64,222 matches
-
grotești"30. Raportarea la Est și Vest din perspectiva actului de la 23 August 1944 apare acum, pentru români, România și monarh și din postura de victime a inacțiunii Occidentului până la debarcarea lui Ion Antonescu. Regele ține să precizeze că noi teorii care criticau deciziile sale de la 1944 sunt născute fie din necunoașterea exactă a situației militare și internaționale de la acea vreme, cât și din dorința de a denigra politic un act istoric. Invazia Armatei Roșii apare că inevitabilă în condițiile în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
oficiale, geopolitice și geostrategice, a statului român. Deși a variat, în funcție de perioade istorice și evenimente majore care au modificat poziționările sale, Mihai I a transpus într-o notă critică atitudinea Vestului față de soarta României. Teza abandonului este frecvență, așa cum și teoria încălcării tratatelor internaționale de către URSS sau a sacrificării Europei de Est în favoarea asigurării securității părții de Apus a continentului, sunt teorii predilecte. Fenomenul "Ialta" se menține pe toată perioada exilului și a primului deceniu postcomunist iar, de la caz la caz
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Mihai I a transpus într-o notă critică atitudinea Vestului față de soarta României. Teza abandonului este frecvență, așa cum și teoria încălcării tratatelor internaționale de către URSS sau a sacrificării Europei de Est în favoarea asigurării securității părții de Apus a continentului, sunt teorii predilecte. Fenomenul "Ialta" se menține pe toată perioada exilului și a primului deceniu postcomunist iar, de la caz la caz, cultivarea unor relații a SUA, Franța sau Marea Britanie este criticată vehement. Instaurarea regimurile politice în Est apar în cheia unor înțelegeri
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
economici și politici sunt practic ghidate de orice fluctuație semnificativă în acești parametri. Așadar, pentru a înțelege mai bine actualul context economic și răspunsurile pe care ar trebui să le ofere agenții economici și statele naționale, ar trebui să valorizam teorii din sfera relațiilor comerciale internaționale (M. Porter) din zona integrării economice interstatale (D. Miron; C. Păun) din zona așa-numitei noi economii (J. Gadrey; K. Ohmae) sau din zona geoeconomiei (E. Luttwak, P. Lorot). Managementul restructurărilor din economia României Managementul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
au purtat încă din anii de după cel de-al Doilea Război Mondial și, cu precădere, în anii '60, în rândul economiștilor americani. Rezultatele disputelor teoretice, dar, mai ales, exemplele provenite din realitatea economică, nu au făcut decât să infirme această teorie. În același sens au mers și teoriile potrivit cărora inclusiv statul națiune nu ar mai fi astăzi de prea mare interes pentru mediul de afaceri și companii. De pildă, Kenichi Ohmae 6 anticipa că statul ar trebui să renunțe la
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de-al Doilea Război Mondial și, cu precădere, în anii '60, în rândul economiștilor americani. Rezultatele disputelor teoretice, dar, mai ales, exemplele provenite din realitatea economică, nu au făcut decât să infirme această teorie. În același sens au mers și teoriile potrivit cărora inclusiv statul națiune nu ar mai fi astăzi de prea mare interes pentru mediul de afaceri și companii. De pildă, Kenichi Ohmae 6 anticipa că statul ar trebui să renunțe la obsesia de a proteja industria autohtonă, ba
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
economy, Weidenfeld & Nicolson, London, 1998. MIRON, Dumitru, DIMA, Alină (coord.), Mutații în structurile concurențiale în condițiile globalizării pe fond de regionalizare, Editura ASE, București, 2006. PORTER, Michael, The Competitive Advantage of Nations, MacMillan Press, Londra, 1982. SOLOW, Robert, Lezioni sulla teoria della crescita endogena, La Nuova Italia Scietifica, Romă, 1994. Alfabetizare politică prin lexic, instituții și modele teoretice englezești: România în a doua jumătate a secolului al XIX-lea [Political Literacy through English Lexic, Institutions and Models. România în the Second
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
s-ar putea numi "alfabetizare politică". Într-adevăr, pe masura ce oratorii parlamentari deprind "alfabetul" politicii, vom putea observa o mai bună focalizare a temelor de dezbatere, o mai precisă definire a termenilor și o preferință clară pentru anumite izvoare ale filosofiei/teoriei politice. Studiul de față își propune explorarea terminologiei de proveniență anglo-saxonă și reflectarea influentelor modelului politic englez/ american în câteva dintre cele mai percutante discursuri ale secolului al XIX-lea. Prezumția că un al treilea model cultural - modelul cultural englez
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
culturile tinere, ci și marile tradiții democratice resimt - în diferite paliere sociale și în anumite momente ale evoluției lor - nevoia "alfabetizării politice". Iar aceasta se petrece mai ales în acele momente când formulă chimică a politicului se dezechilibrează ori în favoarea teoriei, ori în favoarea practicii. Este meritul unui specialist în retorica precum C. H. Knoblauch acela de a stabili, în funcție de poziționările și atitudinile ideologice, o taxonomie a "alfabetizărilor". El distinge între "alfabetizările conservatoare", "alfabetizările liberale" și "alfabetizările stângiste"11. Knoblauch nu definește
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
României veaculului al XIX-lea, vom descoperi că există o relație directă între nivelul de alfabetizare politică și gradul de "mobilizare cognitivă": educația politică nu se poate face în absență curiozității (suscitate de presa internațională sau de limbajul specializat al teoriei politice) și a reflecției filosofice. Totuși, doar o mică parte a vechii boierimi se interesează de afacerile externe și poate exprima o poziție personală față de acestea: simpatizează sau nu cu unioniștii italieni; aprobă sau nu "cezarismul" lui Napoleon al III
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
există nicio distincție între religie și politica în Islam"35. E încă o utopie a societății perfecte, la care nu se poate ajunge decât prin lupta (jihad, adică lupta atât împotriva necredincioșilor, cât și împotriva propriilor slăbiciuni), exact ca în teoria marxista. Islamul este din wa dawla 36, adică religie și stat. Cu alte cuvinte, Islamul însuși e... islamist. Nu e nici doar religie, nici doar ideologie, ci un hibrid: Islamul este o "relideologie". Concluzii Valul de peste un milion de migranți
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
regimului comunist", în Alină Hurubean (coord), Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată, Editura Institutul European, Iași, 2015, p. 146. Paradigmă cosmopolita: o introducere (The cosmopolite paradigm: an introduction) Ciprian Nițu, Cosmopolitismul. Către o nouă paradigmă în teoria politică, Editura Adenium, Iași, 2014 Construită pe o ireproșabila structura științifică și metodologica, lucrarea tânărului politolog timișorean Ciprian Nițu propune o reexaminare de anvergură a mănunchiului de teorii politice reunite generic sub numele de cosmopolitism. Pentru a demara acest proces
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
cosmopolite paradigm: an introduction) Ciprian Nițu, Cosmopolitismul. Către o nouă paradigmă în teoria politică, Editura Adenium, Iași, 2014 Construită pe o ireproșabila structura științifică și metodologica, lucrarea tânărului politolog timișorean Ciprian Nițu propune o reexaminare de anvergură a mănunchiului de teorii politice reunite generic sub numele de cosmopolitism. Pentru a demara acest proces analitic, autorul începe cu reconsiderarea conceptului de paradigmă propus de Thomas Kuhn și devenit deja clasic. În accepțiunea lui Kuhn, o paradigmă reprezintă o teorie care se impune
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a mănunchiului de teorii politice reunite generic sub numele de cosmopolitism. Pentru a demara acest proces analitic, autorul începe cu reconsiderarea conceptului de paradigmă propus de Thomas Kuhn și devenit deja clasic. În accepțiunea lui Kuhn, o paradigmă reprezintă o teorie care se impune lent în cadrul comunității științifice, reușind să facă față criticilor și, cel puțin pentru o perioadă, să își probeze validitatea. Cu timpul, paradigmă, care pentru Kuhn se întâlnește preponderent în cadrul științelor naturale, nu socio-umane, fiind întotdeauna dominantă (hegemonica
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
care să îi subordoneze întreg spectrul discursiv. Dimpotrivă, știința politică beneficiază de un "statut multiparadigmatic" (p. 29). Pe cale de consecință, fertilitatea să științifică și metodologica este superioară științelor naturale. Fiecare paradigmă este eșalonata pe trei nivele de analiză: principiile fundamentale, teorii, ipoteze și metodologii specifice, respectiv aplicabilitate, capacitatea paradigmei de a își testa cu succes ipotezele pe filiera empirica. De-a lungul lucrării, autorul demonstrează consecvent statutul de paradigmă al cosmopolitismului pornind de la primul nivel de analiză și terminând cu ultimul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în mod cert o trimitere consistentă la științele politice, în care autoarea lucrează de ceva vreme. Prin natura temei, textul glisează în zona literaturii, așa încât el poate fi citit de un public mult mai larg decât cel arondat filosofiei și teoriei politice. Stilistic, este o carte scrisă cu sensibilitate, rafinament și elegantă. Este o carte în care abundență informației nu descurajează, ci relevă cititorului opțiuni multiple de înțelegere a lumii - fie sub specia realismului critic, fie sub aceea a unui soi
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
lectură cărții îl sugereză este următorul: Voegelin stabilește realitatea de la care pleacă ("colectivismul politic"); propune cadrul general de discuție; oferă definiția de lucru; anunță "condițiile prealabile pentru existența religiilor politice"; iar apoi susține întreaga discuție pe situații de practică și teorie politică (de aici reiese probabil opțiunea lui Voegelin pentru dublă natură a actului de a gândi: theoria, sau contemplare care poate produce concluzii de natură propoziționala, si praxis, sau deliberare în vederea acțiunii). În ceea ce privește modul general de abordare, Voegelin pleacă de la
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
idei referitoare la Dumezeu, așa cum s-a dezvoltat ea în Occident în analogia entis" (pp. 85-86). Ar merita precizat că o dezvoltare interesantă a semnificației politice a principiului teologic analogia entis, și implicit a rupturii pe care a produs-o teoria lui Copernic, apare la Jacob Taubes în două lucrări scrise către sfârșitul anilor '40 și începutul anilor '50: "Escatologia occidentală", respectiv "Teologia după revoluția copernicană"2. În orice caz, pare să nu fie deloc întâmplător faptul că primele critici intelectuale
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Dragoș Bucurenci Cei care mă urmăriți de ceva vreme știți că anul acesta m-am certificat că trainer al unui model de comunicare extrem de apreciat în SUA și Europa, introdus acum și în România - Process Communication. Este o teorie a personalității și un model contemporan de comunicare care te învață cum să te faci ascultat, nu doar auzit de ceilalți. Este folosit cu succes de mii de profesioniști din întreaga lume, de la astronauții NAȘĂ la comandantul suprem al forțelor
Au început înscrierile la primul curs de Process Communication by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82693_a_84018]
-
pe ei, nu mai bine ne-ajuta ei cu niste impozite, taxe, ceva? eu i vreau afară de pe lipscani. Eu tot aștept răspunsul lui Dragoș la întrebarea: “Tu ce faci să ameliorezi situația?”. În fine, pana răspunde, mai departe de teorii și vorbe mari, vă zic eu ce fac: nu ii ocolesc când îi văd mergând pe trotuar cu mine, le dau locul în autobuz [de obicei le dau că-s femei cu mulți copii], îi privesc în ochi când le
Petreanu despre chestiunea rromilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82681_a_84006]
-
mai luminate decât a mea... În orice polemică științifică, socială sau politică, discuția trebuie să se rezume la schimbul de idei și numai la acele idei care au contingenta cu problema respectivă. Părțile aflate în polemică folosesc drept argument fie teorii științifice, fie fapte concrete din realitate care sunt relevante în ceea ce privește problemă discutată. Părțile nu au dreptul să aducă în discuție caracterul, temperamentul sau trecutul adversarului, deoarece acestea nici nu infirmă, nici nu confirmă validitatea ideilor pe care le susține. Părțile
Boierii azi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82617_a_83942]
-
buldozerul pământul. Motivul? O fundație a construit o cladire imensă și pe siteul primăriei Cluj am gasit o hotărâre în care apare și suprafață alocată respectivel fundații: 1,6 ha. Repet: 1,6 ha. Oare există și în Cluj ecologiști??? Teorii și programe de protejarea naturii sunt destule dar cu toate astea dispar parcuri din orașe. Oare există și în Cluj ecologiști??? Oare există și în Cluj ecologiști???
Amânarea plantării by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82877_a_84202]
-
a termenului, clickati acel link de la Cosmin Alexandru. @bloguletsideologic you’re missing the whole point. intra mai demult pe guerilla, duminică de la 11, un nene care semăna cu matale. era tot din craiova parcă. @ criști Hai să facem și puțină Teorie culturală: În ce arhetip cultural se încadrează „the whole point, that I am missing”? Va ofer și puțin ajutor cultural - vulgarizator : Veniți cu argumente din Habermas ! You are missing the whole point ? Constantin Noica observa că lumea modernă este esențialmente
Cosmin Alexandru, Esq. by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82861_a_84186]
-
a nu crede în forțe ce ne controlează viața(mă refer la Divin). Am stat să mă gândesc cum poate fi interpretat acest “Bine c-a-nviat!”....și depinde cum vrei să vezi situația...oricum cred că suntem subiectivi și vorbim din teorii, în general noi, oamenii...suntem departe de a trăii profund... @blogideologic da. @ blogideologic cum adică “artă pentru artă”? în afară de film cine mai e arta acolo? sfântă treime sau comentariul deformat al lui spielberg? e posibil să nu fi prins eu
Bine c-a-nviat! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82860_a_84185]
-
stinsul luminii când nu mai e folosită, utilizarea transportului în comun sau a bicicletei pentru deplasările din oraș, reutilizarea sticlelor și pungilor de plastic precum nea’ Ion de la Cucuietii din Deal șamd. Nu sunt o ecologistă “activă”.. mai mult în teorie, însă după ce am văzut în w-end aproape o sută de lebede pe un lac de la intrarea în comuna Mihai Viteazu, din județul Călărași, tot stau și mă gândesc dacă păsările astea ar putea rezista peste iarnă și ce s-ar
“Ecologică contra” by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82800_a_84125]