35 matches
-
tema dell' identità europea dal punto di vista della letteratura, si profilano immediatamente due câmpi di indagine separați, anche se, ça va sans dire, strettamente connessi. Da una parte, esso può declinarsi infatti în una serie di problematiche di carattere teorico e storiografico, compendiabili în alcune elementari domande: și può fare una storia unitaria della letteratura europea, individuandone aspetti e tratti comuni, un Canone di autori e testi, un insieme unitario di pratiche e tradizioni? E ancoră, è necessario vincolare l
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
apparire persino "pericoloso, totalizzante se non și supera la vecchia idea di Kultur, o di Weltliteratur comunque eurocentrica, per aprirsi alle interrogazioni della multietnicità e del multiculturalismo"12. Se quello che și è sinora delineato rappresenta îl dibattito storiografico e teorico relativo al tema, un diverso modo di approcciare la questione consiste nel ricercare le tracce dell'identità europea sub specie testuale, nel corpo concreto di opere e di fenomeni linguistici e retorici. Un esempio eminente di questo approccio è, anche
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
care se ascunde revelându-se"176. Un al doilea indiciu al caracterului paradoxal al cunoașterii luciferice apare în modul de revelare a cripticului unui mister. Sergiu Al-George observă că revelarea se face printr-un "salt" în criptic, cu ajutorul unei "idei teorice". "Saltul la care se referă Blaga (...) nu aparține logicului ci analogicului...". El exprimă "anularea limitei dintre entități diferite, opuse sau contradictorii, deci însăși ideea sintezei antinomice"177. Un al treilea argument pentru caracterul antinomic al cunoașterii luciferice este legat de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
apare cunoașterea. Asta înseamnă că Blaga nu crede în revelații nemijlocite? Înseamnă că o cunoaștere autentică există numai atunci când, așa cum însuși Blaga spune: „se deschide un mister”. Asta înseamnă că o cunoaștere autentică este mijlocită de o așa-numită „idee teorică”, spre pildă se explică fenomene prin intermediul „ideilor teorice”, care prin cunoașterea paradisiacă, nemijlocită, n-au putut fi niciodată clarificate. Să luăm lumina, de exemplu. Percepem nemijlocit lumina sub forma unei impresii vizuale, dar nu suntem în stare s-o explicăm
Filosofia lui Blaga tradusă după un secol în limba germană by Peter Sragher () [Corola-journal/Journalistic/4017_a_5342]
-
în revelații nemijlocite? Înseamnă că o cunoaștere autentică există numai atunci când, așa cum însuși Blaga spune: „se deschide un mister”. Asta înseamnă că o cunoaștere autentică este mijlocită de o așa-numită „idee teorică”, spre pildă se explică fenomene prin intermediul „ideilor teorice”, care prin cunoașterea paradisiacă, nemijlocită, n-au putut fi niciodată clarificate. Să luăm lumina, de exemplu. Percepem nemijlocit lumina sub forma unei impresii vizuale, dar nu suntem în stare s-o explicăm fără „ideea teorică”. De aceea avem nevoie de
Filosofia lui Blaga tradusă după un secol în limba germană by Peter Sragher () [Corola-journal/Journalistic/4017_a_5342]
-
se explică fenomene prin intermediul „ideilor teorice”, care prin cunoașterea paradisiacă, nemijlocită, n-au putut fi niciodată clarificate. Să luăm lumina, de exemplu. Percepem nemijlocit lumina sub forma unei impresii vizuale, dar nu suntem în stare s-o explicăm fără „ideea teorică”. De aceea avem nevoie de un model, așa cum ne este el cunoscut din științele naturii. O „idee teorică” care ne face cunoscută lumină pe cale indirectă. Iar aceste două „idei teorice” sunt undă și corpuscul. Blaga afirmă în consecință că prin
Filosofia lui Blaga tradusă după un secol în limba germană by Peter Sragher () [Corola-journal/Journalistic/4017_a_5342]
-
luăm lumina, de exemplu. Percepem nemijlocit lumina sub forma unei impresii vizuale, dar nu suntem în stare s-o explicăm fără „ideea teorică”. De aceea avem nevoie de un model, așa cum ne este el cunoscut din științele naturii. O „idee teorică” care ne face cunoscută lumină pe cale indirectă. Iar aceste două „idei teorice” sunt undă și corpuscul. Blaga afirmă în consecință că prin știință, care este parțial o disciplină indirectă, cunoașterea senzorială poate fi mai bine fundamentată? Asta poate fi spus
Filosofia lui Blaga tradusă după un secol în limba germană by Peter Sragher () [Corola-journal/Journalistic/4017_a_5342]
-
dar nu suntem în stare s-o explicăm fără „ideea teorică”. De aceea avem nevoie de un model, așa cum ne este el cunoscut din științele naturii. O „idee teorică” care ne face cunoscută lumină pe cale indirectă. Iar aceste două „idei teorice” sunt undă și corpuscul. Blaga afirmă în consecință că prin știință, care este parțial o disciplină indirectă, cunoașterea senzorială poate fi mai bine fundamentată? Asta poate fi spus cu siguranță, iar aceasta este și subiectul principal al cunoașterii luciferice. Blaga
Filosofia lui Blaga tradusă după un secol în limba germană by Peter Sragher () [Corola-journal/Journalistic/4017_a_5342]
-
că prin știință, care este parțial o disciplină indirectă, cunoașterea senzorială poate fi mai bine fundamentată? Asta poate fi spus cu siguranță, iar aceasta este și subiectul principal al cunoașterii luciferice. Blaga se ocupă în carte de divergența dintre „ideea teorică” și „fenomenul” pe care vrem să-l descriem. Și dacă ne gândim la acest lucru, trebuie admis faptul că, în fapt, aici este vorba despre misterul cunoașterii. Cum cunosc lumina? Cum pot calcula lumina? Cum cunosc ceea ce este lumina? De ce
Filosofia lui Blaga tradusă după un secol în limba germană by Peter Sragher () [Corola-journal/Journalistic/4017_a_5342]
-
Anton Coman, Octav Băncilă, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1954, p. 20. 383 Ibidem, pp. 21-22. 384 Ibidem, p. 22. 385 Vezi Anna Mazzani, "Il Verismo ci ha stancati". Le aspirazioni dell'anima simbolista attraverso il dibattito teorico " în Clarelli, Maria Vittoria Marini; Mazzocca, Fernando; Sisi, Carlo (editori): Il Simbolismo in Italia, Padova, Palazzo Zabarella, 2011, p. 6. 386 Ruxandra Dreptu, Băncilă, Editura Meridiane, București, 1987, p. 20. 387 Ibidem, p. 20. 388 C. Săteanu, Pictorul Octav Băncilă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]