70 matches
-
determinând creșteri, iar hipofuncțiile tiroidiene și anumite boli producând scăderi ale acestora. Menținerea unui nivel termic constant condiție esențială pentru desfășurarea normală a metabolismului se realizează cu ajutorul unui mecanism de termoreglare, care menține permanent echilibrul dinamic între producerea de căldură (termogeneză) și pierderea de căldură (termoliză). Acest lucru implică intervenția adecvată a unor modificări funcționale complexe (metabolice, circulatorii, musculare, hidroelectrolitice, endocrine etc.), controlate de centrii hipotalamici. Centrii hipotalamici ai termoreglării (cel al termolizei și al termogenezei) sunt ̀ n strânsă conexiune
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
dinamic între producerea de căldură (termogeneză) și pierderea de căldură (termoliză). Acest lucru implică intervenția adecvată a unor modificări funcționale complexe (metabolice, circulatorii, musculare, hidroelectrolitice, endocrine etc.), controlate de centrii hipotalamici. Centrii hipotalamici ai termoreglării (cel al termolizei și al termogenezei) sunt ̀ n strânsă conexiune cu centrii foamei și ai sațietății, centrii respiratori, secretori, salivari etc. De asemenea, creșterea și dezvoltarea organismului, precum și adaptarea și corelarea activității diferitelor aparate și sisteme la condițiile ̀ n permanentă schimbare ale mediului intern
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
sângelui circulant) și serul sangvin (partea lichidă a sângelui coagulat) au o culoare galben citrin. Gustul este sărat, din cauza NaCl. Mirosul este nespecific. Temperatura sângelui, în medie 38 șC, este mai ridicată la nivelul organelor interne, deoarece predomină procesele de termogeneză. Astfel, sângele ce irigă ficatul are 40-41 șC. La nivelul pielii au loc procese de termoliză și temperatura sângelui este mai mică. Datorită evaporării apei la nivelul căilor respiratorii, în circulația pulmonară sângele are 36 șC. Temperatură mai mică are
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
a metabolismului bazal. La gravide cheltuielile energetice necesare întreținerii proceselor vitale sunt mai crescute (cu până la 20% în luna a 9-a), metabolismul bazal menținându-se la valori ridicate și 2 săptămâni după naștere. Atunci când temperatura mediului ambiant este crescută termogeneza se reduce, deci scade metabolismul bazal. Din acest motiv acest parametru este cu 15-20% mai scăzut la tropice decât în zonele temperate. În situația în care apare reacția febrilă ca răspuns la o agresiune asupra organismului, are loc o creștere
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
și minimă în timpul menstruației. Temperatura corporală mai crește în cursul efortului fizic, în stres psihic, sau după o masă bogată în proteine. Menținerea constantă a temperaturii corpului este rezultatul acțiunii unor mecanisme fiziologice care produc căldură (procesul de 89 89 termogeneză) și a unor mecanisme care elimină căldură (procesul de termoliză). Termogeneza are loc în toate celulele, prin oxidarea substraturilor energogenetice. Procesul este mai intens în ficat, iar în timpul efortului în mușchiul striat (75% din energia produsă aici se transformă în
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
fizic, în stres psihic, sau după o masă bogată în proteine. Menținerea constantă a temperaturii corpului este rezultatul acțiunii unor mecanisme fiziologice care produc căldură (procesul de 89 89 termogeneză) și a unor mecanisme care elimină căldură (procesul de termoliză). Termogeneza are loc în toate celulele, prin oxidarea substraturilor energogenetice. Procesul este mai intens în ficat, iar în timpul efortului în mușchiul striat (75% din energia produsă aici se transformă în căldură). Ca mecanism de adaptare la frig crește tonusul muscular, iar
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
existând un centru al termoreglării și un centru al termolizei aflați în interrelație și conectați cu mezencefalul și cu scoarța cerebrală. Hipotalamusul controlează centrii salivari, respiratori și cardiovasculari, precum și activitățile secretorii ale tiroidei și suprarenalei (hormonii tiroidieni și adrenalina stimulează termogeneza și diminuă termoliza). Termoreglarea în efortul fizic Termoreglarea în efortul fizic prezintă unele particularități. Astfel, termogeneza crește foarte mult, explicabil dacă se ține cont de faptul că energia produsă în cursul contracțiilor musculare este utilizată doar în proporție de 25
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
mezencefalul și cu scoarța cerebrală. Hipotalamusul controlează centrii salivari, respiratori și cardiovasculari, precum și activitățile secretorii ale tiroidei și suprarenalei (hormonii tiroidieni și adrenalina stimulează termogeneza și diminuă termoliza). Termoreglarea în efortul fizic Termoreglarea în efortul fizic prezintă unele particularități. Astfel, termogeneza crește foarte mult, explicabil dacă se ține cont de faptul că energia produsă în cursul contracțiilor musculare este utilizată doar în proporție de 25% pentru efectuarea mișcării (lucrului mecanic), restul eliberându-se sub formă de căldură. Cantitatea de căldură crește
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
cursul contracțiilor musculare este utilizată doar în proporție de 25% pentru efectuarea mișcării (lucrului mecanic), restul eliberându-se sub formă de căldură. Cantitatea de căldură crește în paralel cu consumul de oxigen, în timpul exercițiilor fizice bilanțul termic fiind totdeauna pozitiv (termogeneza este superioară termolizei). În eforturi intense temperatura corporală crește și cu 2-3 ˚ C. Menținerea temperaturii corporale în limite suportabile se face prin mecanismele termolitice. Trei sferturi din căldura pierdută se datorează transpirației iar celălalt sfert radiației și convecției (proporția crește
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
de mușchi: neted, striat și cardiac. 6.2.1. Mușchiul striat Mușchii striați, numiți și mușchi scheletici, au rol în deplasarea corpului, realizarea unor activități motorii voluntare și reflexe, vorbire, respirație, digestie, excreție (prin sfinctere), realizarea mimicii faciale, precum și în termogeneză. Mușchii scheletici reprezintă aproximativ 50% din greutatea corporală. Mușchiul striat este alcătuit din fibre musculare, care sunt celule multinucleate cu diametrul de 8 µm și lungimea de la câțiva mm până la 50 cm. Aceste celule, de forma alungită și cilindrică, sunt
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
stare de funcționalitate a mușchiului. Tonusul muscular (sub forma tonusului de fond, de postură sau de expresie) are rol în menținerea unor activități complexe de mișcare, asigurând fixitatea articulațiilor și amortizarea elastică a mișcărilor. Tonusul muscular are rol și în termogeneză și în menținerea stării de veghe. Mușchiul în repaos prezintă o ușoară tensiune determinată de proprietatea de tonicitate, iar secționarea tendoanelor este urmată de o ușoară scurtare. Extensibilitatea este o caracteristică legată de lungimea mușchiului. Lungimea de echilibru este lungimea
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
ameliorarea secreției de insulină stimulate de glucoză indusă de reducerea expresiei UCP2 nu determină lezarea celulei beta prin creșterea producției de specii reactive de oxigen. 4.3. Relația obezitate nediabetică-proteine decuplante nu este clară. Astfel, pornind de la rolul UCP2 în termogeneza indusă de alimente, se poate specula ipoteza că scăderea activității UCP2 induce apariția obezității (23). Există însă puține studii care atestă un eventual rol al mutațiilor genelor UCP2 în patogeneza obezității (7). Astfel, există studii efectuate pe subiecți umani (18
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92250_a_92745]
-
temperaturi extreme ale mediului ambiant sau prin epuizarea rezervelor energetice ale organismului în cazul efortului fizic excesiv. Tulburările termoreglării se pot manifesta sub forma hipotermiei sau hipertermiei. Hipotermia (scăderea temperaturii corporale sub 35 °C) poate avea drept cauze scăderea intensității termogenezei sau depășirea capacității termogenetice într-un mediu excesiv de rece sau, mai rar, hipotermia este consecința unui proces termolitic excesiv. Această tulburare a echilibrului termic se produce mai frecvent la nounăscuți, la care există o imaturitate a centrilor hipotalamici, și
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
într-un mediu excesiv de rece sau, mai rar, hipotermia este consecința unui proces termolitic excesiv. Această tulburare a echilibrului termic se produce mai frecvent la nounăscuți, la care există o imaturitate a centrilor hipotalamici, și la vârstnici, la care termogeneza este diminuată din cauza scăderii metabolismului energetic. Consecința scăderii temperaturii corporale cu 2 °C este urmată de apariția frisoanelor, contracții tonico-clonice ale mușchilor striați scheletici cu efect termogenetic; în cazul în care temperatura corporală scade în continuare până la 27 °C
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
23]. Hipertermia, creșterea temperaturii corporale peste 37,5 °C, se poate produce atunci când termoliza nu mai poate face fata temperaturii crescute a mediului ambiant, în special dacă umiditatea crescută și lipsa curenților de aer îngreunează evaporarea transpirației, sau prin intensificarea termogenezei în cazul unui efortului fizic intens, situație ce poate fi agravată de condițiile de mediu. Eforturile fizice intense efectuate într-un mediu cald pot avea drept consecințe crampele termice, epuizarea termică, sincopa termică. Hipertermia determină sudorație (prin solicitarea termolizei) care
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
la 3% scăderea anduranței musculare, la 4% reducerea forței și coordonării musculare, la 5% apar insuficiența cardiacă, crampe, oboseală, reducerea capacității mentale, la 6 % epuizare fizică, șoc caloric, comă. În cursul unui efort fizic intens, așa cum sunt probele de anduranță, termogeneza musculară ar duce la supraîncălzirea organismului dacă nu ar fi compensată prin termoliză, care se realizează mai ales prin intensificarea sudorației. Aceasta transpirație excesivă poate provoca deshidratarea sportivului dacă apa pierdută nu este înlocuită prin aport hidric adecvat și în
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
Sumând variațiile entropiilor, pentru ciclul întreg se obține ∆S ceea ce contrazice prima relație. Rezultă că pe izoterma de zero absolut 3-4 nu se poate realiza o transformare termodinamică. Deci temperatura de 0K nu este realizabilă. IV.1.3. Căldura animală. Termogeneza Sursa de energie din corpul animalelor este constituită de hrana acestora care, în urma procesului de oxidare, produce căldură. Lavoisier a arătat la sfârșitul secolului al XVIV-lea că gazul care rezultă prin arderea unui combustibil este identic cu cel rezultat
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
cantitatea de CO2 (produs de combustie este cea expirată de cobai) este aceeași. Berthelot, mai târziu, a scăzut din căldura produsă de corpul uman, căldura de excreție. Procesul de producere de caldură de către organismul animal prin arderea alimentelor se numeste termogeneză. în prezent căldura animală se consideră a fi rezultanta dintre căldura produsă de organism și pierderile care se produc prin excreție, radiație și evaporare la nivelul pielii și a mucoasei pulmonare. Din punct de vedere al variației temperaturii corpului, animalele
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
sau heteroterme care sunt nevertebratele și restul vertebratelor pentru care temperatura corpului urmează variațiile mediului înconjurător. Problema căldurii produse de către diferitele animale a născut dilema: Cine produce mai multă căldură, un șoricel sau un elefant? M. Klaiber a arătat că termogeneza depinde de masă și poate fi scrisă sub forma: unde k este un coeficient empiric. Logaritmând această expresie se obține: Suprafața corpului animalului este proporțională cu pătratul dimensiunii liniare iar masa este proporțională cu cubul dimensiunii lui liniare și atunci
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
33, b = 8. Atunci căldura masică pentru diferitele animale homeoterme, de la șoarece la elefant, se observă în Fig.IV.6. Această curbă arată că, pe unitatea de masă, șoricelul produce mai multă căldură decât elefantul. IV.1.3.1. Legile termogenezei Termogeneza este influențată de o serie de factori, ceea ce a condus la formularea următoarelor legi ale termogenezei: a) Legea suprafeței Cantitatea de căldură produsă de corpul animalelor homeoterme este proporțională cu suprafața corpului. Legea suprafeței arată deci că, pentru homeoterme
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
b = 8. Atunci căldura masică pentru diferitele animale homeoterme, de la șoarece la elefant, se observă în Fig.IV.6. Această curbă arată că, pe unitatea de masă, șoricelul produce mai multă căldură decât elefantul. IV.1.3.1. Legile termogenezei Termogeneza este influențată de o serie de factori, ceea ce a condus la formularea următoarelor legi ale termogenezei: a) Legea suprafeței Cantitatea de căldură produsă de corpul animalelor homeoterme este proporțională cu suprafața corpului. Legea suprafeței arată deci că, pentru homeoterme, cantitatea
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Fig.IV.6. Această curbă arată că, pe unitatea de masă, șoricelul produce mai multă căldură decât elefantul. IV.1.3.1. Legile termogenezei Termogeneza este influențată de o serie de factori, ceea ce a condus la formularea următoarelor legi ale termogenezei: a) Legea suprafeței Cantitatea de căldură produsă de corpul animalelor homeoterme este proporțională cu suprafața corpului. Legea suprafeței arată deci că, pentru homeoterme, cantitatea de căldură degajată de 1m2 și în timp de o oră este aproximativ constantă. într-adevăr
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
invers proporțional cu mărimea animalului. Dacă se notează cu Q căldura produsă de un animal de talie mare și cu q căldura produsă de un animal de talie mică, atunci legea căldurii masice se poate scrie: c) Influența învelișului protector Termogeneza crește odată cu reducerea învelișului protector. Cantitatea de căldură măsurată este mai mare în cazul în care animalului i s a tuns părul (blana) deoarece degajarea de căldură în exterior este mult mai mare. Observațiile au arătat că, dacă la un
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
învelișului protector. Cantitatea de căldură măsurată este mai mare în cazul în care animalului i s a tuns părul (blana) deoarece degajarea de căldură în exterior este mult mai mare. Observațiile au arătat că, dacă la un iepure cu blană termogeneza a fost de 9,9 cal/h, după tunderea lui, termogeneza a înregistrat o valoare dublă față de cea inițială. d) Influența activității musculare în activitate corpul produce mai multă căldură decât în repaos. Astfel, de exemplu, corpul omului adult aflat
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
în care animalului i s a tuns părul (blana) deoarece degajarea de căldură în exterior este mult mai mare. Observațiile au arătat că, dacă la un iepure cu blană termogeneza a fost de 9,9 cal/h, după tunderea lui, termogeneza a înregistrat o valoare dublă față de cea inițială. d) Influența activității musculare în activitate corpul produce mai multă căldură decât în repaos. Astfel, de exemplu, corpul omului adult aflat în repaos degajă aproximativ 2000 kcal/zi, în timp ce la efectuarea unei
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]