88 matches
-
demografic și politic, din cauza unei importante emigrații. Libanul ca țară deschisa influenței occidentale, dar și loc de refugiu pentru alte populații, venite din Orientul Mijlociu, a reprezentat o excepție în istoria complexă a lumii arabe creștine. Cazul libanez arată imposibilitatea unei teritorializări politice viabile și durabile, a unei minorități creștine pe pământ islamic. Pentru Liban, dar și pentru alte țări din regiune, în încercarea de a scăpa statutului de minoritate și pentru a găsi mijloacele de a conviețui cu lumea islamică, creștinii
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
la negocierile de la Versailles mai multe delegații, cu cererea expresă de a obține crearea unui stat asiro-caldeean, alcătuit dintr-o parte a Azerbadjanului pers, a Estului Turciei, a regiunii Massoul cu ieșire la Marea Mediterană și Golful Persic. Această tentativă de teritorializare a națiunii asiro-caldeene după genocidul căruia a trebuit să-i facă față, a fost fără rezultat, deoarece Massoul a fost integrat Irakuli, plasat însă sub mandat britanic, iar regiunea Hakari va rămâne la turci. Tot acum armata engleză se va
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
și militează de partea naționaliștilor arabi împotriva otomanilor, a francezilor sau a englezilor. Astfel unul dintre fondatorii partidului Baas a fost un ortodox, Michel Aflak. Răspandirrea ortodocșilor arabi în orașele Siriei otomane (Liban, Siria, Palestina, Iordania) excludea orice posibilitate de teritorializare a indentității lor, care se va îndrepta în aceste condiții către formele unui militantism arab, mai mult sau mai puțin laic. Pentru a înțelege mai bine deșteptarea sentimentului arab, este bine să ne amintim că în anul 1914, după emanciparea
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
Sub aspect fiscal, secuii, crescători de vite, erau datori să achite regalității dări în animale, în 1256, regele Bela IV vorbește deja despre darea (zeciuiala) "Siculorum et Olachorum". Istoria secuilor în Transilvania, spune Ș Papacostea, este aceea a unei progresive teritorializări a unei societăți gentilice și a unei evoluții lente spre forme de organizare seniorial-feudale. În secolul al XIII-lea, sistemul de organizare la secui este cel tradițional gentilic, dar își face apariția stăpânirea, cu titlu personal, a pământului-în secolele XI-XII
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
specificarea obligațiilor morale ale membrilor sau chiar, ca în cazul grupurilor de egali, în formarea conștiinței morale a membrilor. Multe dintre asociațiile private moderne aduc cumva cu acestea. În cursul erelor întunecate, ghildele au fost gradual creștinate, apărând apoi o teritorializare a ghildelor. La sfârșitul secolelor întunecate s-a observat și o altă dezvoltare și anume utilizarea ghildelor de către comercianți. Primele ghilde meșteșugărești europene cunoscute apar în jurul anului 1100 și se împrăștie rapid în toată Europa de Vest. Unele au fost creeate de către
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
existența în rândul cehilor a unei pronunțate conștiințe de sine. La Cosma de Praga Sfântul Adalbert este noster episcopus, militarii sunt nostri, Boemia • nostra terra, boemii - nostra gens, normele de drept - ritus terre nostre și Vltava - noster iste fluvius Wltava. Teritorializarea conștiinței identitare s-a manifestat în utilizarea termenilor de terra și zemlja, cunoscuți încă din secolul X, care și-au aprofundat continuu înțelesul și au căpătat contururi clare către secolul XII. Noțiunile de terra Bohemiae și gens bohemica au fost
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cele de producție, prin trecere de la sport spre afaceri și de la afaceri spre sport. Sportul devine, paradoxal o dominantă spațială. La prima vedere s-ar părea că există o contradicție între mobilitatea crescută a actorilor sociali în epoca contemporană și teritorializare, care uneori poate căpăta chiar forma înrădăcinării geografice. Departe de a avea un sentiment de apartenență spațială sistematică, individul sportiv este confruntat cu un spațiu local, cadru de viață și câmp strategic, cu care întreține relații de o intensitate variabilă
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
patrimonializate crește, dar el include sectoare cât se poate de diverse (și de neașteptate) ale vieții sociale: monumente, arhive, obiecte, locuri, cartiere, situri, teritorii, moduri de viață, meșteșuguri, corporalitate, limbi, media, planetă, fonduri marine, umanitate... Proliferare care se potrivește cu teritorializarea lor: obiectele obișnuite și anonime, arhitecturile fără arhitect din regiuni particulare se amestecă de acum cu operele renumite care transcend națiunile și culturile. • Înscrierea și clasarea în patrimoniul istoric național Statul dobândește lucruri sau bunuri care îl preced și sunt
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
205, 217, 283. Tarifare, 109, 206, 211. Teatru, 33-34, 86, 96, 116, 194, 200, 202, 217. Tehnici, 27, 30, 55-56, 76, 99, 103-104, 108-109, 148, 162, 169, 212, 234, 266, 297, 299. Televiziune, 90, 96, 122, 131, 218. Teodicee, 149. Teritorializare, 228. Tipologie, 13, 30, 68, 111, 113-115, 117, 120, 132, 142, 235, 296. Transgresiune, 186. Transmitere, 28-29, 48, 153, 181, 187, 225-226. Transmutare, 43, 253. U Unanimitate, 214, 217, 301. Univers cultural / simbolic, 130. Universalism, 214. Uruguay Round, 218. Utilizări
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
istoric, vestigii inspirat considerate de către un distins cărturar drept urme de „arheologie socială sui-generis”. Ele se găsesc încă în aproape orice veche vatră de sat românesc, dar sunt insuficient investigate și puse în valoare științifică. Ne referim la procesul de teritorializare prin stabilirea hotarelor dintre comunitățile sătești, proces prea puțin studiat și cunoscut, deși este de o importanță capitală în aprecierea vechimei satelor noastre, alături de urmele arheologice. Materiale arheologice descoperite în zonă În grădina locuitorului Sandu C. .Zaharia din satul Slobozia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a păstrării proporțiilor cuvenite în raport de mărimea inițială și numărul siliștilor; -pretinde că, la stabilirea analogiilor, „trebuie bine cercetat și luat aminte” dacă nu cumva vreuna din părțile aflate la un moment dat în litigiu reprezintă o desprindere ulterioară teritorializării inițiale din „trupul căpetelnicei moșii”, adică o despărțire și separare a unui grup din satul și obștea „matcă”, grup care ar fi întemeiat un nou habitat în cadrul aceluiași hotar și care, cu timpul, ar fi putut afecta hotarele vechi în detrimentul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mărturii hotarnice sunt arătați ca provenind din Boziești, dar și din Umbrărești, deși e vorba de aceleași persoane și familii. Astfel stând lucrurile, traseul hotarelor comunității Umbrăreștilor din vechime, atunci când s-a efectuat ca proces lent și de durată acțiunea teritorializării comunităților familiale din zonă, devenite apoi comunități sătești, s-a stabilit pe limitele naturale și convenționale pe care le prezentăm mai jos, așa cum rezultă din materialele documentare cercetate de noi. Valea Herătăului, hotar ce va separa obștea și moșia Umbrăreștilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
posibilitatea și necesitatea de a face o „reconstituire în principiu și un control al trecutului unei vieți sociale sătești pe calea analizei rămășițelor sale materiale concretizate în structurile sale teritoriale”. Este ceea ce am încercat să sugerăm vorbind despre hotare și teritorializare în cazul concret al obștii Umbrăreștilor, și ceea ce vom face, în continuare, discutând despre faze de existență prelungită a devălmășiei din respectiva obște sătească. 4. Devălmășia, ca entitate în timp Devălmășia a fost forma cea mai durabilă de organizare social-economică
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu fireasca evoluție spre obștea sătească teritorială medievală când, urmare a sporului demografic și a dezvoltării economice, raporturile preponderent familiale sunt puse în consens cu cele teritoriale și când are loc și un mai riguros și mai exact proces de teritorializare între comunități. Trasarea hotarelor dintre sate, încă din timpuri imemoriale, constituie un alt argument peremptoriu în susținerea tezei că satul a cunoscut și a parcurs faza devălmășiei absolute, devălmășie ce-și va lăsa amprenta specifică în caracterul de interes strict
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a inegalității sociale, legată de dificultățile mai pronunțate de inserție profesională și socială a tinerilor proveniți din familii imigrate este, fără îndoială, în joc. Concentrarea și marginalizarea spațială a acestor populații (Dubet și Lapeyronnie, 1992; Graffmeyer, 1996) contribuie la o teritorializare mai puternică a delincvenței de proximitate, în cadrul căreia "violența în școală" poate fi considerată o formă hiperspecifică minorilor (Debarbieux, 2003). Această teritorializare nu doar că nu este resorbită, dar tinde să se accelereze o dată cu creșterea nebunească a pieței locuințelor din
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
în joc. Concentrarea și marginalizarea spațială a acestor populații (Dubet și Lapeyronnie, 1992; Graffmeyer, 1996) contribuie la o teritorializare mai puternică a delincvenței de proximitate, în cadrul căreia "violența în școală" poate fi considerată o formă hiperspecifică minorilor (Debarbieux, 2003). Această teritorializare nu doar că nu este resorbită, dar tinde să se accelereze o dată cu creșterea nebunească a pieței locuințelor din centrul orașelor mari și mijlocii ale Franței. Este foarte posibil ca această dificultate legată de piața urbană să radicalizeze procesul de "prăbușire
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
culturale sportive de depășire a propriilor bariere fizice și psihice, de atingere a noi recorduri și de ieșire din cadrele înguste ale obișnuitului. Un simț al dezmărginirii și al intensificării experiențelor și al experimentelor vieții împinge știința medicală să descopere teritorializări corporale inedite, noi accelerări ale vibrațiilor vieții, noi mutații în identitatea umană, dar și noi accepții ale morții. Entitatea virtuală se confruntă în mod imanent cu noi forme de întrupare în cyberspațiu și/sau în realitatea virtuală, mijlocite de juxtapunerea
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cu alte subiectivități, urmărind un traseu circulator, prin conexiunile și fluxurile în care se integrează și simultan se dezintegrează, mai degrabă decât un tipar al alinierii. Totuși, acest lucru nu înseamnă că identitatea online nu este o spațialitate deopotrivă a teritorializării și a deteritorializării, a sedimentării și a devenirii, a netezimii și a striațiilor (în sens deleuzo-guattariană. Astfel, a fi online poate însemna și a fi inline, prin operarea unei analogii cu expresia franțuzească en ligne. Extrapolând, se poate afirma că
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
a întretăierilor nomade, hibride și diferențiale. Suportând intruziuni protezice, interfațări ale alterității, incursiuni ale biogeneticii, postumanul, intermediar și evolutiv, amalgamează interiorul și exteriorul, subiectivul și obiectivul, artificialul și naturalul, ficționalul și contingentul. Deopotrivă identitate și dezidentificare, identitatea postumană este o teritorializare a contradicțiilor: un spațiu al contestării și al redimensionării, o corporalitate care împuternicește și care constrânge, un construct mintal care deopotrivă înrădăcinează și care destabilizează. Aceasta pare a fi panorama modelelor corporal-identitare la granița cu tehnocultura. Precum corporalitatea nu trebuie
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sioniste la nivel mondial, ce a declanșat o migrație sistematică a minorităților evreiești din întreaga lume spre spațiul palestinian, încurajată și de Declarația Balfour din 1917 privind crearea unui stat evreu în Orientul Mijlociu. Curentul sionist a reprezentat de fapt premisa teritorializării israeliene de mai târziu. Față de iudaismul clasic, sionismul a constituit o etapă calitativ superioară, în măsura în care definirea iudaității pe care o propunea nu mai era una strict confesională, ci aspira la crearea unui stat-națiune evreiesc, după modelul statului-națiune de tip occidental
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Orientului Apropiat. Înfrângerea arabă a dus la anularea controlului statelor arabe asupra cauzei palestiniene, care din acest moment și-a luat lupta în propriile mâini și a adoptat propriile condiții ale rezistenței: dorința de a internționaliza conflictul pe seama terorismului și teritorializarea acestei rezistențe prin concentrarea celulelor palestiniene de comandă în special în statele vecine - Liban, Iordania, Egipt, iar după 1979 în Tunisia. În scopul întăririi propriei poziții în spațiul arab, fosta U.R.S.S. a reușit să reconcilieze vremelnic statele arabe între
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Worms, din anul 1122, prin distincția și delimitările stabilite între "spiritual" și "temporal" dezarticula instituția imperială, ce făcuse din asocierea Bisericii la guvernare temelia politicii sale de consolidare a Imperiului. Consecințele cele mai grave s-au manifestat prin procesul de teritorializare al "ducatelor etnice" în zeci de principate laice și ecleziastice. Urmarea a fost coruperea atribuțiilor puterii imperiale. Suveranitățile princiare care se constituiau, se vor opune puterii împăratului atât ca "reprezentante ale țării" în cadrul dualismului constituțional creat, cât și prin intermediul propriilor
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
statului german. Dar această mutație demografică atinge, fără îndoială, Transilvania 712. Aici ar putea fi resimțit "modelul german", cât și în întărirea suveranităților princiare, laice și ecleziastice. În timpul lui Henric al V-lea (1106-1125) a avut loc acest proces de teritorializare al "ducatelor etnice" în principate laice și ecleziastice și, în consecință, diminuarea puterii imperiale. Suveranitățile princiare care se constituiau se vor opune puterii împăratului atât ca "reprezentante ale țării" în cadrul dualismului constituțional creat, cât și prin intermediul propriilor Adunări reprezentative de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
creatoare a Islamului, arabitatea s-a înscris drept exponentă a difuziunii matricei spirituale islamice, iar pe filonul etno-cultural arab a fost clădit primul ciclu istoric de dezvoltare a noii religii. În plan politico-geografic, principala consecință a extensiei arabe a fost teritorializarea inițial etno-confesională, iar apoi teritorializarea politică a spațiului ocupat. Urmările teritorializării politice, propagate până în prezent prin efectul inerției istorice, reliefează coexistența în spațiul arabofon a două fenomene politico-geografice diametral opuse. Pe de o parte, avem de-a face cu fenomenul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3039]
-
a înscris drept exponentă a difuziunii matricei spirituale islamice, iar pe filonul etno-cultural arab a fost clădit primul ciclu istoric de dezvoltare a noii religii. În plan politico-geografic, principala consecință a extensiei arabe a fost teritorializarea inițial etno-confesională, iar apoi teritorializarea politică a spațiului ocupat. Urmările teritorializării politice, propagate până în prezent prin efectul inerției istorice, reliefează coexistența în spațiul arabofon a două fenomene politico-geografice diametral opuse. Pe de o parte, avem de-a face cu fenomenul divizării politico-teritoriale a domeniului arab
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3039]