624 matches
-
de hidrocentralele de pe fluviul Yangtze poate fi livrată provinciilor din centrul și estul Chinei. În ce privește linia sudică, aici au fost construite sau modernizate hidrocentralele de pe râul Wujiang din provincia Guizhou și cele de pe Lancang și Hongshui din provincia Yunnan, precum și termocentralele electrice din cele două provincii. Majoritatea electricității produse pe această cale este furnizată provinciei Guangdong. Dezvoltarea zonei vestice a țării În partea de vest a Chinei se află provinciile Gansu, Guizhou, Qinghai, Shaanxi, Sichuan și Yunnan, regiunile autonome Ningxia-Hui, Tibet
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
renăscute, / Zidiri ca în povești. / Bacăul din câmpie / Cu ale lui grădini, / E plin de veselie, / De muncă în uzini. // Bârladul și Galațul / Ne cântă imnuri noi, / Mărăștii-ntinde brațul / Cu bravii lui eroi. /... / Pe Trotuș e amploare / Șosele, sonde, fum, / Termocentrală, soare, / Ce n-au fost pân-acum.“ (Petru Boroianu, poezie datată 1979, dar inclusă într-un volum apărut recent) Așa cum există autori care, după 1989, continuă să-l proslăvească, în bine-cunoscutul stil rudimentar-imnic de pe vremea Festivalului Național „Cântarea României“, pe
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
renăscute, / Zidiri ca în povești. / Bacăul din câmpie / Cu ale lui grădini, / E plin de veselie, / De muncă în uzini. // Bârladul și Galațul / Ne cântă imnuri noi, / Mărăștii-ntinde brațul / Cu bravii lui eroi. /... / Pe Trotuș e amploare / Șosele, sonde, fum, / Termocentrală, soare, / Ce n-au fost pân-acum.“ (Cântare Moldovei) În 1981, el își imaginează ce simte un transfug care, după ce lucrează ca gunoier în Occident, se întoarce, cu părul albit la tâmple, în România. Transfugul își dă seama, bineînțeles, că
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
renăscute,/ Zidiri ca în povești./ Bacăul din câmpie/ Cu ale lui grădini,/ E plin de veselie,/ De muncă în uzini.// Bârladul și Galațul/ Ne cântă imnuri noi,/ Mărăștii-ntinde brațul/ Cu bravii lui eroi./.../ Pe Trotuș e amploare/ Șosele, sonde, fum,/ Termocentrală, soare,/ Ce n-au fost pân-acum." (Petru Boroianu, poezie datată 1979, dar inclusă într-un volum apărut recent). Așa cum există autori care, după 1989, continuă să-l proslăvească, în binecunoscutul stil rudimentar-imnic de pe vremea Festivalului Național "Cântarea României", pe
Cum te poți rata ca scriitor by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7389_a_8714]
-
folosească pe scară largă materialele locale. La obiectivele din domeniul transporturilor se vor tipiza secțiunile de drumuri, adoptindu-se soluții care să asigure restrîngerea la minimum a folosirii bitumului și utilizarea pe scară largă a materialelor locale, zgurilor și cenușilor de termocentrală. La construcțiile de orice fel se vor putea folosi numai materiale și elemente de construcții și instalații tipizate, precum și materiale și resurse locale, în condițiile prevăzute de lege. Articolul 21 Soluțiile adoptate în proiectele tip de construcții trebuie să asigure
DECRET nr. 93 din 16 martie 1984 privind retribuirea în acord global a personalului muncitor din activitatea de construcţii-montaj, prin preluarea lucrărilor în antrepriza. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106646_a_107975]
-
apte de a fi reșapate, conform normativului stabilit potrivit legii; f) industria materialelor de construcții își va baza producția de lianți, materiale de zidărie, în proporție sporită, pe utilizarea că adaos a zgurilor de furnal, a cenușilor din halde de termocentrală și miniere. ... În industria geamurilor și sticlei va crește procentul de utilizare a cioburilor de sticlă, economisindu-se în acest fel combustibili și materii prime noi; g) în industria lemnului se va mări ponderea materialelor recuperabile și a lemnului de
DECRET Nr. 465 din 28 decembrie 1979 privind recuperarea şi valorificarea resurselor materiale refolosibile, utilizarea şi circulaţia ambalajelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106562_a_107891]
-
Vlaicu nr. 123, județul Constanța Sală mașini + sala degazori, nr. inv. 1033, edificată din cărămidă, suprafață construită la sol 5.588 mp, CF: 257143-C13, împreună cu instalații, echipamente și bunuri accesorii destinate în mod stabil întrebuințării economice, funcționale și tehnice a termocentralei „CET Palas“ 22.852.772,20 Statul român, din administrarea Ministerului Energiei - CUI 43507695 Municipiul Constanța - CUI 4785631 15 8.28.10 Clădire Municipiul Constanța, bd. Aurel Vlaicu nr. 123, județul Constanța Clădire sala cazane - CF: 257143-C14, nr. inv. 1032, edificată din cărămidă, suprafață construită
HOTĂRÂRE nr. 560 din 22 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271563]
-
sunt haldele miniere, haldele industriale și cele menajere. Haldele miniere au rezultat în urma activității de minerit, a săpării tunelurilor pentru diverse utilizări. Haldele industriale au rezultat în urma activității industruiale diverse, fiind în general constituite din reziduurile de la termocentralele cu combustibili solizi (cărbuni)din arderile în furnalele siderurgice, sau din reziduuri rezultate din prelucrarea diferitelor roci sau matriale. Cele mai răspândite halde industriale sunt haldele de cenușă și zgură. Haldele menajere sunt formate din resturi menajereși casnice, respectiv depozite din
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
haldele menajere. Haldele miniere rezultă în urma activității de minerit, a săpării tunelurilor pentru diverse utilizari (cai de transport, de aducțiune a apei etc.). Haldele industriale rezulta în urma activitaților industriale diverse, fiind formate din reziduurile de la arderile din termocentrale cu combustibili solizi (carbuni), din arderile în furnalele siderurgice, precum și din reziduurile rezultate în urma prelucrarii diferitelor roci, mase plastice, lemn etc. Cele mai raspandite halde industriale sunt haldele de cenușă și cele de zgura.Haldele menajere sunt alcatuite din
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
cu rășinoase și din subzona molidului (etajele FD4 ; FMo1 ; FMo2 ; FMo3). GRUPA STATIONALA (G.S – 118) Halde industriale formate din zgură cu cenușă (de la industria siderurgică), din cenușă în amestec cu pământ (provenite cu deosebire din arderea cărbunilor inferiori în termocentrale) și din alte deșeuri și reziduuri industriale (TSD: YM2A, YM2B). Tipuri de vegetație: -2MY2 – pinete în amestec cu foioase în zone de munte, pe halde industriale; -5MY2 – plantații de sălcioară în zone de de munte, pe halde industriale ; -8MY2 – aniniș
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
FD1 ; FD2 ; FD3) ; regiuni de campie și coline din stepă și silvostepă GRUPA STATIONALA (G.S – 119) Halde industriale formate din zgură cu cenușă (de la industria siderurgică), din cenușă cu pamânt (provenite cu deosebire din arderea cărbunilor inferiori – lignit, în termocentrale) și din alte deșeuri și reziduuri industriale, unele conținând substanțe nocive pentru plante (TSD: YD(C)2A, YD(C)2B). Tipuri de vegetație: -2D(C)Y2 – pinet de pin negru in amestec cu foioase în zone de deal și câmpie, pe halde industriale; -6D
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
d”; 2 + 2 + 1 + 1 + 1), la compoziția “b ” Etajele FD4 ; FMo1 ; FMo2 ; FMo3 118 Halde industriale formate din zgură cu cenușă (de la industria siderurgică), din cenușă în amestec cu pământ (provenite cu deosebire din arderea cărbunilor inferiori în termocentrale) și din alte deșeuri și reziduuri industriale YM2A, B 2MY2 5MY2 8MY2 9MY2 50 Pi (Pi.n) 25 Me (Pl. t; Ul) 25 Ct ; R1 = Pi (Pi. n) 100 An 100 Sl 100 Ct a.R2 = specie de amestec + arbust; b. pe
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
d”; Etajele CF1 ; FD1 ; FD2 ; FD3);regiuni de campie și coline din stepă și silvostepă 119 Halde industriale formate din zgură cu cenușă (de la industria siderurgică), din cenușă cu pamânt (provenite cu deosebire din arderea cărbunilor inferiori – lignit, în termocentrale) și din alte deșeuri și reziduuri industriale, unele conținând substanțe nocive pentru plante. YD(C)2A, B 2D(C)Y2 6+5 D (C)Y2 25 Sc 50 Cd (Mj; Vi.t) 25 Am (Ll, Sp) 25 Pi.n 50 Ul.T(Mj; Vi. t) 25 Po(Ll
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
de 130 MW, centrala Paroșeni asigură în prezent sub 0,5% din necesarul național, CEH livrând în SEN sub 1.5% din energia produsă de centralele electrice dispecerizabile în primele 3 luni ale anului 2020. Deși România continuă să se bazeze pe termocentralele existente pentru a menține funcționarea în siguranță a sistemului energetic național și pentru asigurarea unui nivel rezonabil de independență energetică, conform versiunii în lucru a Strategiei energetice a României 2019-2030, cu perspectiva anului 2050, lignitul exploatat din zona Olteniei va
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
de exemplu promovarea biomasei, având în vedere obiectivele și politicille privind schimbările climatice. Va fi de asemenea analizată posibilitatea utilizării activelor energetice viabile din Valea Jiului pentru producția de energie electrică pe baza unui alt combustibil decât cărbunele în cadrul termocentralei Paroșeni. În vederea identificării celor mai adecvate soluții, va fi urmărită eficientizarea producției de energie electrică, diversificarea mixului energetic (de exemplu, utilizarea gazului natural ca și combustibil de tranziție, a surselor de energie neconvenționale, a hidrogenului), contribuția la siguranța și
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
investiții în capacități noi de producere a energiei electrice din surse regenerabile, atât de entități private cât și publice. II.1.3 Utilizarea activelor energetice viabile din Valea Jiului pentru producția de energie pe baza unui alt combustibil decât cărbunele în cadrul termocentralei Paroșeni II.1.4 Înființarea unui centru de excelență în domeniul energiei în Valea Jiului, axat pe cercetare-dezvoltare- inovare II.1.5 Derularea unor proiecte de cercetare-dezvoltare-inovare în vederea identificării și demarării unor proiecte pilot de valorificare a surselor regenerabile de energie și a
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
reintroducerea în circuitul economic. În 2016, ca urmare a demersurilor asociației Planeta Petrila, Exploatarea Minieră Petrila a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice prin ansamblul cu o suprafață de aproximativ 16,5 hectare și format din șapte elemente: clădirea compresoarelor vechi, termocentrala cu coșul de fum și mina Deak (clasate în grupa valorică A), atelierele mecanice, puțul nou, puțul centru (turnul și hala) și preparația veche (clasate în grupa valorică B). Amenajarea spațiilor și întreținerea clădirilor este realizată prin finanțări obținute de
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
energetice alternative mineritului care să maximizeze utilizarea resurselor naturale ale zonei, a activelor miniere și energetice viabile precum și II.1.3 Utilizarea activelor energetice viabile din Valea Jiului pentru producția de energie pe baza unui alt combustibil decât cărbunele în cadrul termocentralei Paroșeni 141 Pilon Obiectiv specific Scenariul "Do nothing" Scenariul "Do something" Scenariul "Do Strategy" a experienței muncitorilor calificați din sectorul minier. Diversificarea economică, inovarea și antreprenoriatul Identificarea activităților energetice alternative mineritului care să maximizeze utilizarea resurselor naturale ale zonei, a
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
Legea nr. 197/2021, denumită în continuare Legea nr. 263/2010 Articolul 30 (1) În sensul prezentei legi, locurile de muncă în condiții speciale sunt cele din: (...) i) activitățile de producție, mentenanță și asimilate din unitățile de producție a energiei electrice în termocentralele pe bază de cărbune, incluzând și unitățile de extracție a cărbunelui, pentru personalul implicat direct și nemijlocit în utilizarea procedeelor și utilajelor specifice producției energiei electrice și extracției cărbunelui. ... Articolul 52 Pensia pentru limită de vârstă se cuvine persoanelor care
DECIZIA nr. 2 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267509]
-
sens s-a arătat că orice lege trebuie interpretată potrivit voinței legiuitorului, fiind notoriu faptul că această lege a fost concepută în scopul de a se găsi soluții imediate pentru situația fără precedent determinată de concedierile colective intervenite în cadrul termocentralelor pe bază de cărbune. ... 38. Astfel, din expunerea de motive care a stat la baza adoptării actului normativ în discuție rezultă că s-au avut în vedere la adoptarea acestei legi faptul că prin aplicarea ei nu se generează un
DECIZIA nr. 2 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267509]
-
ani realizat în aceste activități. ... 40. Adoptarea Legii nr. 197/2021 reprezintă cu certitudine expresia voinței legiuitorului în sensul încadrării în condiții speciale de muncă și a activităților de producție, mentenanță și asimilate din unitățile de producție a energiei electrice în termocentralele pe bază de cărbune, incluzând și unitățile de extracție a cărbunelui, pentru personalul implicat direct și nemijlocit în utilizarea procedeelor și utilajelor specifice producției energiei electrice și extracției cărbunelui. ... 41. Totodată, se mai reține că art. 6 din Codul civil
DECIZIA nr. 2 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267509]
-
momentul acordării acestui drept. ... 45. Așadar, în această opinie s-a apreciat că, începând cu 19 august 2021, orice persoană care a realizat, în condițiile legii, activități de producție, mentenanță și asimilate în unitățile de producție a energiei electrice în termocentralele pe bază de cărbune, incluzând și unitățile de extracție a cărbunelui, pentru personalul implicat direct și nemijlocit în utilizarea procedeelor și utilajelor specifice producției energiei electrice și extracției cărbunelui, o perioadă de cel puțin 25 de ani, este considerată ope
DECIZIA nr. 2 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267509]
-
sens s-a arătat că orice lege trebuie interpretată potrivit voinței legiuitorului, fiind notoriu faptul că această lege a fost concepută în scopul de a se găsi soluții imediate pentru situația fără precedent determinată de concedierile colective intervenite în cadrul termocentralelor pe bază de cărbune. ... 75. Astfel, din expunerea de motive rezultă că s-a avut în vedere la adoptarea acestei legi faptul că prin aplicarea ei nu se generează un impact bugetar nesustenabil pentru anul 2021, precum și speranța de
DECIZIA nr. 2 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267509]
-
ani realizat în aceste activități. ... 77. Adoptarea Legii nr. 197/2021 reprezintă cu certitudine expresia voinței legiuitorului în sensul încadrării în condiții speciale de muncă și a activităților de producție, mentenanță și asimilate din unitățile de producție a energiei electrice în termocentralele pe bază de cărbune, incluzând și unitățile de extracție a cărbunelui, pentru personalul implicat direct și nemijlocit în utilizarea procedeelor și utilajelor specifice producției energiei electrice și extracției cărbunelui. ... 78. Prin urmare, s-a arătat că, deși nu retroactivează, actul
DECIZIA nr. 2 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267509]
-
la reconstrucția și modernizarea țării. O atenție deosebită în convorbirile cu toți interlocutorii libieni a fost acordată ofertei de participare a societăților comerciale românești, îndeosebi a celor cu experiență anterioară pe piața libiană, la reabilitarea infrastructurii generale (șosele, porturi, aeroporturi, termocentrale, linii electrice, clădiri și locuințe) afectate de conflict, la reluarea producției de țiței și gaze și, în perspectivă, la reconstrucția Libiei moderne. În acest context, șeful diplomației române a propus înființarea unei camere comune de comerț româno-libiene, în vederea stimulării contactelor
Firmele româneşti, invitate să revină cât mai repede în Libia () [Corola-journal/Journalistic/59148_a_60473]