535 matches
-
din contră. Împăratul Caracalla (Por-trait of the Emperor Caracalla) ne impresionează prin îndârjire, chipul încruntat, chiar posomorât și dârz. Se vede clar că arta grecească a influențat arta Romei antice și mai târziu arta Renașterii, prin expresivitate. Ne amintim de termele din vremea lui (sec. III e.n.), numite chiar termele lui Caracalla, clădiri cu băi publice, săli de sport, biblioteci, locuri de plimbare, realizate din nevoia determinată de creșterea populației. Ter-mele puteau adăposti trei mii de oameni, spun cărțile. Sala cu
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
ne impresionează prin îndârjire, chipul încruntat, chiar posomorât și dârz. Se vede clar că arta grecească a influențat arta Romei antice și mai târziu arta Renașterii, prin expresivitate. Ne amintim de termele din vremea lui (sec. III e.n.), numite chiar termele lui Caracalla, clădiri cu băi publice, săli de sport, biblioteci, locuri de plimbare, realizate din nevoia determinată de creșterea populației. Ter-mele puteau adăposti trei mii de oameni, spun cărțile. Sala cu sculpturi europene are printre alte sculpturi câteva vase cu
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
de piramidele faraonilor, s-a întors în țară cu o enormă bogăție sufletească. Roma pe timpul lui devenise splendidă, pe Palatin se ridicase faimoasa Domus Augusta și Templul de marmură al lui Apolo, urmat de Statuile Danaidelor. Se clădise mărețul Panteon, termele lui Agrippa, Porticul Octaviei și frumosul teatru al lui Marcellus. El frecventa adesea bazinul de apă al luptătorilor, teatrele, circurile, dar și localurile de noapte, reuniunile moderne, citind adesea din poezia lui erotică. În aceste împrejurări, probabil, s-ă îndrăgostit
PUBLIUS OVIDIUS NASO- UN PETRARCA AL ANTICHITĂŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349285_a_350614]
-
Panteonul (dedicat Sf. Geneviève în 1744 de Louis XV, bolnav de gută; fronton, vitralii, în centru pendulul lui Foucault; după Revoluție dedicat marilor oameni: Voltaire, Hugo, Zola, Dumas père, Braille, Marie Curie...) → Saint Etienne (biserică superbă) → Musée de Cluny (foste terme galo-romane; muzeul național de artă feudală, tablouri, tapiserii (Doamna cu Licornul), sculpturi; grădina ...) → Sorbona (1253, R. Sorbon, preotul lui Louis IX; aici a studiat Dante) → Saint Suplice (sec. XVII, fresce de Delacroix, turle) → Pont de Montebello → Ile de la Cité: Notre
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
FILOZOFUL Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1230 din 14 mai 2014 Toate Articolele Autorului îngândurat, trecu printre ruine filozoful cetății și îmbrățișă o coloană de marmură rece, a stat acolo zile întregi vorbind plăpândelor ziduri, perora prin terme mulțimii curioase de efebi, dintr-un sarcofag de granit veneau ecouri din stela înecatului într-un târziu, adulmecând pe lespezi lângă el, un corb bătrân îi mirosea hoitul. miercuri, 14 mai 2014 Referință Bibliografică: filozoful / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare
FILOZOFUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349881_a_351210]
-
de piramidele faraonilor, s-ă întors în țară cu o enormă bogăție sufletească. Roma pe timpul lui devenise splendidă, pe Palatin se ridicase faimoasa domus augusta și templul de marmură al lui Apolo, urmat de statuile Danaidelor. Se clădise mărețul Panteon, termele lui Agrippa, Porticul Octaviei și frumosul teatru al lui Marcellus. El frecventa adesea bazinul de apă al luptătorilor, teatrele, circurile, dar și localurile de noapte, reuniunile moderne, citind adesea din poezia lui erotică. În aceste împrejurări, probabil, s-ă îndrăgostit
OVIDIU ŞI FEMEILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344484_a_345813]
-
viața din satul în care s-a născut, defalcată pe mai multe capitole, fiecare cu personajele sale. Aștept cu nerăbdare să primesc și acel volum, căci mi-a stârnit interesul fără doar și poate. Prima incursiune făcută cu grupul, la termele romane, a adus alături de mine una dintre cele mai deosebite persoane pe care le-am întâlnit în călătoria mea pe tărâmul literelor, scriitorul Dumitru Tâlvescu. Un pasionat al fenomenelor paranormale, pasiune pe care o împărtășesc și eu, Dumitru Tâlvescu mi-
JURNAL DE FESTIVAL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365907_a_367236]
-
le lasă oaspeților un gust amar. Micșorat mereu de înaintarea turcilor, imperiul este în agonie. O gardă de oșteni le prezintă onorurile ce se cuvin unui principe ce purtase lupte împotriva dușmanului comun, turcii. Biserica „Sfântul Demetrios” cu turlele aurite, termele lui Arcadios, Forumul Theodosie, dar mai ales măreția cupolelor imensei „Sf. Sofia”, „care întrece tot ce mintea lor și-ar fi putut închipui”, toate aceste frumuseți ale orașului Constantinopol de odinioară le stăruia uimirea și le umplea sufletul de bucurie
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
cunoscut la noi și denumit ESCULAP. Așa au căutat romanii cetatea Germisarei, după cucerirea Daciei, pentru că devenise dej� o legendă prin minunile apelor sale. Dar și zeului tămăduirii, Esculap, i s-au închinat romanii și i-au ridicat altare în termele cu ape tămăduitoare de la Germisara (azi-Geoagiu-Bai). Istorie și arheologie Așadar, într-o depresiune formată de ultimele ramificații ale Munților Metaliferi, pe un afluent al Mureșului , râul Geoagiu, romanii au descoperit o cetate dacică bogată în ape minerale și termale ,construind
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354496_a_355825]
-
săpături arheologice se află mărturia unui ofiter roman care mulțumea divinităților protectoare și lui Esculap ,în special, pentru apele acestor băi care l-au salvat de la moarte. De aceea erau frecventate și de guvernatorii provinciei, care -în bazinul mare al termelor - au ridicat un altar lui ESCULAP dar și zeiței sănătății - HYGEEA sub comanda lui Furius Saturninus, guvernator al Daciei la 165 e.n. Cercetările arheologice au descoperit resturi de coloane de marmură și altare votive. Una din încăperi mai păstra în
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354496_a_355825]
-
această formulă epistolară își începea uneori și își încheia Seneca epistolele sale, cu un astfel de îndemn de urmat ne stârnesc autorii lucrării „Spa tourism în România balneo-turistică” să parcurgem paginile unui volum enciclopedic. Știința împreună cu documentele care pornesc de la termele romane de pe teritoriul Daciei până la stațiunile balneo-climaterice ale mileniului trei, cuprinse cu artă în acest volum, pentru a ne învăța cum putem să fim sănătoși, au transformat cele 400 de pagini, într-o lucrare de referință. „România balneo-turistică” are doi
ROMÂNIA BALNEO-TURISTICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 625 din 16 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358823_a_360152]
-
de piramidele faraonilor, s-a întors în țară cu o enormă bogăție sufletească. Roma pe timpul lui devenise splendidă, pe Palatin se ridicase faimoasa Domus Augusta și Templul de marmură al lui Apolo, urmat de Statuile Danaidelor. Se clădise mărețul Panteon, termele lui Agrippa, Porticul Octaviei și frumosul teatru al lui Marcellus. El frecventa adesea bazinul de apă al luptătorilor, teatrele, circurile, dar și localurile de noapte, reuniunile moderne, citind adesea din poezia lui erotică. În aceste împrejurări, probabil, s-ă îndrăgostit
Prof. ION IONESCU-BUCOVU: Publius Ovidius Naso –un Petrarca al Antichității () [Corola-blog/BlogPost/339445_a_340774]
-
Alpii Sloveni, Apenini, Genova, Pisa, Livorna și după 45 de zile de drumeție a ajuns la marginea orașului etern l-a salutat cu: „Bine te-am găsit, maica Romă”. A pătruns în Romă prin Via Compana a trecut pe langă Terme, ruinele Coliseului, bazilica Maxentiu și Palatinul, Forul Român și ... deodată - Columna. „- No că ăsta este! Aici, obosit și cu ochi înlăcrimați, ciobanul din Cărțișoara s-a învârtit în jurul stâlpului uriaș până când a citit toată istoria de pe el. Și-abia apoi
BADEA CÂRŢAN de GEORGE BACIU în ediţia nr. 140 din 20 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344317_a_345646]
-
3 Km mai la sud se dezvoltă însă pe o deschidere uneori până la 10 Km pentru că apoi să se continue cu o prelungire numită Seaca, ultimul cătun fiind cel al Gurii Văii, unde lărgimea plaiurilor capătă o mărime semnificativă. Existența termelor de la Bivolari, castrele române, drumul săpat în defileu încă din vremea românilor mărturisesc - dacă mai e nevoie - latinitatea noastră că de altfel și existența unui templu păgân aflat în curtea mănăstirii Cozia zidit de daci dar dărâmat în timpul lui Bibescu
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]
-
câțiva români care, poate făceau puntea de legătura dintre strămoșii noștri Daco-Romani și noi Românii” (I.Simionescu - |ara noastră. Oameni, locuri, lucruri, ed. ÎI București, 1938). De altfel pe toată valea Oltului sunt presărate urme române (castrul de la Daesti, urmele termelor române de la Bivolari, Masa lui Traian etc.) care mărturisesc latinitatea noastră. Urmele așezării se pierd în negura vremurilor, localitatea actuala infiripandu-se probabil în secolele V - VII e.n. cand vechea obște săteasca, ce se întindea pe malurile Oltului, pe dealurile
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]
-
Mărturii văzute încă pe locul lor - precum Masă lui Traian din defileul Oltului, dăltuita în stâncă de români în scopul construirii drumului din defileu, pe lângă care trece azi calea ferată, Bivolari - castru român construit din piatră în timpul împăratului Hadrian - cu terme ce foloseau apele minerale din jur, 1 (* Memeriu istoricu asupra mănăstirii Cozia, 1882. Tezaurul de monede dacice format din 300 de piese, găsit la Jiblea, precum și monedele de la Bivolari - toate acestea confirmă existența unei puternice așezări dacice că important nod
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]
-
unde se află grotele și L'Ipogeo Torre Pinta, construcție în formă de cruce romană, a cărei origine se pierde în neolotic și care ascunde încă multe mistere, Lacul de bauxită, Lacurile Alimini, Porto Badisco, Grotta dei Cervi. Santa Cesarea Terme își seduce vizitatorul prin cel mai fascinant albastru al Mării Adriatice, prin fâșia de coastă înaltă, abruptă și crestată ce ascunde mici băi și peșterile în care se poate intra numai navigând pe mare, prin pădurile seculare de măslini, prin
CĂLĂTORIE ÎN SALENTO, ITALIA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347734_a_349063]
-
Dumnezeu. Luna noiembrie este a noua după luna martie, prima de la zidirea lumii, iar ziua a opta este considerată a vieții, a Judecății lui Dumnezeu. Prăznuirea a luat ființă ca o aniversare a Bisericii ridicate în cinstea Arhanghelului Mihail la termele împăratului Arcadius din Constantinopol și cu timpul s-a generalizat ca una a întregului sobor îngeresc. S-au scris multe cu privire la taina îngerilor, și încă se va mai scrie despre cum au fost ei creați și ce rol au ei
SFINŢII ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIIL de ION UNTARU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346874_a_348203]
-
cu poc, balconul căzu în noroc. Suntem sortiți echilibrului? Citatul e-al perjedintelui, miniștrii siniștri se plimbă în travesti, se mai schimbă, cântând a capella-n surdină, se-aude cum trece-o mașină în urlete de pachiderme, Venero, azi mergem la terme, te-oi dezbrăca și de piele, cum smulgi de pe cer orice stele, mai pură ca orice femeie, din spuma Mării Egee. bmm Referință Bibliografică: Zicere / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1274, Anul IV, 27 iunie 2014. Drepturi de
ZICERE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362252_a_363581]
-
întâmplat, când cineva a rostit “Germisara”, toponim asociat cu numele zeului tămăduirii, în mitologia greacă Asclepios, patronul medicinei, cunoscut la noi și denumit Esculap, încă de pe vremea romanilor. Pentru că, i s-au închinat romanii și i-au ridicat altare în termele cu ape tămăduitoare de la Germisara (azi-Geoagiu Băi). Încă din vremuri străvechi, pământul scăldat cu torente și izvoare era binecuvântat, ca loc de rodire și bunăvoință cerească. Iar legile ospitalității dacilor erau cunoscute prin ceea ce i se oferea drumețului, apă rece
BĂI O INSULĂ ÎNTRE MIT ȘI REALITATE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377794_a_379123]
-
drumețului, apă rece, cristalină de izvor și o baie caldă, picioarelor obosite de drum. Dar dacă această apă, de mulți știută, mai era și tămăduitoare, ca aceea de la Germisara?! Preamărind virtuțile acesteia, romanii au preluat moștenirea, ridicând temple și amenajând termele, captând izvoarele prin tuburi de teracotă. Istorie și arheologie Într-o depresiune formată de ultimele ramificații ale Munților Metaliferi, pe un afluent al Mureșului, râul Geoagiu, romanii au descoperit o cetate dacică, bogată în ape minerale și termale, construind aici
BĂI O INSULĂ ÎNTRE MIT ȘI REALITATE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377794_a_379123]
-
săpături arheologice se află mărturia unui ofițer roman, care mulțumea divinităților protectoare și lui Esculap, în special, pentru apele acestor băi, care l-au salvat de la moarte. De aceea erau frecventate și de guvernatorii provinciei, care - în bazinul mare al termelor - au ridicat un altar zeului Esculap dar și zeiței sănătății - Hygeea, sub comanda lui Furius Saturninus, guvernator al Daciei la 165 e.n. Cercetările arheologice au descoperit resturi de coloane de marmură și altare votive. Una din încăperi păstra, încă, în
BĂI O INSULĂ ÎNTRE MIT ȘI REALITATE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377794_a_379123]
-
autre ciel chez Eminescu et Lupasco", ARA Journal, nr. 15, 1991. * Vasile Tonoiu, "Știință și filozofie", Academica, nr. 5, 1991. * Basarab Nicolescu, "Le tiers secrètement inclus", Phréatique, nr. 58-59, 1991. * Ilke Angela Maréchal, "Roberto Juarroz ou la vision du troisième terme", Phréatique, nr. 58-59, 1991. * Atsushi Takahashi, "Du logique et de l'être chez Stéphane Lupasco", The Review of Liberal Arts, nr. 83, 1992. * Georges Guelfand, "Une nouvelle approche qualitative de l'imaginaire de la con-sommation en Europe", Revue française du marketing
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
C'est ici qu'intervient, à notre sens, la théorie de la traduction, qui est censée éclairer leș différentes acceptions du concept et établir ce qui est traduction et ce qui ne l'est pas. La traduction est, en effet, un terme bien polysémique, qui peut avoir également des emplois métaphoriques, remarque Jean-René Ladmiral.56 Afin de déceler leș différents sens du concept, le traductologue établit un " degré zéro sémantique de la traduction " : en théorie, celle-ci devient une simple " équation interlinguistique ", " une équivalence
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de la traduction, appelée communément " traductologie "87 et à analyser son statut parmi leș autres sciences du langage, afin de voir quels șont leș discours leș plus récents qui puissent servir à notre démarche. Premièrement, îl convient de rappeler que le terme de " traduction " a un sens dynamique (la pratique traduisante) et un sens statique (le résultat de cette pratique, le produit fini). À ces deux sens on pourrait ajouter un troisième, plus abstrait, qui vise à la fois la traduction en
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]