6,422 matches
-
sectorul terțiar (contabilitate, sănătate, comerț, activități domestice), iar 6 tineri sunt cuprinși în diferite forme de învățământ. 79,14 8,83 12,03 sector primar sector secundar sector terțiar 81,85 5,96 12,19 sector primar sector secundar sector terțiar Cu excepția Municipiului Iași, în toate localitățile supuse studiului predomină populația ocupată în agricultură, evidențiindu-se valorile procentuale foarte mari din localitățile Brătești (92,74%), Focuri (88,05%) și Tg. Frumos (81,85%). Activitățile din sectorul secundar nu au atras un
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
secundar nu au atras un număr mare de persoane decât în orașul Iași Ă24,89% din populația ocupată), unde structurile economică și ocupațională sunt total diferite de cele din mediul rural. Aceeași notă aparte o întâlnim și în cazul sectorului terțiar unde Municipiul Iași se detașează cu 68,24% din populația ocupată. Valorile reduse specifice localităților Brătești (2,03%) și Focuri (5,12%) se datorează ofertei reduse de locuri de muncă în activități ce aparțin acestui sector. Trebuie menționat și faptul
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
datorează ofertei reduse de locuri de muncă în activități ce aparțin acestui sector. Trebuie menționat și faptul că o mare parte din tinerii originari din satele amintite, după terminarea studiilor liceale, postliceale sau universitare se angajează în domenii specifice sectorului terțiar în orașele mai mari sau mai apropiate din Moldova (Iași, Pașcani, Suceava). La Todirești și la Lespezi ponderea mai ridicată a populației din sectorul terțiar se datorează unui număr relativ redus de persoane care activează în învățământ, sănătate și administrație
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
satele amintite, după terminarea studiilor liceale, postliceale sau universitare se angajează în domenii specifice sectorului terțiar în orașele mai mari sau mai apropiate din Moldova (Iași, Pașcani, Suceava). La Todirești și la Lespezi ponderea mai ridicată a populației din sectorul terțiar se datorează unui număr relativ redus de persoane care activează în învățământ, sănătate și administrație locală. Nivelul de instruire După nivelul de instruire, la nivelul comunității de ruși-lipoveni predomină absolvenții de școli generale Ăla generațiile mai în vârstă), urmați de
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
asupra regiunilor mai întinse din care face parte și acest sector al Siretului. - 1870, Foethede, în timpul construirii liniei ferate Cernăuți Pașcani, cercetează și o parte din Valea Siretului, vorbind pentru prima oară de pături sarmațiene. - Grigore Cobălcescu, în cadrul „Studiilor paleontologice terțiare din unele părți ale României” pomenește de Lespezi, făcând și două profile geologice. - În „Dicționarul geografic al județului Suceava” (1894), al lui Serafim Ionescu, apar referiri la comuna Lespezi. - Din punct de vedere geologic, acest sector a fost citat de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
parteneriate, externalizări / internalizari, M&A cu alte spitale, etc); = se stabilesc și se măsoară - operaționali și financiari - și se introduc instrumente de evaluare, control și îmbunătățire a performanței (analiza). Care va fi rolul statului după privatizarea spitalelor în privința asistenței medicale terțiare? Obligatoriu păstrează în proprietate și administrare sistemul medical de urgență, instituțiile de interes public și de altfel toate instituțiile pe care le consideră a fi obligatoriu sau practic pentru a rămâne în proprietatea să.. Ca și până în prezent, certifică și
Propunere șoc: Dați spitalele medicilor! Privatizare prin metoda MEBO by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/80302_a_81627]
-
faxuri, mesagerie electronică, liste de discuții, sit-urile editurilor, saloanele și târgurile de carte etc. Acestea sunt surse de informare „la prima mână”, care pot conduce la decizii de a achiziționa unele documente. Apoi, se vor consulta documentele secundare și terțiare care sintetizează producția documentară: rezumate și indexuri, bibliografii care însoțesc documentele primare, cataloage și fișierele altor unități, cataloage de edituri, index de citate, repertorii de periodice, publicații oficiale, rezumate critice ale revistelor de specialitate, cronici și recenzii în diverse publicații
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
referință este organizat în acces liber la raft, pe domenii, astfel încât să poată asigura sistematizat utilizatorului informații. Această sală creează obișnuința unei informări autonome, dar și satisfacerea interesului de informare în disciplinele conexe. Bibliotecarul mijlocește drumul spre documentul secundar sau terțiar. De obicei, relația bibliotecar beneficiar evoluează într un dialog deschis, generând un climat propriu studiului. 182. Ce categorii de documente sunt specifice sălii de referință? R: Ø Lucrări de referință (manuale, tratate, documente de bază) Ø Enciclopedii Ø Colecții enciclopedice
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
primare pe măsura apariției acestora. 2. Revista de titluri semnalează documentele primare, ca o listă de titluri, ordonate sistematic. Sunt importante pentru că oferă beneficiarului posibilitatea de a parcurge rapid un număr mult mai mare de reviste (Seriile INID) 190. Documente terțiare: definiție și tipuri R: Acestea provin din prelucrarea documentelor secundare: Bibliografii de bibliografii, culegeri de traduceri și sintezele referative. 1. Bibliografiile de bibliografii pot fi definite ca sume ale tuturor repertoriilor imprimate: „Repertoriul colectiv al bibliografiilor nepublicate”. 2. Culegeri de
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
terestre vertebrate și peste 3.800 specii de pești, acestea reprezentând aproximativ 10% din totalul speciilor de animale vertebrate din lume. Datorită faptului că cea mai mare parte a teritoriului chinez nu a fost afectată de ghețarii continentali din era terțiară și cea cuaternară, au supraviețuit numeroase specii de animale. Potrivit datelor statistice, aproape 500 specii de vertebrate trăiesc numai în China și acestea reprezintă aproape 20% din totalul speciilor de vertebrate terestre din China. În întreaga lume sunt renumite cele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
un nivel tehnologic ridicat. În viitor, China va aplica o strategie de antrenare a industrializării pe baza informatizării. Astfel, industria va juca un rol major în promovarea dezvoltării economiei chineze, în ansamblu. Sectorul serviciilor Încă de la sfârșitul anilor '70, sectorul terțiar din China a cunoscut o dezvoltare îmbucurătoare, care s-a manifestat sub două aspecte. În primul rând, amploarea acestuia s-a lărgit tot mai mult. În PIB, valoarea adăugată realizată de sectorul terțiar a crescut de la 21,4% în 1979
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
serviciilor Încă de la sfârșitul anilor '70, sectorul terțiar din China a cunoscut o dezvoltare îmbucurătoare, care s-a manifestat sub două aspecte. În primul rând, amploarea acestuia s-a lărgit tot mai mult. În PIB, valoarea adăugată realizată de sectorul terțiar a crescut de la 21,4% în 1979, la 46,1% în 2013. Deși afectat de criza financiară mondială, sectorul terțiar din China a cunoscut o dezvoltare rapidă. În al doilea rând, sectorul serviciilor a devenit un canal principal pentru ocuparea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
două aspecte. În primul rând, amploarea acestuia s-a lărgit tot mai mult. În PIB, valoarea adăugată realizată de sectorul terțiar a crescut de la 21,4% în 1979, la 46,1% în 2013. Deși afectat de criza financiară mondială, sectorul terțiar din China a cunoscut o dezvoltare rapidă. În al doilea rând, sectorul serviciilor a devenit un canal principal pentru ocuparea forței de muncă. Numărul angajaților a crescut de la 48,9 milioane în 1978, la peste 760 milioane în 2011. Sectorul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
de muncă. Numărul angajaților a crescut de la 48,9 milioane în 1978, la peste 760 milioane în 2011. Sectorul serviciilor l-a depășit, pentru prima dată, pe cel agricol, oferind cele mai multe locuri de muncă în China. La ora actuală, sectorul terțiar din China cuprinde un evantai larg de activități, de la cele culinare și turistice, la restaurante, vânzări cu amănuntul, financiare, asigurări, informatică, transporturi, publicitate, juridic, control contabil, management imobiliar. Potrivit planului de dezvoltare, până în anul 2020, acest sector va ocupa, în ceea ce privește
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
gimnazial”, „e liceal”; restul reglementărilor se mențin, dar ca texte separate, în cadrul altor articole și alineate. d învățământul profesional, cu durată între 6 luni și 2 ani; Se elimină, întrucât „învățământul profesional” nu reprezintă un nivel în sine. e învățământul terțiar nonuniversitar, care cuprinde învățământul postliceal. (Se reformulează în sensul „f postliceal” și se elimină restul textului. NOT: Considerăm că, în continuare, este necesar să fie introduse în text noi alineate, după cum urmează: „(2 Nivelul antrepreșcolar împreună cu nivelul preșcolar, reprezintă educația
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
să fie introduse în text noi alineate, după cum urmează: „(2 Nivelul antrepreșcolar împreună cu nivelul preșcolar, reprezintă educația timpurie, de regulă, pentru copii cu varsta 0-6 ani. (3 Nivelul gimnazial împreună cu nivelul liceal reprezintă învățământul secundar. (4 Învățământul postliceal reprezintă învățământul terțiar nonuniversitar”. (2 Învățământul liceal, vocațional și tehnologic, învățământul profesional și învățământul postliceal se organizează pentru specializări și calificări stabilite de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, în conformitate cu Registrul național al calificărilor. (Considerăm că se impune eliminarea acestui alineat, pentru a
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
se finalizează cu examen de certificare a calificării. Organizarea și desfășurarea examenului de certificare a calificării sunt reglementate de Autoritatea Națională pentru Calificări. (10 Statul susține învățământul profesional și învățământul liceal filiera tehnologică sau vocațională, prin: a recunoașterea în învățământul terțiar nonuniversitar a studiilor obținute în cadrul învățământului liceal filiera tehnologică sau vocațională, în baza unui regulament propriu; Pentru corectitudinea reglementării, se impune completarea textului, după cum urmează: „... regulament-cadru aprobat prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului;” b finanțarea parțială la
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
baza standardelor naționale de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu, respectiv modul de pregătire. (3 Rezultatele evaluării se exprimă, după caz, prin calificative, în învățământul primar, respectiv prin note de la 1 la 10, în învățământul secundar și în învățământul terțiar nonuniversitar, sau prin punctaje, în mod similar testelor internaționale. (Pentru unitate de reglementare, se impune înlocuirea sintagmei „în învățământul” cu sintagma „la nivelul” și eliminarea termenului „respectiv”. (4Controlul utilizării și al respectării standardelor naționale de evaluare de către cadrele didactice se
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
SECȚIUNEA 1: Beneficiarii educației Art. 79 (1 Beneficiarii primari ai învățământului preuniversitar sunt antepreșcolarii, preșcolarii și elevii. (2 Beneficiarii secundari ai învățământului preuniversitar sunt familiile antepreșcolarilor, ale preșcolarilor și ale elevilor. (3 Comunitatea locală și societatea, în general, sunt beneficiari terțiari ai învățământului preuniversitar. (Este necesară eliminarea întregului articol având în vedere definițiile existente în Anexă. Art. 80 (1 Învățământul preuniversitar este centrat pe beneficiari. Toate deciziile majore sunt luate prin consultarea reprezentanților beneficiarilor primari, respectiv a Consiliului Național al Elevilor
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
80 (1 Învățământul preuniversitar este centrat pe beneficiari. Toate deciziile majore sunt luate prin consultarea reprezentanților beneficiarilor primari, respectiv a Consiliului Național al Elevilor sau a altor asociații reprezentative ale elevilor, și prin consultarea obligatorie a reprezentanților beneficiarilor secundari și terțiari, respectiv a structurilor asociative reprezentative ale părinților, a reprezentanților mediului de afaceri, a autorităților administrației publice locale și a societății civile. (Pentru unitate de reglementare și pentru respectarea definițiilor din Anexă, se impune înlocuirea termenului „primari” cu termenul „direcți”, a
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
asociative reprezentative ale părinților, a reprezentanților mediului de afaceri, a autorităților administrației publice locale și a societății civile. (Pentru unitate de reglementare și pentru respectarea definițiilor din Anexă, se impune înlocuirea termenului „primari” cu termenul „direcți”, a sintagmei „secundari și terțiari” cu termenul „indirecți” și a sintagmei „mediului de afaceri” cu sintagma „agenților economici”. (2 Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, împreună cu Consiliul Național al Elevilor și organizațiile guvernamentale și nonguvernamentale reprezentative, elaborează un statut în care sunt prevăzute drepturile și
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
clase simultane din cadrul acestuia, unde nu se pot constitui clase separate; (Pentru unitate de reglementare, se impune înlocuirea sintagmei „clasă din învățământul primar” cu sintagma „clasă de nivel primar”. c 18 ore pe săptămână pentru profesorii din învățământul secundar și terțiar non-universitar, pentru profesorii din unitățile și clasele cu program integrat și suplimentar de artă și sportiv, precum și din unitățile cu activități extrașcolare și din centrele sau cabinetele de asistență psihopedagdgică; Pentru corectitudinea exprimării și unitate de reglementare, se impune înlocuirea
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
clasele cu program integrat și suplimentar de artă și sportiv, precum și din unitățile cu activități extrașcolare și din centrele sau cabinetele de asistență psihopedagdgică; Pentru corectitudinea exprimării și unitate de reglementare, se impune înlocuirea sintagmei „profesorii din învățământul secundar și terțiar non-universitar” cu sintagma „profesorii din învățământul de nivelul gimnazial, liceal și postliceal”. d 24 de ore pe săptămână pentru profesorii de instruire practică; e pentru personalul didactic din învățământul special, norma didactică se stabilește astfel: profesori la predare 16 ore
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
frustrări și tensiuni, răspund cu agresivitate unui mediu ostil. 3.1. Tipologia familiilor monoparentale - dificultăți specificetc "3.1. Tipologia familiilor monoparentale - dificultăți specifice" Luând drept criteriu numărul persoanelor care constituie familia, aceasta poate fi o familie monoparentală binară (doi membri), terțiară (trei membri) ș.a.m.d. După calitatea și permanența interacțiunilor, familiile monoparentale pot fi: camuflate, în cadrul legal al familiei nucleare, când unul dintre părinți, deși prezent în cadrul familiei, nu interacționează sub aspect psihologic decât într-o mică măsură cu ceilalți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
politică industrială poate fi definită ca fiind ansamblul acțiunilor întreprinse de puterile publice în vederea asigurării dezvoltării și creșterii competitivității întreprinderilor și aceasta, în general, fără să se țină seama de apartenența lor la un anumit sector de activitate (primar, se-cundar, terțiar). Există două tipuri de politici industriale. Primul se bazează pe instrumente directe de intervenție, cum ar fi: naționalizări sau privatizări; sprijinirea sectoarelor motor, sau a celor aflate în declin (prin acordarea de subvenții și/sau reduceri de sarcini fiscale și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]