"Phillips se concentrează, mai curând, pe aspectul formal, prin importanța pe care o acordă reprezentării, pe când feministele de culoare
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
a bărbaților în diverse activități. De exemplu, femeile nuau roluri doar în reproducere, dar, luând în considerare implicarea lor în domenii tradițional considerate masculine, categoria de interese s-a schimbat și a devenit mai cuprinzătoare 1. Acest model propus de teoreticiană, potrivit căruia interesele de gen/sex pot fi deduse în funcție de activitățile în care se implică/regăsesc femeile și bărbații, oferă mai multă libertate de conturare/determinare a unor asemenea interese, în funcție de specificul cultural al diverselor țări. De pildă, autoarea oferă
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
sau din România, în particular, unde încă se menține o distribuție tradițională a rolurilor de gen (xe "Băluță"Băluță, 2007). Afirmam anterior că în dezbaterea Virginiei xe "Sapiro"Sapiro versus Irene xe "Diamond"Diamond, Nancy xe "Hartsock"Hartsock, ultimele două teoreticiene propun termenul nevoi, care ar trebui să îl înlocuiască pe cel de interese, deoarece acesta nu acoperă în întregime cerințele de pe agenda feministă. Anna xe "Jónasdóttir"Jónasdóttir susține că „este relevant conceptul de interese pentru analiza societății în care trăim
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
activitate ș.a. Cum au fost abordate interesele politice de gen/ale femeilor în analizele teoretice românești? Cum au fost concepute interesele politice ale femeilor ținând cont de absența acestora de pe agenda politică? Interese diferite ale femeilor și ale bărbaților O teoreticiană care a discutat în analizele sale despre interesele politice ale femeilor și despre absența lor de pe agenda politică este Mihaela xe "Miroiu"Miroiu. Voi prezenta modul în care aceasta a abordat problema intereselor politice în Drumul către autonomie, lucrare apărută
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
maturitate, vârsta a treia), respectiv din contextele în care acestea se regăsesc, rezultă că este important dacă ești femeie sau bărbat, dar este la fel de important și dacă aparții unei anumite etnii (cea rromă, în exemplul dat de autoare). Și unele teoreticiene vestice - ale căror opinii au fost prezentate în prima parte a lucrării - pornesc de la premisa că există experiențe comune femeilor, că ele reprezintă un grup (mai mult sau mai puțin unitar) care are o serie de interese specifice. Mihaela xe
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
și de relația care - consideră Mihaela xe "Miroiu"Miroiu - ar trebui să existe între femei și putere. „Puterea asupra puterii”, întoarcerea la „sensurile primare genuine ale feminismului”, în care „ceea ce este politic este personal”, este sugestia pe care o face teoreticiana, deoarece „o limitare a abordării feministe la «capacitare» menține status quo-ul în relațiile de gen”, iar „în iluzia că micropoliticile «capacitării» sunt calea cea mai semnificativă pentru feminism, am ratat exact reprezentarea intereselor femeilor în marile redistribuiri (reîmpărțeli) care au
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
la poziționarea acestora/a intereselor femeilor și bărbaților într-o relație concurențială. Pensiile și îmbunătățirea vieții vârstnicilor este o problemă aflată pe agenda femeilor, iar toată discuția care are loc în România în legătură cu majorarea pensiilor este în interesul femeilor. Anumite teoreticiene feministe afirmă că postmodernismul trebuie să evite simpla celebrare a diferențelor și a particularităților doar de dragul diferențelor și al particularităților (xe "Fraser"Fraser, xe "Nicholson"Nicholson, 1990). Diana xe "Coole"Coole susține că „printre postmoderni este la modă să prezinți
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
muncii cu viața privată, cea a raporturilor pierderi/costuri/beneficii (ale angajatorilor și angajaților), rezultate din imposibilitatea de a împăca serviciul și viața personală, poate contribui la fundamentarea discuției despre situația femeilor pe piața muncii. Despre „mituri” și preferințe - perspectiva teoreticienei Catherine xe "Hakim"Hakim Dacă piața muncii prezintă în acest moment anumite caracteristici de ocupare, acest lucru se datorează în principal modului în care angajații (forța de muncă) își formulează și apoi urmăresc alegerile privind cariera profesională, unicul criteriu de
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
de lumi imaginare. Iar dacă noțiunea umanistă de autor (în sensul de "sursă generatoare de semnificații fixe și fetișizate în text") nu a fost încă anihilată, faptul se datorează și parodiei, pe care înclinăm s-o considerăm, în acord cu teoreticiana canadiană Linda Hutcheon, "o deschidere a textului, mai degrabă decât o închidere a lui" pentru că ea "expune toate contextualizările ca limitate și limitatoare, arbitrare și cu caracter coercitiv, autoritare și neașteptând nimic din exterior, teologice și politice" și oferă paradoxul
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
mai josă. În discursul cyborgic actual, se manifestă cu precădere două tendințe: cea de a considera cyborgul o apariție recentă, simultană cu emergența ciberneticii în cea de-a doua jumătate a secolului XX (vezi mai jos punctul de vedere al teoreticienei Haylesă și o altă tendință care afirmă că suntem cyborgi de secole datorită folosirii uneltelor pentru sporirea eficienței îndeletnicirilor umane (vezi de pildă perspectiva lui Stelarcă. Lucrarea de față împărtășește convingerea primei orientări, recunoscând importanța covârșitoare a analogiei dintre om
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
corporalitate/decorporalitate din cadrul ontologiei virtual: pe de o parte, virtualitatea este învinuită de destrupare, iar, pe de altă parte, se afirmă caracterul corporalizant al virtualității. Pentru a ilustra aceste două tipuri de abordare, punem față în față discursurile a două teoreticiene, Sobchack (2000Ă și Stone (1991Ă. Pentru prima cercetătoare, virtualitatea neagă prezența fenomenologică a corporalității în lume: sintagma „a fi în lume” este considerată ca fiind amenințată de sintagma „prezență electronică”. De asemenea, virtualul este socotit necorporal și nematerial, prin aceste
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]