50 matches
-
Medora în haine bărbătești, ș.a.m.d. Piave în schimb a păstrat notă byroniana pe cât mai mult posibil, păstrând pe cele două eroine cât mai mult în viață, mai mult chiar decât o făcuse Byron, în ideea de a realiza terțetul final. Oare de ce s-a întors Verdi atât de vehement împotriva subiectului? Fără îndoială, partial din cauza anului 1848, când a simțit că subiecte de acest gen deveniseră deja depășite; parțial dacă cineva și-ar putea permite să avanseze o presupunere
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
schimbarea stărilor sufletești ale personajelor; de exemplu ritmul asemănător unei poloneze folosit pentru destăinuirea Gulnarei care dezminte orice iubire pentru Seid: „Schiava son io, corsaro...“. Remarcabilă este în preludiul operei transpunerea pentru clarinet a melodiei care anticipează pe cea a terțetului final “Più non ți vego“. Cea de al două strofa a imnului “Salve, Allah“ (introdusă după modă franceză) este coborâta în tonalitate minoră în timp ce aria Medorei “Non șo le tetre imagini“ este incrustata cu înflorituri delicate. Partitura dezvăluie în premieră
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
ostil. Luisa îl implora pe Rodolfo să se oprească în a-L mai blestema pe Dumnezeu și îl roagă pe Dumnezeu să-i cruțe viața. Intra Miller iar Rodolfo îi spune că el este ucigașul fiicei lui. Într-un mișcător terțet, Luisa îi cere lui Miller să o binecuvânteze și implora Cerul să i primească la el pe ea și pe Rodolfo (Padre, ricevi l'estremo addio). Miller înțelege că pentru fiica sa sfârșitul este aproape în timp ce Rodolfo îi cere iertare
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
se va arunca în brațele acestuia. Contele de Luna recunoaște în persoana lui Manrico pe inamicul sau, aflat în slujba Prințului Urgel, si care fusese condamnat la moarte. Contele îl provoacă la duel. Când cei doi încrucișează săbiile Leonora intervine (terțetul Di geloso amor spezzato). Manrico, așa cum va explica mai tarziu mamei sale, ar fi putut să l ucidă pe Conte în duel dar un sentiment misterios l-a împiedecat să o facă. Actul ÎI. "La Gitana" Tabloul 1. O tabără
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
interioară prin creearea atmosferei și a expresiei psihologice. Opera Don Carlo este preponderent o operă de duete, dar aceste duete sunt dialoguri dramatice într-o curgere de melodii și de stări psihologice diverse. Este deasemenea și o operă a monologurilor, terțetelor, marșurilor într-un joc de culori neobișnuit modulate, multe inspirate din melosul spaniol. Premieră nu a fost un succes. Finalul operei, interpretat că o desconsiderare a clericului, a produs indignarea Împărătesei Eugénie, de naționalitate spaniolă. Pentru a treia oară Verdi
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
altă culoare, altă luminozitate. Frumusețea unui interpret stă în puterea lui de schimbare. Nu aș fi putut face Dulcineea ca pe Azucena! Aș fi fost o matroană penibilă, nu un filigran. — Azucena cred că vă era foarte confortabilă... — E un terțet acolo împuțit rău, dar Azucena rămâne unul dintre rolurile mele cele mai dragi. În Ulrica, unde toată lumea ciulește urechea la grave, nu aveam pretenții să fiu Madame Barbieri. Ea era contraltă. Eu le făceam cu vocalitatea mea. Doamne, ce spectacole
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
vrăjitoare, o mașteră, ce știu eu... Mi-aduc aminte, îmi plăcea să cânt cu Chung, avea mâna ușoară. Am repetat concertul la Amsterdam, la Concertgebouw. și am mai avut o gală Offenbach, chiar în 31 decembrie 1986, cu duete și terțete, cu tot ce vrei. Era și Dolfi cu mine, m-am distrat gro zav. Am învățat multe lucruri, ca să putem cânta cât mai mult îm preună - era și Michel Trempont - inclusiv aria "Ah, quel dîner" din La Périchole, pe care
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
din trei catrene (cu sisteme de rime, în general, diferite în fiecare catren) și un distih final, în timp ce planul de text al sonetului italian clasic este constituit din două catrene (cu același sistem de rime a + b) și din două terțete (rime c + d + e). Prin urmare, un sonet nu este decât o segmentare canonică a unui text a cărui structură secvențială de bază adesea argumentativă în secolele al XVI-lea și al XVII-lea, descriptivă în poezia descriptivă a secolului
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
înlocuit este un substantiv sau un adjectiv - citând în acest sens o frumoasă expresie poetică a lui V. Voiculescu „semințiile gândului” (p.278). Sonet Poezie cu formă fixă, alcătuită din 14 versuri, împărțite în patru strofe: 2 catrene și 2 terțete. Are doar două rime dispuse astfel: în catrene abba și baab, iar în terțete - cdc, ded sau ccd, ccd. Versul are măsură variabilă: alexandrinul cu cezură după al treilea picior la francezi, decasilabul la englezi, endecasilabul la italieni. Deoarece versul
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
poetică a lui V. Voiculescu „semințiile gândului” (p.278). Sonet Poezie cu formă fixă, alcătuită din 14 versuri, împărțite în patru strofe: 2 catrene și 2 terțete. Are doar două rime dispuse astfel: în catrene abba și baab, iar în terțete - cdc, ded sau ccd, ccd. Versul are măsură variabilă: alexandrinul cu cezură după al treilea picior la francezi, decasilabul la englezi, endecasilabul la italieni. Deoarece versul sonetului italian, ca și cel românesc, are ritm iambic se numește endecasilab iambic. În
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
realizarea unei reprezentații de zile mari. Dar să-i luăm pe rândă Diana Călcâi-Bucur a conturat o Rosalinda credibilă, impunându-se atât prin prestația vocală de calitate, cât și prin travaliul actoricesc. Siguranța sa muzicală și sublinierea veridică atât în terțetul din actul I, împreună cu Gabriel și cu Simona Titianu (care dădea și proba de admitere ca solistă cu această ocazie, cu rolul Olga), au creat momente emoționante, temperând în parte neastâmpărul unor elevi gălăgioși de la Liceul de muzică, prezenți doar
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
înșeală și reacția a fost chiar unanim negativă, dar... Aș mai adăuga că dintre reluările concertante ale partiturii cred că merită menționat și concertul de la Sala Palatului, sub bagheta lui Lawrence Foster, cu Monte Pederson în rolul principal . Oricum, acest terțet de lucrări informaționale constituie o sumă monumentală de informație crudă, de materie primă, fără de care nici un viitor studiu nu va putea exista. în fiecare lună mai se cuvine să ne oprim o clipă gândul la marele nostru compozitor și pentru că
Totul despre George Enescu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/12838_a_14163]
-
versuri de Mathilde Wesendonck. Irina Ionescu, proaspăt laureată a Concursului de Canto Grand Prix de l’Opera din București, cu o voce cristalină, cu o frumoasă coloratură, a interpretat cântecul Păsării pădurii din Siegfried, iar Sorana Negrea a asigurat un terțet al fetelor Rinului din Götterdämmerung, împreună cu Alina Bottez și Irina Ionescu. Un moment impresionant a fost reunirea a opt interprete care au creat o secvență splendidă, cântând Cavalcada Walkiriilor din opera Walkiria. O contribuție esențială la realizarea scenică a avut
Nevoia de Wagner by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/3250_a_4575]
-
creat personajul acarului, simbol al morții care o urmărește obsedant pe eroină de-a lungul desfășurării baletului. Vlad Toader, în debut, a creat un personaj subtil și nuanțat în acar. În spectacol, sunt câteva momente remarcabile, precum duetele Karenina - Vronski, terțetul Karenin, Anna, Vronski, în care este implicat și micul Serioja (o secvență ce urmărește destine paralele care se intersectează), participarea la operă a eroinei, un episod ce prilejuiește folosirea dansului expresionist ce traduce la nivel parodic, grotesc chiar, reacția unei
O seară de balet de neuitat la Opera Națională București by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2638_a_3963]
-
figuri exotice, fie se angajează în labirintul de semne, cu riscul rătăcirii, al eșecului decriptării, cu inevitabilul și supărătorul „stop joc“. Horia Zilieru își construiește poemele, începînd chiar de la tiparul sonetului (rime alternate, ritm iambic/endecasilabic, două catrene și două terțete, vers din unsprezece silabe, nuclee tonale etc.), le lucrează și nu se lasă ademenit de cîntecele de sirenă ale „inspirației“ și improvizațiilor de tot felul; între poeții care citesc înainte de a „compune“ versuri, Horia Zilieru e printre ultimii mohicani. În
Urmuz din Galaad by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2743_a_4068]
-
cu tot ce implică el. În principiu, pe textul care respectă în totalitate schema caragealiană se putea altoi o muzică directă, cu trăsături definitorii personalității compozitorului, asemenea tuturor cazurilor precedente. De fapt structura spectacolului este una „clasică”: tablouri, acte, arii, terțete, cvintete, strette, intermezzi, cor, coregrafie etc. - tot arsenalul unei scriituri deja consacrate și binecunoscute, o rețetă cu succes asigurat... doar că de la început, spectatorul este invitat să gândească altfel, deoarece Dan Dediu aspiră să-l universalizeze pe Caragiale, pe acest
O scrisoare pierdut?... by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84258_a_85583]
-
de la exercițiile de la unitate. Mark se uită pe fereastra lui murdară în curtea întunecoasă, gândindu-se că sosiseră forțele paramilitare să-i rechiziționeze casa pentru proiectul ăsta nou cu Așezământul natural. Maistrul militar Rupp stătea în pragul lui Mark, bătând terțete în lemnul artificial al ușii. Prin ferestre pătrundea fondul muzical al unei emisiuni despre antichități de la postul public. —Gus. Care-i treaba? Deschide, Gus. Nu poți să stai supărat pe noi la infinit. Mark stătea de cealaltă parte a ușii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
înlocuit este un substantiv sau un adjectiv - citând în acest sens o frumoasă expresie poetică a lui V. Voiculescu „semințiile gândului” (p.278). Sonet Poezie cu formă fixă, alcătuită din 14 versuri, împărțite în patru strofe: 2 catrene și 2 terțete. Are doar două rime dispuse astfel: în catrene abba și baab, iar în terțete - cdc, ded sau ccd, ccd. Versul are măsură variabilă: alexandrinul cu cezură după al treilea picior la francezi, decasilabul la englezi, endecasilabul la italieni. Deoarece versul
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
poetică a lui V. Voiculescu „semințiile gândului” (p.278). Sonet Poezie cu formă fixă, alcătuită din 14 versuri, împărțite în patru strofe: 2 catrene și 2 terțete. Are doar două rime dispuse astfel: în catrene abba și baab, iar în terțete - cdc, ded sau ccd, ccd. Versul are măsură variabilă: alexandrinul cu cezură după al treilea picior la francezi, decasilabul la englezi, endecasilabul la italieni. Deoarece versul sonetului italian, ca și cel românesc, are ritm iambic se numește endecasilab iambic. În
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
putem vorbi, ți se pare o glumă bună? — Irina nu glumește, spune el fără a înălța privirea de pe hârtii, vei vedea. Din aceea clipă, timpul își schimbă forma, noaptea se dilată, nopțile devin o unică noapte în orașul traversat de terțetul nostru inseparabil, o unică noapte ce culminează în camera Irinei, într-o scenă ce ar trebui să fie de intimitate, dar și exhibiționistă și de sfidare; o ceremonie a unui cult secret și sacrificial, oficiat de Irina, care e în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
numere din Revue de Littérature générale (1995 și 1996), un loc deschis literaturii indiferent de gen (contrar surorii ei mai mari, Minuit, care refuză poezia). Volumul lui Marie Redonnet se numește La mort & Cie, nu are paginile numerotate și conține terțete epice - cinci pe fiecare pagină - care combină ad inifinitum ipostazele a șapte personaje principale: chinezul, cel mai mic pitic, piticul, nebunul, regele, mortul, spînzuratul, la care se adaugă reprezentanți ai unor meserii dintotdeauna (olarul, judecătorul, etc.) și apostolii (desemnați, scurt
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
la care se adaugă reprezentanți ai unor meserii dintotdeauna (olarul, judecătorul, etc.) și apostolii (desemnați, scurt, „les apotres”). Un aer funest Însoțește fragmentele volmului, iar ordinea lor, după cum sugerează paginile nenumerotate, este aleatorie. Important este, pentru Marie Redonnet, ca succesiunea terțetelor să nu creeze o continuitate diegetică, dar, pe de altă parte, să mențină o constanță topică și, mai ales, o trasparență referențială prin intermediul cărora cititorul să fie convins că a ieșit din zodia autoreferențialității, fără să fi reintrat În cea
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
foarte apreciate, deoarece la Boccaccio identificăm un interes permanent pentru narațiune, chiar și în sonetele sale, pe care le-a făcut să se îndrepte mai mult spre octava epică, nedelimitând cele două catrene, făcând din ele o unitate distinctă de terțete. „Nu le-a reunit într-o colecție, așa cum a făcut Petrarca, și pe multe le-a ars în momentul convertirii sale. Aceste poezii au fost considerate, în cea 585 Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 14. (trad. n.) 586 Giovanni Boccaccio, Rime
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
slugilor lor plecate, care, chiar dacă nu sunt părtași direcți ai exploatării, apară și consolidează bazele morale și juridice ale hibridului stat austro-ungar. Printre aceștia din urmă excelează părintele unit Moise Nicoară, Învățătorul Popovici și advocatul Traian Ulpiu Brândză; un adevărat terțet, care, cântând pe aceeași strună, lasă totuși să se perceapă destinul modulațiilor fiecăruia. (Ă). În rezumat, Tiberiu Vornic n-a izbutit să contureze principalii membri ai coaliției burghezo-moșierești: groful și industriașul - cu aceeași putere cu care ne-a trezit ura
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
numește o grupare de versuri delimitate grafic Într-un spațiu alb. În funcție de umărul versurilor se impun strofele, de la un singur vers, până la strofe formate din 12 versuri. După numărul de versuri, strofele, pot fi : monovers (un vers), distih (soua versuri), terțet (trei versuri), catren (patru versuri), cvinarie (cinci versuri), sextina (șase versuri), septet (șapte versuri), octava (opt versuri), nona (noua versuri), decima (zece versuri), stanță este tot o strofa În care versurile sunt legate prin Înțeles și printr-o anumită rimă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]