115 matches
-
fost totuși publicat sub formă de carte în 1924. Al doilea incident era cu privire la ce poziție trebuia adoptată în Primul Război Mondial. Annie Besant alesese în mod hotărât partea aliaților. Van Manen era de părere că teosofii și în special teosofia organizată trebuiau să fie strict neutri cu privire la conflictele lumii. Aceste două puncte de vedere diferite au dus în 1916 la o dezbatere între cei doi în "The Commonweal". Reacțiile la dezbatere au fost puține la număr, dar nicio reacție nu
Johan van Manen () [Corola-website/Science/334769_a_336098]
-
încercări de a trece prin această ordine. A reușit la vremea respectivă să învețe destul de repede să vorbească fluent engleza și italiana și a arătat îndemânări extraordinare în mecanică, reușind să dezasambleze și să asambleze la loc mașinării complexe. Fruntașii teosofiei credeau că el este Mesia. La maturitate, Krishnamurti a afirmat că el nu este Mesia și a cerut dizolvarea organizației formată în jurul lui pe post de Mesia. În aprilie 1911 a fost luat în Anglia. După primul război mondial (1914
Jiddu Krishnamurti () [Corola-website/Science/316289_a_317618]
-
în ucraineană: "Олена Петрівна Ган"; n. 12 august (31 iulie stil vechi) 1831, la Ekaterinoslav, Imperiul Rus (azi Dnipropetrovsk, Ucraina — d. 8 mai 1891, Londra), cunoscută acum ca Madame Blavatski sau chiar desemnată simplu, cu inițialele HPB, a fost fondatoarea Teosofiei și a Societății Teosofice. Tatăl său, de origine germană, era colonel în armata țaristă, iar mama sa, scriitoare de nuvele sub pseudonim, era înrudită cu familia imperială a Rusiei. Fiind dintr-o familie nobiliară, Helena are mai multe guvernante, din
Elena Blavatschi () [Corola-website/Science/318908_a_320237]
-
Blavatski a fost editorul revistei "The Theosophist". Între 1879 și 1885 întreprinde a treia serie de călătorii, împreună cu Olcott. În februarie 1879, ei lansează la Bombay revista The Teosophist (Teosoful), în care este afirmată ideea unei înțelepciuni divine eterne, numită Teosofie, și a existenței unei Fraternități a Înțelepților. În Sri Lanka, Blavatski și Olcott primesc „pancha sila” (confirmarea buddhistă în cinci precepte). În 1882, se instalează în India, la Adyar, aproape de Madras, acest loc devenind centrul mondial al Societății Teosofice. Acum sunt
Elena Blavatschi () [Corola-website/Science/318908_a_320237]
-
îl întâlnește pe cunoscutul poet William Butler Yeats, președinte al societății secrete Hermetic Golden Dawn (Zorii Aurii). În octombrie 1888, apare și o „Secțiune esoterică“ a Societății Teosofice, destinată căutătorilor mai avansați. În următorii ani apar încă două lucrări: "Cheia Teosofiei" și cea mai importantă lucrare, "Doctrina secretă". Conform lui Madame Blavatski, aceasta se bazează pe misterioasa "Carte a lui Dzyan", despre care s-a afirmat că e doar un alt numele al Zoharului, cunoscuta operă kabbalistică. După apariția acestui din
Elena Blavatschi () [Corola-website/Science/318908_a_320237]
-
redescoperea hinduismul tradițional. Helena îl ajută în acest sens. Helena Petrovna Blavatski a murit pe 8 mai 1891 și a fost incinerată. În urma ei a rămas o operă controversată, care a stârnit nenumărate dezbateri. De pildă, în timp ce Rene Guenon considera teosofia drept una dintre cele mai periculoase greșeli făcute de mentalitatea contemporană, istoricul Theodore Roszak spune că Madame Blavatski a fost unul dintre cei mai originali și mai profunzi gânditori ai timpului său. Călătoriile numeroase, legăturile cu diferiți oficiali britanici, dar
Elena Blavatschi () [Corola-website/Science/318908_a_320237]
-
Teosofia (Teozofia) este doctrina care declară înțelepciunea divină un obiect al cunoașterii umane. Ideea poate fi regăsită și în Cabala. Termenul teosofie (teos = Dumnezeu; sofia = înțelepciune) indică diferite doctrine mistico-filosofice ce s-au succedat din punct de vedere istoric. Etimologic, teosofie
Teosofie () [Corola-website/Science/303237_a_304566]
-
Teosofia (Teozofia) este doctrina care declară înțelepciunea divină un obiect al cunoașterii umane. Ideea poate fi regăsită și în Cabala. Termenul teosofie (teos = Dumnezeu; sofia = înțelepciune) indică diferite doctrine mistico-filosofice ce s-au succedat din punct de vedere istoric. Etimologic, teosofie înseamnă "cunoștința lucrurilor divine". În esență, este o doctrină filosofică și religioasă, conform căreia cunoașterea lui Dumnezeu este revelată din natură
Teosofie () [Corola-website/Science/303237_a_304566]
-
Teosofia (Teozofia) este doctrina care declară înțelepciunea divină un obiect al cunoașterii umane. Ideea poate fi regăsită și în Cabala. Termenul teosofie (teos = Dumnezeu; sofia = înțelepciune) indică diferite doctrine mistico-filosofice ce s-au succedat din punct de vedere istoric. Etimologic, teosofie înseamnă "cunoștința lucrurilor divine". În esență, este o doctrină filosofică și religioasă, conform căreia cunoașterea lui Dumnezeu este revelată din natură iar omul, luminat de Dumnezeu, se transformă și tinde a se uni cu divinitatea. Teosofiile antice și cele actuale
Teosofie () [Corola-website/Science/303237_a_304566]
-
de vedere istoric. Etimologic, teosofie înseamnă "cunoștința lucrurilor divine". În esență, este o doctrină filosofică și religioasă, conform căreia cunoașterea lui Dumnezeu este revelată din natură iar omul, luminat de Dumnezeu, se transformă și tinde a se uni cu divinitatea. Teosofiile antice și cele actuale nu pun accentul pe credință sau pe raționamente, ci pe imaginație și sentimente. Ele afirmă că misiunea omului este să aibă intuiția divinității, susțin reîncarnarea sufletului, propun tehnici de meditație, propovăduiesc datoria jertfirii de sine cu
Teosofie () [Corola-website/Science/303237_a_304566]
-
pe credință sau pe raționamente, ci pe imaginație și sentimente. Ele afirmă că misiunea omului este să aibă intuiția divinității, susțin reîncarnarea sufletului, propun tehnici de meditație, propovăduiesc datoria jertfirii de sine cu renunțarea la bunurile pământești. În filosofia neoplatonică, teosofia presupunea cunoașterea divină la care omul poate accede doar prin intermediul unei experiențe mistice. Mulți oameni cred ca teosofia modernă este, în mod tradițional, mai aproape de filosofia budistă; dar, în general, teozofia este de acord cu toate doctrinele, cu creștinismul precum și
Teosofie () [Corola-website/Science/303237_a_304566]
-
intuiția divinității, susțin reîncarnarea sufletului, propun tehnici de meditație, propovăduiesc datoria jertfirii de sine cu renunțarea la bunurile pământești. În filosofia neoplatonică, teosofia presupunea cunoașterea divină la care omul poate accede doar prin intermediul unei experiențe mistice. Mulți oameni cred ca teosofia modernă este, în mod tradițional, mai aproape de filosofia budistă; dar, în general, teozofia este de acord cu toate doctrinele, cu creștinismul precum și ateismul. Teosofia ca mișcare și doctrină esoterică a apărut în secolul al XIX-lea, constând într-un sistem
Teosofie () [Corola-website/Science/303237_a_304566]
-
cunoașterea divină la care omul poate accede doar prin intermediul unei experiențe mistice. Mulți oameni cred ca teosofia modernă este, în mod tradițional, mai aproape de filosofia budistă; dar, în general, teozofia este de acord cu toate doctrinele, cu creștinismul precum și ateismul. Teosofia ca mișcare și doctrină esoterică a apărut în secolul al XIX-lea, constând într-un sistem sincretist de elemente creștine, orientale, filosofice, spiritiste, ce afirmă posibilitatea unui contact direct cu divinitatea, susținând totodată metempshihoza sau transmigrația sufletelor. Potrivit invățăturilor teosofice
Teosofie () [Corola-website/Science/303237_a_304566]
-
elemente creștine, orientale, filosofice, spiritiste, ce afirmă posibilitatea unui contact direct cu divinitatea, susținând totodată metempshihoza sau transmigrația sufletelor. Potrivit invățăturilor teosofice, toate religiile pot ajuta omenirea în vederea atingerii perfecțiunii, deoarece fiecare religie deține doar o parte din adevăr. Apariția teosofiei în timpul secolului al XIX-lea, este legată de faptul că oamenii de știință au accentuat procesul studierii și traducerii textelor religioase indiene, care au devenit astfel diponibile în Apus, răspândindu-se mai ales în anumite cercuri interesate de filosofie. Teosofia
Teosofie () [Corola-website/Science/303237_a_304566]
-
teosofiei în timpul secolului al XIX-lea, este legată de faptul că oamenii de știință au accentuat procesul studierii și traducerii textelor religioase indiene, care au devenit astfel diponibile în Apus, răspândindu-se mai ales în anumite cercuri interesate de filosofie. Teosofia a fost prima mișcare religioasă ce a făcut ca religiile asiatice, în particular hinduismul și budismul, să devină accesibile în Occident. Teosofia este prezentă și în România, centre teosofice mai însemnate fiind la București (cu Zoe Palade, Maria Sachelarie, Mircea
Teosofie () [Corola-website/Science/303237_a_304566]
-
indiene, care au devenit astfel diponibile în Apus, răspândindu-se mai ales în anumite cercuri interesate de filosofie. Teosofia a fost prima mișcare religioasă ce a făcut ca religiile asiatice, în particular hinduismul și budismul, să devină accesibile în Occident. Teosofia este prezentă și în România, centre teosofice mai însemnate fiind la București (cu Zoe Palade, Maria Sachelarie, Mircea Nenițescu etc.), Craiova, Timișoara ș.a.
Teosofie () [Corola-website/Science/303237_a_304566]
-
Anglia — la 7:32 AM GMT, conform lui Dane Rudhyar. Se mută în 1907 în Statele Unite, unde își petrece cea mai mare parte a vieții ca scriitor și profesor. Scrierile sale au acoperit mai multe domenii ca: spiritualitate, ocultism, astrologie, teosofie, creștinism, precum și despre alte teme religioase. Operele ei, scrise între 1919 și 1949, descriu o gamă largă de sisteme de gândire esoterice acoperind subiecte precum: conexiunea dintre spiritualitate și sistemul solar, meditație, vindecare, psihologie spirituală, destinul națiunilor, precum și recomandări pentru
Alice Bailey () [Corola-website/Science/316179_a_317508]
-
dictată ei de către "Maestrul Înțelepciunii" la care inițial s-a referit numindu-l simplu "Tibetanul" sau prin inițialele "D.K.", mai tarziu identificat ca "Djwhal Khul." Scrierile ei au fost influențate de lucrările Doamnei Blavatsky. Deși scrierile lui Bailey diferă de Teosofie, ele au de asemenea mult în comun cu ea. A scris despre teme religioase, incluzând creștinismul, deși scrierile diferă fundamental de multe aspecte ale creștinismului și de alte religii ortodoxe. Viziunea ei asupra unei societăți unificate include un "spirit al
Alice Bailey () [Corola-website/Science/316179_a_317508]
-
învățăturilor lui Blavatsky. (Bailey, pp. 168-177) În 1923, cu ajutorul lui Foster Bailey, a fondat Arcane School (ca parte a Lucis Trust), care a predat (și care încă predă) o serie de cursuri prin corespondență bazate pe versiunea sa heterodoxă a Teosofiei, care acceptă viziunile de bază ale teosofiei despre "karma", reîncarnare, maeștrii, planul divin, și dobandirea stării divine originale a umanității. (Bailey, pp. 192-193). Site-ul WEB Lucis Trust și autobiografia lui Alice Bailey's afirmă că, împreună cu Foster Bailey, ea
Alice Bailey () [Corola-website/Science/316179_a_317508]
-
1923, cu ajutorul lui Foster Bailey, a fondat Arcane School (ca parte a Lucis Trust), care a predat (și care încă predă) o serie de cursuri prin corespondență bazate pe versiunea sa heterodoxă a Teosofiei, care acceptă viziunile de bază ale teosofiei despre "karma", reîncarnare, maeștrii, planul divin, și dobandirea stării divine originale a umanității. (Bailey, pp. 192-193). Site-ul WEB Lucis Trust și autobiografia lui Alice Bailey's afirmă că, împreună cu Foster Bailey, ea a creat "World Goodwill (Bunăvoința Mondială)" organizație
Alice Bailey () [Corola-website/Science/316179_a_317508]
-
ai lucrului lui Alice Bailey cu "Tibetanul." Formal, școala a fost structurată într-o serie de grade similare Francmasoneriei iar structura sa timpurie poate fi comparată cu ceremonialele Frăției Ordinului Rosicrucian Crotona. În funcție de aprecierea operelor lui Alice Bailey, putem împărți teosofii în mai multe categorii. Spre exemplu, scriitorul contemporan teosof Geoffrey Hodson a scris o recenzie foarte favorabilă despre una din cărțile ei, spunând: „Încă o dată Alice Bailey i-a îndatorat pe studenții în ocultism.” Campbell scrie că lucrările lui Bailey
Alice Bailey () [Corola-website/Science/316179_a_317508]
-
teosofic al lui Blavatsky și al unor materiale contemporane de nișă mai recente, la Bailey găsim aceeași ierarhie cosmogonică ocultă: fizic, eteric, astral, mental, cauzal, nivelurile mai înalte nelocuite de existență". Olav Hammer, în cartea "Cunoaștere revendicată: Strategiile epistemologiei de la Teosofie la New Age", subliniază similaritățile teosofice ale lui Bailey ca și lipsa diferențelor dintre ele: Într-o extindere largă, învățăturile lui Bailey nu sunt decât reafirmări și dezvoltări ale " Doctrinei Secrete". Bailey a moștenit de la Blavatsky și Leadbeater o predilecție
Alice Bailey () [Corola-website/Science/316179_a_317508]
-
și dezvoltări ale " Doctrinei Secrete". Bailey a moștenit de la Blavatsky și Leadbeater o predilecție pentru detaliile exagerate și schemele complexe clasificatorii. Cărțile ei introduc de asemenea atât accentuări, cât și noi elemente doctrinare". În contrast cu cele de mai sus, unii critici teosofi au susținut că există mari diferențe între ideile lui Bailey și teosofia lui Blavatsky, precum adoptarea lui Bailey a unor termeni și concepte mistice creștine și acceptarea lui C.W. Leadbeater. Nicholas Weeks, scriind pentru revista teosofică "Fohat" în 1997
Alice Bailey () [Corola-website/Science/316179_a_317508]
-
o predilecție pentru detaliile exagerate și schemele complexe clasificatorii. Cărțile ei introduc de asemenea atât accentuări, cât și noi elemente doctrinare". În contrast cu cele de mai sus, unii critici teosofi au susținut că există mari diferențe între ideile lui Bailey și teosofia lui Blavatsky, precum adoptarea lui Bailey a unor termeni și concepte mistice creștine și acceptarea lui C.W. Leadbeater. Nicholas Weeks, scriind pentru revista teosofică "Fohat" în 1997, a simțit că aserțiunea lui Bailey că "... învățăturile ei sunt împământenite în
Alice Bailey () [Corola-website/Science/316179_a_317508]
-
concepte mistice creștine și acceptarea lui C.W. Leadbeater. Nicholas Weeks, scriind pentru revista teosofică "Fohat" în 1997, a simțit că aserțiunea lui Bailey că "... învățăturile ei sunt împământenite în și că ele nu se opun de o maniera fundamentală Teosofiei așa cum a fost trăită și predată de HPB și Guru ei " a fost falsă, afirmând că lucrările ei sunt în realitate "înrădăcinate în pseudo-theosofia al cărui pionier a fost C. W. Leadbeater". El a afirmat că Bailey a acceptat ”fantezia
Alice Bailey () [Corola-website/Science/316179_a_317508]