148 matches
-
roșie”. Să ne înțelegem: în cuptor sunt arse vase din argilă care, tocmai în urma acestei operațiuni, ajung ceramică, pentru că, la drept vorbind, - la ce bun să arzi ceramica în cuptor, odată ce ea a fost arsă, ca să ajungă ceramică? O altă terțină, deja din textul următor, care, în traducere literală ar fi: „Mirosul înecăcios de grăsime râncedă/ imperceptibil, dar insistent (autoritar) între timp/ va disloca (alunga) tot aerul din împrejurime” în traducere sună derutant: „Mirosul greu de grăsime râncedă/ E imperceptibil, dar
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
51(764), sâmbătă, 18 decembrie 1976, p. 3, col. 5. [Se publică fragmente din scrisorile lui Nicolae Labiș trimise lui Mihai Zaharia, în anii 1950-1951, precum și două poezii - „Muntele cântă" și alta fără titlu, compusă din două părți: I. patru terține și un vers și II. încă patru terține]. 3. Nu a apărut cu acest titlu în revista Viața Românească. Prima colaborare la această prestigioasă revistă se numește Gazeta de stradă, 4, nr. 6, iunie 1951, p. 53-55. 4. Vasile Gh.
Însemnări despre epistolograful Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6093_a_7418]
-
col. 5. [Se publică fragmente din scrisorile lui Nicolae Labiș trimise lui Mihai Zaharia, în anii 1950-1951, precum și două poezii - „Muntele cântă" și alta fără titlu, compusă din două părți: I. patru terține și un vers și II. încă patru terține]. 3. Nu a apărut cu acest titlu în revista Viața Românească. Prima colaborare la această prestigioasă revistă se numește Gazeta de stradă, 4, nr. 6, iunie 1951, p. 53-55. 4. Vasile Gh. Popa (n. 1912 - m. 1976), profesor, folclorist și
Însemnări despre epistolograful Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6093_a_7418]
-
lirică, sonetul este forma cea mai dificil de realizat - dificultatea constând în forma fixă și obligatorie pe care genul o impune. Această formă constă în faptul că sonetul trebuie să aibă (obligatoriu) 14 versuri, dispuse în două catrene și două terține. Și, ca aritmetica acestui gen literar să se exprime cu toată forța ei serială, fiecare vers trebuie să se afirme în dimensiunea a 11 silabe. E de remarcat că nu toate limbile au capacitatea de a acoperi versul sonetului cu
EVOCAREA UNUI SONETIST DE EXCELENŢĂ – THEODOR RĂPAN. In: Editura Destine Literare by GEORGE ASTALOȘ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_254]
-
a celor 12 stihuri (ultimele două versuri ale sonetului marchează concluzia „morala”, verdictul divin, asupra fenomenalului/ „phainomenon-ului” din lume: sunt/trebuie să se facă evidente accentele definitive/implacabile, divin-vaticinare) - pe de alta: 2 - NUNTA-HIEROGAMIA, întru SFERA PLATONICIANĂ, dintre catrene și terține! (Sonetul de întemeiere, cel italiano-provensal - este profund creștin, fiind conceput chiar sub Semnul CRUCII: catrenul 1 își caută terțina 1, catrenul 2 își caută terțina 2 - ÎNCRUCIȘÂNDU-SE!) Magia stihului/stilului lui THEODOR RĂPAN constă, esențial, chiar din Instaurarea Incantației
SOTERIOLOGIA IUBIRII. IMN AL GLORIEI RE-TRÃIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAÞIEI, PRIN IUBIRE DIVINÃ: VOLUMUL FIIND – 365 +1 Iconosonete de THEODOR RÃPAN. In: Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]
-
sunt/trebuie să se facă evidente accentele definitive/implacabile, divin-vaticinare) - pe de alta: 2 - NUNTA-HIEROGAMIA, întru SFERA PLATONICIANĂ, dintre catrene și terține! (Sonetul de întemeiere, cel italiano-provensal - este profund creștin, fiind conceput chiar sub Semnul CRUCII: catrenul 1 își caută terțina 1, catrenul 2 își caută terțina 2 - ÎNCRUCIȘÂNDU-SE!) Magia stihului/stilului lui THEODOR RĂPAN constă, esențial, chiar din Instaurarea Incantației Vieții întru Demnitatea Frumosului - Incantație prin care Orfeu și Hristos sunt ajutați să recupereze lumea noastră „modernă”, căzută, adică
SOTERIOLOGIA IUBIRII. IMN AL GLORIEI RE-TRÃIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAÞIEI, PRIN IUBIRE DIVINÃ: VOLUMUL FIIND – 365 +1 Iconosonete de THEODOR RÃPAN. In: Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]
-
accentele definitive/implacabile, divin-vaticinare) - pe de alta: 2 - NUNTA-HIEROGAMIA, întru SFERA PLATONICIANĂ, dintre catrene și terține! (Sonetul de întemeiere, cel italiano-provensal - este profund creștin, fiind conceput chiar sub Semnul CRUCII: catrenul 1 își caută terțina 1, catrenul 2 își caută terțina 2 - ÎNCRUCIȘÂNDU-SE!) Magia stihului/stilului lui THEODOR RĂPAN constă, esențial, chiar din Instaurarea Incantației Vieții întru Demnitatea Frumosului - Incantație prin care Orfeu și Hristos sunt ajutați să recupereze lumea noastră „modernă”, căzută, adică (dacă ne raportăm la episodul Grecia
SOTERIOLOGIA IUBIRII. IMN AL GLORIEI RE-TRÃIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAÞIEI, PRIN IUBIRE DIVINÃ: VOLUMUL FIIND – 365 +1 Iconosonete de THEODOR RÃPAN. In: Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]
-
în nesfârșirea unei rugăciuni, a pulsativei continuități nutritoare de perenitate. Au invocat-o pe Madona, cu aceeași nesecată fervoare, pe tonuri mai înalte sau mai joase, Cidul, într-o însemnată clipă a vieții sale, Sfântul Francisc din Assisi, Dante, în terținele Paradisului, - veac după veac de chemări, până la Amy Lowell, Francisc Jammes, Pierre Emmanuel. Sfinți, precum Ioan Evanghelistul, Anselm de Aosta, Hypolyt, Sfânta Tereza de Avila sunt secondați de Miguel de Unamuno, Pierre Teilhard de Chardin, de Sören Kirkegaard, revenind, în
Lirică religioasă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/13324_a_14649]
-
prin a fi ignorat de ureche: „obișnuința ne face să nu-l auzim niciodată”. La sfârșitul acestor însemnări, încerc să transcriu în metru antic „Oda (la Diotima)”, cu un sunet tulburător în creația lui Mihai Ursachi, pusă de el în terține; iată un act de „colaborare” nelalocul lui, de care magistrul se poate lesne lipsi (ca și de nesăbuința comisă mai înainte în ciocârtirea unui poem metafizic precum „Tunetul liniștii”). Precum într-o sfântă cămașă, sfințită cu marea lacrimă-a cerului
Profil Mihai Ursachi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13327_a_14652]
-
lirice cu formă fixă, încât și-a însușit cele mai importante reguli ale respectării canoanelor celor 14 versuri. El a optat, în imensa majoritate a sonetelor sale, pentru formula a două catrene având rimă îmbrățișată: abba// baab/, urmate de două terține (rimă liberă, variată: cdc// dcd ori: ccd// eed) - în forma sa clasică/ ,,regulată’’/ italienească, numită și petrarchistă. Spre finalul urieșescului album (lunile a XI-a și a XII-a), Theodor Răpan exersează și forma botezată de istoricii literari ca fiind
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
Theodor Răpan exersează și forma botezată de istoricii literari ca fiind ,,neregulată’’/ englezească/ shakespeareană: trei catrene având rime alternative (diferite în fiecare catren) și un distih. Nu știm din ce motive nu și-a asumat și varianta sonetelor în care terținele preced catrenele, definite ca sonete inversate. Acestea au fost ilustrate, destul de recent, la modul excelent, în literatura română, de Nicolae Grigore Mărășanu (n. în 1937, comuna Mărașu, județul Brăila), care a publicat, la Editura Grai și Suflet-Cultura Națională, în 2008
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
ilustrate, destul de recent, la modul excelent, în literatura română, de Nicolae Grigore Mărășanu (n. în 1937, comuna Mărașu, județul Brăila), care a publicat, la Editura Grai și Suflet-Cultura Națională, în 2008, volumul Imparele, structura sonetelor sale fiind una specifică: trei terține și un pentastih (3+3+3+5). Cu ușoare ecouri din poezia diafană a unor Ion Barbu, Leonid Dimov și Dan Botta, sonetistul brăilean (mulți ani redactor la celebrul hebdomadar Flacăra) nu se dă în lături de a introduce note
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
alege-le nababe,/ Catrenelor să le-ntărești finalul.’’ -, Theodor Răpan se încumetă a-i răspunde astfel: ,,Dor nepereche-mi mistuie simțirea,/ Zarzării iernii își croiesc veșminte/ Și mă-nlumin străfulgerând morminte/ Cu măști de ierburi miruindu-mi firea.’’. În cele două terține din finalul artei sale poetice, Victor Eftimiu devine cvasi-sentențios: Să fie cald sonetul - dar veșmântu-i/ Să-l făurești din cea mai rece formă:/ Să-l reîncepi - de câte ori îl mântui...// Și-oricât ar fi de grea această normă,/ Și-oricât ar
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
Să-l făurești din cea mai rece formă:/ Să-l reîncepi - de câte ori îl mântui...// Și-oricât ar fi de grea această normă,/ Și-oricât ar fi de greu deznodământu-i,/ Să nu se vadă munca ta enormă!’’. Iată acum care-s terținele corespondente din volumul lui Theodor Răpan: ,,Plânsu-m-au iambii? Corbii scurmă-n Lună/ Cu gheara-ndurerată și nebună/ Sub primele silabe translucide.// Și scriu sonet după sonet întruna/ Sperând că lacrima, doar ea, străbuna/ Va-nmuguri tăcerea ce ucide...’’. Rimelor destul de
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
fost, Tu îmi arată/ Dansul de doi peste-ale mării spume!/ O, rogu-Te, mai naște-mă o dată// Și-abia apoi ridică-mă din hume!/ Din mila Ta, etern, nemăsurată,/ Dă-mi un sonet cum n-a mai fost pe lume!’’. Terținele din Sonetul CXXXII (care are în stânga gravura Eternita) continuă aceeași notă cu halouri din poeții olteni Macedonski, Arghezi, Sorescu: ,,Nu te uita că-s mic și nu am nume,/ Adâncul fă-l adânc, să-l pot atinge,/ Pe pajiștea din
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
lirică, sonetul este forma cea mai dificil de realizat - dificultatea constând în forma fixă și obligatorie pe care genul o impune. Această formă constă în faptul că sonetul trebuie să aibă (obligatoriu) 14 versuri, dispuse în două catrene și două terține. Și, ca aritmetica acestui gen literar să se exprime cu toată forța ei serială, fiecare vers trebuie să se afirme în dimensiunea a 11 silabe. E de remarcat că nu toate limbile au capacitatea de a acoperi versul sonetului cu
THEODOR RĂPAN de GEORGE ASTALOŞ în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364112_a_365441]
-
formă fixă de creație, o structură destul de inflexibilă, din care, în mod paradoxal, își extrage suplețea și farmecul, adjudecându-și titlul de rege al poeziei. Sonetul este un poem alctuit din 14 versuri endecasilabice, organizate în două catrene și două terține, închipuind o fantastică nuntă între pătrat și triunghi. În volumul Motive și structuri poetice, Editura Facla, 1980, Felicia Giurgiu publică un eseu intitulat Sonetul - între Procust și Orfeu, un titlu cum nu se poate mai potrivit pentru o specie literară
SONETUL SI MATEMATICA ASTRALA de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367995_a_369324]
-
abba/ ccd/ ccd); englez sau shakespearian (abab/ cdcd/ efef/ gg). Cu privire la sonetul românesc, W. Mӧnch constată preferința în octet pentru schema abba/ baab, pe care o consideră o particularitate impusă de Eminescu și respectată de cei mai redutabili sonetiști. În ceea ce privește terținele, doar aici se acordă autorului libertatea de a folosi alte două rime, după o schemă pe care o dorește. Așadar, într-un sonet perfect, din punct de vedere al formei, numărul rimelor nu poate fi nici mai mic nici mai
SONETUL SI MATEMATICA ASTRALA de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367995_a_369324]
-
numărul totalității și al echilibrului cosmic. 10, simbol al perfecțiunii, al totalității, este numărul desăvârșit care se află la baza întregii creații universale. La o privire atentă, vom găsi toate aceste numere cu virtuți mistice în structura sonetului. Cele două terține sunt evidente pentru oricine. În afară de cele spuse mai sus, numărul 3 are o semnificație protectoare și face trimitere directă la iubirea spiritualizată, la înălțarea prin iubire, ceea ce reprezintă, de fapt, tema predilectă a sonetului. Prin adunarea celor două terține, obținem
SONETUL SI MATEMATICA ASTRALA de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367995_a_369324]
-
două terține sunt evidente pentru oricine. În afară de cele spuse mai sus, numărul 3 are o semnificație protectoare și face trimitere directă la iubirea spiritualizată, la înălțarea prin iubire, ceea ce reprezintă, de fapt, tema predilectă a sonetului. Prin adunarea celor două terține, obținem numărul 6, care reprezintă concurența dintre bine și rău, altfel spus, antiteza, știut fiind că ultimul vers al sonetului trebuie să le contrazică pe toate celelalte 13. Deci 1 contra 13. 13 este, aproape în toate filosofiile și credințele
SONETUL SI MATEMATICA ASTRALA de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367995_a_369324]
-
fie egal cu 13 și să reprezinte o balanță în echilibru perfect. Numărul 4 îl găsim în primele două catrene, iar prin adunarea lor obținem cifra 8, ale cărei semnificații le-am arătat mai sus. Mai departe, observăm că o terțină și un catren formează cifra 7, numărul perfecțiunii cosmice. De două ori 7 înseamnă 14, care este format din 1+4=5, sub protecția căruia înflorește iubirea, acesta fiind submultiplul numărului perfect 10 și include toate semnificațiile lui. De asemenea
SONETUL SI MATEMATICA ASTRALA de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367995_a_369324]
-
cele pare și apoi o inversare a acestora, ceea ce înseamnă că aici, ca în întregul Univers, forțele antagonice mai întâi se opun, apoi se întrepătrund, armonizându-se, după care ciclul se repetă. Armonia din catrene este tulburată de rimele din terține, care nu mai cunosc aceeași asociere, pentru ca în finalul sonetului, ultimul vers (unu) să unifice contrariile, punându-le din nou în acord. Este același proces dialectic care stă la baza dezvoltării materiei, fenomenelor naturii și societății. Observând toate acestea, putem
SONETUL SI MATEMATICA ASTRALA de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367995_a_369324]
-
emblemă a înțelepciunii. În cabalism reprezintă inspirația. Ne mai putem îndoi atunci că structura sonetului se bazează pe simbolistica cifrelor amintite? Ne mai putem permite să scriem sonete fără rimă, să folosim versuri de 8-16 silabe, să renunțăm la o terțină în favoarea unui distih ori să repetăm un cuvânt de mai multe ori în același sonet? Cine se dorește inovator pe tărâmul sonetului are porți larg deschise și spațiu infinit de manifestare în domeniul conținutului și nicidecum al formei. Putem face
SONETUL SI MATEMATICA ASTRALA de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367995_a_369324]
-
Eu, personal, sunt mândru de proiectul nostru, pe care i l-am propus bunului meu prieten în 2012, și pe care am avut deosebita plăcere de a-l vedea finalizat. Cartea noastră, scoasă în comun, frumos intitulată SUFLET DE ANOTIMP (terține), a fost tradusă în franceză de scriitoarea VIRGINIA POPESCU, de la Ploiești, în tandem cu traducătoarea franceză NICOLE POTTIER, iar în limba engleză a fost tradusă de celebrul duet norfolkez mamă-fiică MARIANA ZAVATI și FAY-JACQUELINE GARDNER. Și lista colaborărilor noastre în
SINCERE CONDOLEANŢE FAMILIEI ÎNDOLIATE ŞI ZBOR LIN CĂTRE PATRIA ÎNGERILOR, GEORGE NICOLAE PODIŞOR! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352448_a_353777]
-
în colaborare cu prof. univ. dr. Gheorghe Pârnuță, 2005; • Cerul, ca o furie în azur, poezie, 2007; La capătul lumii, California! (jurnal american vol. II), călătorie, 2010; • Sanhira, proză, 2010. • Suflet de anotimp/ Souffle de saison/ Spirit of the season (terține, ediție trilingvă), coautor Gheorghe A. Stroia, 2012. Dintre premiile sale, amintim: • Mențiune la concursul de poezie și publicistică patriotică “Oda pământului meu”, Viața Studențească, 1968; • Premiul II de poezie la concursul literar “Tâmplă a Pontului” organizat de ziarul “Dobrogea Nouă
SINCERE CONDOLEANŢE FAMILIEI ÎNDOLIATE ŞI ZBOR LIN CĂTRE PATRIA ÎNGERILOR, GEORGE NICOLAE PODIŞOR! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352448_a_353777]