176 matches
-
utilizează numere nu intră în această categorie și de aceea sunt denumite puzzle-uri. Deși sunt numite jocuri și nu necesită un grad mare de cunoștințe matematice, nu sunt și o joacă de copil. Tehnici de strategie avansate și explicații teoretizate intens transformă jocurile matematice într-un domeniu important din punct de vedere științific. Fiecare joc prezentat mai jos are aplicații în diverse teorii sau teoreme. Printre acestea se numără: Se poate afirma astfel că jocurile au un substrat foarte serios
Matematică recreativă () [Corola-website/Science/309129_a_310458]
-
venit în fața sultanului și s-a supus ( a plătit și peșcheș). Și în 1541 și 1566, mai există consemnări referitoare la supunerea Transilvaniei. Acestea puteau fi realizate în două feluri: „prin forță” sau „de bună voie” ( anwatan sau șulhan.) Există teoretizate și prezente în cronici două noțiuni care vorbesc despre cucerire. Dacă un teritoriu era cucerit prin forță, numai sultanul avea să dreptul să hotărască unilateral asupra statului viitor al indivizilor. În cronicile otomane și documente, se vorbește de dreptul sabiei
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
miezul antisemitismului rasial al celui de-al III-lea Reich, unei „infectări” a „sângelui german” de către „sângele evreiesc”, comparat cu o „otravă” (Conte și Essner, 1995). Elemente de discuție: Între istorie și psihologie socială. Înainte de a fi tematizată, afirmată și teoretizată, inegalitatea dintre „rase” apare implicită În convingerile și practicile mixofobe: diferența de culoare a pielii va deveni treptat indicele vizibil al unei diferențe de natură a „sângelui”, purtător invizibil al unor calități ereditare superioare sau inferioare. În teoriile rasialiste și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
un scriitor capabil să reînvie o epocă, să reconstituie atmosfera și să portretizeze unele personalități definitorii ale anilor pe care i-a traversat. Pe nedrept ignorată e proza de război a lui T., strâns autobiografică, interesând prin autenticitatea notației - autenticitate teoretizată în termeni care anticipează frapant tezele lui Camil Petrescu despre literatura de război. SCRIERI: Informații literare și culturale (1903-1910), Sibiu, 1910; Trei luni pe câmpul de război, București, 1915; ed. 2, București, 1915; Hora obuzelor, București, 1916; Pentru neam. De ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290094_a_291423]
-
contravin valorilor toleranței și solidarității apărate de Islam. Distincția introdusă în secolul al XIV-lea de Semnani între timpul orizontal al mișcării astrelor și "timpul vertical" caracteristic sufletului, le-a permis musulmanilor să anticipeze rolul înțelegerii în cunoașterea fenomenelor istoric-umane, teoretizat mai târziu și de filosofii occidentali. Filosofia islamică a fost ferită de "mutații" ca cele pe care Occidentul le multiplică mereu. ("Catastrofele" menționate mai sus, asociate cu linearitatea timpului istoric, răspunzătoare pentru tezele despre "moartea" lui Dumnezeu și a Omului
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
sensu, în înțelesul lor generic, cuprinzător. De fapt, este vorba despre o vastă istorie a poeziei românești din secolul al XX-lea, inclusiv a celei contemporane până în anii ’80. Referindu-se la „autentismul” - aspirație la autenticitate maximă, în detrimentul perfecțiunii artistice - teoretizat ori cultivat în diferite formule de Gide, Proust, Sartre, Malraux, de corifeii Noului Roman francez etc., criticul consacră studiul În căutarea autenticității (I-II, 1992-1994) manifestărilor similare din proza românească interbelică. Sunt cercetate scrieri de Hortensia Papadat-Bengescu, Camil Petrescu, Mircea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
contradicții. Dintre toți sociologii epocii, K. Marx a fost cel mai radical. Pentru el, istoria umanității este de fapt istoria luptei de clasă dintre opresori și opresați pentru rezolvarea contradicției dintre forțele și relațiile de producție. Conceptul de clasă socială, teoretizat și susținut mai ales de Marx, a dominat o mare parte dintre discursurile sociologice despre modernitatea inițiatoare și cea a consacrării. Fundamentele constitutive ale clasei sociale sunt economice, tot așa cum factorul determinant al dezvoltării societății este reprezentat de baza economică
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
că habar nu are. Săsărman este purtat prin diverse instanțe judiciare, este trimis la tratament psihiatric, de unde se întoarce și își vinde gospodăria, mutându-se la oraș și angajându-se la un combinat siderurgic. Respectivul fenomen a fost și el "teoretizat" de literatura despre "viitorul luminos al întregii omeniri", în esență explicația fiind redusă la ciudata situație în care țăranul devenise simultan hoț și păgubaș, adică Săsărman își fură propria căciulă, situație, de altfel, cunoscută foarte bine în subtext de către toți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ori preluând funcția unui Pygmalion insolit: cu o opinie, cu o convingere privilegiată datorită calității simultane de "regizor" și de "spectator" prin prisma cărora apreciază că "<<meseria>> și <<meșteșugul>> sunt potrivnice artei"386. Nu este acesta singurul aspect gândit și teoretizat diferit de către autor. În textul propriu-zis al romanului Patul lui Procust, acesta nu se plasează "în spatele" lumii prezentate, ci, mai curând, împărtășește perspectiva naratorului din respectivul fragment. Celebra frază, cu valoare de definiție, a lui Flaubert 387, pare a nu
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
de fapt, pe problematici majore reținerea celor mai interesante opinii generale, care au fost emise, în vederea verificării ipotezei că acestea sînt pertinente și astăzi pentru didactica limbii și literaturii române reținerea și discutarea tuturor aspectelor fundamentale de didactica limbii materne teoretizate, în vederea alcătuirii unei priviri comparative și evolutive a didacticii limbii române. Am alocat acestui aspect un spațiu relativ larg, pentru că spiritul didacticii limbii și literaturii române de azi îl regăsim în schimbarea majoră de accent a școlii românești din contemporaneitate
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Mircea Eliade și Carl Gustav Jung, neacceptând teoria freudiană asupra simbolului, conceput ca un obiect despre care nu se poate vorbi datorită ,,refulării libidoului". Conceptul fundamental al teoriei lui Gilbert Durand este cel de ,,imaginar", prin care criticul vizează obiectul teoretizat ,,traseu antropologic". Astfel, Durand explică simbolul apelând la antropologie. "Traseul antropologic" este definit de Durand ca "neîncetatul schimb care există... între pulsiunile subiective și asimilatoare și somațiile obiective ce emană din mediul cosmic și social" și pe care-l numește
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
succesive, a tehnicii și a efortului, fiind considerată la fel ca în clasicism o muncă de precizie, iar poetul, un homo faber. Această reevaluare a dimensiunii estetice din perspective raționale are drept consecințe și o depersonalizare a subiectului poetic, depersonalizare teoretizată, mai ales, de poeți precum T. S. Eliot sau Ezra Pound, ale căror principii artistice le vom dezvolta în subcapitolele următoare. Având în vedere toate aceste aspecte menționate anterior, se poate susține, fără teama unor afirmații nejustificate, existența unui neoclasicism
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
clasic. Pe de altă parte, nici aspirațiile călinesciene către o dimensiune apolinică a creației și a existenței nu sunt întru totul utopice, mărturie stând în acest sens reușita romanelor sale care urmăresc într-o manieră aproape programatică concretizarea principalelor aspecte teoretizate. V.7. Concluzii În urma prezentării textelor alese pentru acest capitol, una din concluziile principale care se impune este că neoclasicismul secolului al XX-lea nu a reprezentat o simplă iluzie estetică, ci a căpătat contururile ferme ale tuturor acestor mărturii
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
ca modele de funcționare în SBC. 5.2.5. Profilul orașului Iași în SBC (KBS): disfuncții Disfuncțiile sociale se perpetuează în primul rând din cauza problemelor care se întâlnesc la nivelul conducerii locale. Procesul decizional se realizează independent de principiile SBC, teoretizate atât de coerent, dar din păcate netranspuse în activitatea zilnică. Articolele din presa locală surprind cel mai bine discrepanțele dintre cunoașterea fondului și asumarea formei. Reluăm afirmații precum: „aleșii orașului au aprobat astăzi în unanimitate, fără niciun comentariu (...) consilierii locali
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
aristotelică între dictum și modus, aplicată conținutului argumentării, evidențiază ceea ce se spune de cum se spune, punând în lumină atitudinea locutorului față de conținutul transmis. În acest sens, se delimitează propozițiile asertorice (dictus) de cele modale (dictus + modus) și, de asemenea, sunt teoretizate principalele modalități: alethice (necesar, posibil, contingent, imposibil), deontice (obligatoriu, interzis, permis, facultativ), epistemice (verificat, indecis, falsificat, nefalsificat) sau opinabile (convingerea, considerația, părerea nedecisă, contestarea)62. Constantin Sălăvăstru constată că, în ceea ce privește eficiența argumentării, "performanța opinabilă a intervenției argumentative polemice este favorizată
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
1919), �n nordul Londrei, s�nt primele aplică?îi ale modelului urban ?i ale condi?iilor financiare prev?zute de Howard. �n cetatea-gr?din?, nu exist? efecte spectaculoase; arhitectură tradi?ional? (forme ?i materiale) asigur? confortul, intimitatea, varietatea ?i urbanitatea. Teoretizat pornind de la �periferii-gr?dini� (Bedford Park, �n apropiere de Londra, 1875, Godwin ?i Shaw, arhitec?i) ?i de la cet?-?ile-gr?dini muncitore?ți de �ntreprinderi (Port Sunlight a societ??îi Lever, 1888), modelul lui Howard se r?sp�n-de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
revistă a revistelor intitulată „Viața culturală și literară”, unde sunt recenzate cărți și reviste românești sau străine, mai ales franceze („Les Annales”, „Les Nouvelles littéraires”). În recenziile din primele numere, Traian Mateescu se dovedește un adversar al modernismului și estetismului teoretizate de E. Lovinescu și cenaclul Sburătorul, repudiind, în consecință, romanele „ciudate”, pline de „germenii superficialității” ale Hortensiei Papadat-Bengescu și apreciind, parțial (ca surogate ale literaturii sociale), romane de Cezar Petrescu sau Al. Popescu-Telega. Dacă în primul an de apariție accentele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287156_a_288485]
-
petrecute la diferite intervale de timp în evoluția lor ca lideri. Fiecare text corespundea unei faze din procesualitatea unui lider carismatic. Subiecții trebuiau să identifice corect perspectiva temporală a acestora faze, astfel încât succesiunea celor șase faze să fie respectate. Modelul teoretizat va avea succes dacă cei mai mulți subiecți identifică corect textele asociate fiecărei faze în ordinea temporală corespunzătoare succesiunii etapelor de trecere unui lider carismatic. Datele obținute analizând 16 scenarii diferite, provenind de la șase lideri politici sprijină teoria celor șase faze ale
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
leadership sau tipul psihologic prin modificarea preferințelor cerebrale? Rămîne o întrebare deschisă și incitantă, la care cercetările ce vor fi întreprinse urmează să dea un răspuns. Un tip superior de conducere care a început să fie tot mai mult abordat, teoretizat și explicat este leadership-ul carismatic. S. Marcus (2000, pp. 108-109) a realizat operaționalizarea conceptului de carismă, particularizat prin: însușiri afective (capacitatea de a comunica trăiri afective, automonitorizarea conduitei afective, echilibru afectiv); însușiri cognitive (stilul cognitiv, interpersonal, imagine de sine); însușiri
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
ceea ce numește „cultura corporațiilor”, noțiune pe deplin transferabilă și asupra firmelor mai mici. Consecința imediată este un soi de parteneriat între angajator și angajat îndreptat către succesul firmei. În perioada de după al doilea război mondial el a fost nu doar teoretizat, dar și utilizat ca ansamblu de tehnici de management destinat motivării salariaților și asumării de responsabilități din partea acestora în raport cu obiectivele de creștere și dezvoltare ale companiilor. Aplicat pe scară largă în producția manufacturieră, în forma democratizării proceselor de muncă industriale
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
caracteristici ale sale, în nici un caz religia (achiziția de civilizație occidentală a românilor elimina dintre caracteristicile acesteia tocmai ceea ce Huntington considera mai definitoriu), și nici alte caracteristici, cum ar fi cele referitoare la drepturile unor minorități etnice, religioase sau sexuale, teoretizate uneori drept esențiale pentru achiziția de civilizație de tip occidental (Dahl, 2000). Dar și al doilea termen al ecuației, cel referitor la cerințele pe care lumea occidentală le ridică în fața României pentru a o accepta ca membru cu drepturi depline
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Factorul „destabilizator” în ecuația puterii în România - și în oricare altă țară postcomunistă - este democrația, un mecanism esențial al reglării distribuției în societățile capitaliste dezvoltate. Tradițional, încă de la sfârșitul Evului Mediu și până în prezent, ideologiile capitalismului consideră democrația - înțeleasă și teoretizată diferit în timp, dar în esență, însemnând un transfer de putere politică către cercuri tot mai largi de populație - un element fundamental pentru organizarea politico-socială a societății occidentale. Această tradiție este întemeiată într-o realitate care aparține deopotrivă economiei și
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
piață din anii ’30 ai secolului XX a fost generată de politicieni - mai exact, de politicile deficitare ale Trezoreriei americane din acea perioadă - iar Milton Friedman a argumentat această teză cu multă ingeniozitate. Ceea ce pentru politicienii capitaliști apărea, conform ideologiei teoretizate, drept o erezie - adică intervenția politicului pe piață -, pentru politicienii comuniști ținea de alfabetul construcției comuniste, conform căruia politicul decide în orice privință, inclusiv sau chiar mai ales în producție. Pentru aceasta, economia pe care au construit-o se străduia
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
al doilea război mondial, chiar neomarxiștii au mai nuanțat această construcție teoretico-ideologică referitoare la dominația capitalului asupra politicii în capitalism (Offe și Ronge, 1982), dar suspiciunea dominației capitalului asupra politicii în societățile capitaliste a rămas vie. Comunismul, a cărei ideologie teoretizată afirmă prioritatea absolută a economiei asupra politicului, a realizat în practică o relație cu totul inversată, și anume dominația absolută a politicului asupra economiei în general și asupra capitalului, de stat, în particular. Ca urmare, orice elită financiară - adică legată
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ilegal în Italia, Germania, Israel și Franța puteau să se integreze fără probleme în economia capitalistă a acestor țări, managerii români ai fostelor întreprinderi socialiste, privatizate sau nu, păreau incapabili să facă același lucru. Iar în vreme ce emigranții dovedeau că ideologia teoretizată a „mentalităților” nu face doi bani, managerii continuau să dovedească faptul că cealaltă paradigmă, a „naturii umane” capitaliste, are aceeași valoarea explicativă scăzută. Pentru a salva deopotrivă paradigma și ideologia, au fost inventate două ideologii adiacente. Una, cea a „voinței
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]