31 matches
-
inventată. Tipuri de "eu"-ri Comparați următoarele pasaje, dintre care numai d) este din Of Old People de Couperus. d) Vocea groasă a lui Steyn răsună din vestibul. Vino, Jack, vino, cîine, vino lîngă stăpînul tău. Vii? Lătratul vesel al terierului umplu holul. Graba sa frenetică îl mînă de-a berbeleacul pe scări, de parcă se împiedica de propriile lăbuțe. Of, vocea asta a lui Steyn! șuieră printre dinți Ottilie și întoarse cu mînie paginile din carte. e) Stăteam liniștit, moțăiam în
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
să iasă afară În soarele strălucitor. Doamna inspector era un fel de Stan pentru inspectorul Insch Bran. Unde Insch era gras, ea era slabă. Unde Insch era chel, Steel arăta de parcă i-ar fi lipit cineva cu bandă adezivă un terier de cap. Se zvonea că are doar patruzeci și doi de ani, dar părea mult mai În vârstă. Anii de fumat țigară de la țigară Îi făcuseră fața să arate ca o casă de vacanță pentru riduri și pliuri. Purta un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Nu vedeam nici un rău într-o mână de scrisori adresate unor oameni care probabil că nici nu le vor citi. Producătorul și regizorul erau faimoși. Cei doi scenariști se îmbogățiseră scriind filme despre cupluri de detectivi bețivi care aveam un terier mic și despre Jimmy Stewart care se hotăra să nu se sinucidă în seara de Crăciun. Nu aveam nici o idee de unde prinsesem informațiile astea inutile. Piesa făcea bani. Nici unuia dintre ei nu îi păsa dacă actrița care o interpreta pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
Grove House după-amiaza devreme, când Du Maurier Își făcea obișnuita plimbare de sănătate pe câmp. Porneau Împreună, poate cu vreunul sau altul dintre copii, poate cu vreun alt musafir, dar cu siguranță cu un câine - Chang sau minusculul său succesor, terierul Don -, coborând dealul și Îndreptându-se spre câmpie, trecând pe lângă iazuri, pe lângă locul unde, vara, măgărușii așteptau răbdători copii pe care să-i ducă la plimbare, și apoi rătăcind după cum Îi purta voia, sau coada fluturând a câinelui, poate spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
un public. Era o zi de duminică frumoasă, dar foarte rece, chiar dinaintea Crăciunului, iar Henry făcuse efortul de a sui până În Hampstead și de a-l scoate pe Du Maurier la plimbare peste câmp, după obicei. Erau singuri, cu excepția terierului Don, care adulmeca solul Întărit de Îngheț, cu un aer nemulțumit de puținătatea mirosurilor interesante. Era prea frig pentru a sta pe banca lor favorită - destul de frig pentru ca lumea să patineze pe apa iazurilor. Privind, Du Maurier Își aminti de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
de celălalt, dar într-un chip vioi, copilăresc, fără să încercăm, în acele zile de început, emoții adânci, după câte îmi amintesc. Emoțiile au început cam pe la doisprezece ani. Întâi ne-au nedumerit, ne-au uluit. Ne-au zgâlțâit așa cum terierii zgâlțâie șobolanii. Dacă aș spune că eram “îndrăgostiți“, cuvântul acesta vag și uzat n-ar exprima nimic. Ne iubeam unul pe celălalt, trăiam fiecare în celălalt, prin celălalt, pentru celălalt. Fiecare dintre noi era celălalt. Și de ce zvâcnea în această
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]