70 matches
-
specifică a țesuturilor vii fiind de 0,83 calorii/kilocorp/1°C, la adultul de 70 kg sunt necesare aproximativ 58 de calorii pentru a-i crește temperatura corporală cu 1°C sau 1,8°F. În condiții metabolice bazale, termogeneza la om poate atinge 60 - 70 de calorii pe oră, atrăgând după sine creșteri ale temperaturii corporale de 1,2°C pe oră. În efortul fizic de diferite grade, producerea de căldură poate crește pentru perioade scurte de timp până la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
confort a corpului uman (+ 21°C îmbrăcat și + 28°C dezbrăcat) afectează mai puțin temperatura centrală decât pe cea periferică. La nivelul suprafeței corporale s-a descris o adevărată topografie termică, cu temperaturi mai ridicate la nivelul organelor implicate în termogeneză (mușchi scheletici, ficat) și mai scăzute în teritoriile care participă la reacțiile termolitice, cum sunt tegumentele feței și extremităților, căile aeriene superioare etc. Scăderi importante, de până la 20 - 22°C, pot surveni la nivelul acestora fără afectarea nucleului termic toraco-abdominal
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a trei categorii de factori: chimici, fizici și biologici. Primii sunt reprezentați de totalitatea factorilor implicați în reacțiile chimice celulare, consumatoare de monozaharide, aminoacizi și acizi grași, în vederea eliberării energiei lor potențiale sub formă de căldură. II.9.2.1. Termogeneza Ca rezultat al proceselor chimice celulare, are la bază reacții degradative oxido-reducătoare cu participarea oxigenului activat la nivel mitocondrial. Prezența oxigenului crește randamentul reacțiilor energogene celulare de la 2 molecule de ATP în condițiile glicolizei anaerobe, la 36 de molecule de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a căldurii, paralel cu activarea consumului de oxigen, intensifică oxidațiile celulare eliberatoare de energie calorică. În cazul contracțiilor maximale, pot apărea creșteri de scurtă durată ale termoproducției de până la 1000%. Sistemul nervos simpatic, deși acționează mai slab, provoacă atât stimularea termogenezei prin mecanismul eliberării și oxidării acizilor grași, cât și reducerea pierderilor de căldură, ca urmare a efectelor vasoconstrictoare periferice ale adrenalinei și noradrenalinei circulante. Pe de altă parte, hormonii tiroidieni stimulează oxidațiile biologice mitocondriale, determinând creșteri ce pot depăși 100
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de feedback de tipul: Creșterea cu 1°C a temperaturii atrage după sine o creștere cu 9,8% a eliberării de energie calorică. Paralel cu creșterea temperaturii, reacțiile fizice de deperdiție calorică sunt mai puțin eficiente. Acestea devin dominante când termogeneza exagerată amenință echilibrul termic. II.9.2.2. Termoliza: Spre deosebire de termogeneză, termoliza se realizează prin procese fizice de conducție, convecție, iradiere și evaporare. Între procesele termogenetice chimice și cele termolitice fizice există un permanent echilibru dinamic, care întreține temperatura corporală
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
după sine o creștere cu 9,8% a eliberării de energie calorică. Paralel cu creșterea temperaturii, reacțiile fizice de deperdiție calorică sunt mai puțin eficiente. Acestea devin dominante când termogeneza exagerată amenință echilibrul termic. II.9.2.2. Termoliza: Spre deosebire de termogeneză, termoliza se realizează prin procese fizice de conducție, convecție, iradiere și evaporare. Între procesele termogenetice chimice și cele termolitice fizice există un permanent echilibru dinamic, care întreține temperatura corporală în limite constante (fig. 154). Ca și termogeneza, termoliza depinde în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
2. Termoliza: Spre deosebire de termogeneză, termoliza se realizează prin procese fizice de conducție, convecție, iradiere și evaporare. Între procesele termogenetice chimice și cele termolitice fizice există un permanent echilibru dinamic, care întreține temperatura corporală în limite constante (fig. 154). Ca și termogeneza, termoliza depinde în mare măsură de intensitatea reacțiilor biologice. Iradierea, de exemplu, ca principală modalitate de pierdere a căldurii, depinde de capacitatea de emisie a suprafeței corporale și de temperatura mediului ambiant. Căldura este transferată de la suprafața corpului mai cald
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
realizarea reacțiilor termolitice induse de vasodilatația cutanată și sudație. Astfel, hipotalamusul coordonează atât mecanismele termogenetice inductoare de căldură, cât și pe cele termolitice de îndepărtare a excesului caloric, asigurând echilibrul balanței termice. Componenta vegetativă simpatică a termoreglării influențează simultan atât termogeneza metabolică realizată de intensificarea glicogenolizei hepatice și musculare, însoțită de lipoliza țesutului adipos brun pe cale 1-adrenergică, cât și inhibarea pierderilor de căldură produse de reacțiile vasomotorii cutanate și sudorale. Spre deosebire de fibrele simpatice vasoconstrictoare adrenergice eliberatoare de noradrenalină și neuropeptid Y
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și gonadelor. Acestea întăresc și prelungesc, în timp, efectele termo-genetice prompte ale reglării nervoase somato-vegetative. Frigul activează atât secreția de TRH, TSH, FSH și hormoni tiroidieni, cât și de hormoni corticosuprarenali și adrenalină medulosuprarenală. În timp ce hormonii tiroidieni și adrenalina intensifică termogeneza și diminuează termoliza, hormonii glucocorticoizi activează reacțiile chimice de gluconeogeneză necesare producerii de căldură. Astfel, efectele prompte ale reglării nervoase sunt potențate și prelungite, în timp, de componenta hormonală, în funcție de necesitățile reglării termice. Eficiența mecanismelor centrale de autoreglare și control
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
temperatura ridicată a mediului ambiant sau de către termoproducția crescută, determină reacții de sens invers celor care au provocat-o. Acestea sunt reprezentate de: - vasodilatație periferică, activatoare a pierderii de căldură prin iradiere, convecție și conducție cutanată; - sudație și evaporare crescută; - termogeneză redusă, realizată prin diminuarea activității musculare până la repaus total; - reducerea ingestiei de alimente calorigene și folosirea de băuturi reci; - răcirea mediului ambiant și primenirea păturii de aer în contact cu pielea prin ventilație; - îmbrăcăminte sumară pentru a reduce reținerea de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
rol modest revine polipneei termice la om. Rezultă că atât lupta contra frigului, cât și reacțiile de apărare contra căldurii solicită ambele procese termoreglatoare. Frigul activează reacțiile termogenetice și, concomitent, inhibă procesele termolitice și, invers, căldura intensifică termoliza și inhibă termogeneza. Intensitatea și durata ambelor procese termoreglatoare depind atât de capacitatea de autoreglare termică a organismului, cât și de calitatea îmbrăcămintei și încălțămintei, cu rol de veritabil sistem cvasifiziologic. II.10. CONTROLUL ADAPTĂRII LA LUMINĂ ȘI DISTANȚĂ Ion HAULICĂ Cantitatea de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Sumând variațiile entropiilor, pentru ciclul întreg se obține ∆S ceea ce contrazice prima relație. Rezultă că pe izoterma de zero absolut 3-4 nu se poate realiza o transformare termodinamică. Deci temperatura de 0K nu este realizabilă. IV.1.3. Căldura animală. Termogeneza Sursa de energie din corpul animalelor este constituită de hrana acestora care, în urma procesului de oxidare, produce căldură. Lavoisier a arătat la sfârșitul secolului al XVIV-lea că gazul care rezultă prin arderea unui combustibil este identic cu cel rezultat
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
cantitatea de CO2 (produs de combustie este cea expirată de cobai) este aceeași. Berthelot, mai târziu, a scăzut din căldura produsă de corpul uman, căldura de excreție. Procesul de producere de caldură de către organismul animal prin arderea alimentelor se numeste termogeneză. în prezent căldura animală se consideră a fi rezultanta dintre căldura produsă de organism și pierderile care se produc prin excreție, radiație și evaporare la nivelul pielii și a mucoasei pulmonare. Din punct de vedere al variației temperaturii corpului, animalele
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
sau heteroterme care sunt nevertebratele și restul vertebratelor pentru care temperatura corpului urmează variațiile mediului înconjurător. Problema căldurii produse de către diferitele animale a născut dilema: Cine produce mai multă căldură, un șoricel sau un elefant? M. Klaiber a arătat că termogeneza depinde de masă și poate fi scrisă sub forma: unde k este un coeficient empiric. Logaritmând această expresie se obține: Suprafața corpului animalului este proporțională cu pătratul dimensiunii liniare iar masa este proporțională cu cubul dimensiunii lui liniare și atunci
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
33, b = 8. Atunci căldura masică pentru diferitele animale homeoterme, de la șoarece la elefant, se observă în Fig.IV.6. Această curbă arată că, pe unitatea de masă, șoricelul produce mai multă căldură decât elefantul. IV.1.3.1. Legile termogenezei Termogeneza este influențată de o serie de factori, ceea ce a condus la formularea următoarelor legi ale termogenezei: a) Legea suprafeței Cantitatea de căldură produsă de corpul animalelor homeoterme este proporțională cu suprafața corpului. Legea suprafeței arată deci că, pentru homeoterme
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
b = 8. Atunci căldura masică pentru diferitele animale homeoterme, de la șoarece la elefant, se observă în Fig.IV.6. Această curbă arată că, pe unitatea de masă, șoricelul produce mai multă căldură decât elefantul. IV.1.3.1. Legile termogenezei Termogeneza este influențată de o serie de factori, ceea ce a condus la formularea următoarelor legi ale termogenezei: a) Legea suprafeței Cantitatea de căldură produsă de corpul animalelor homeoterme este proporțională cu suprafața corpului. Legea suprafeței arată deci că, pentru homeoterme, cantitatea
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Fig.IV.6. Această curbă arată că, pe unitatea de masă, șoricelul produce mai multă căldură decât elefantul. IV.1.3.1. Legile termogenezei Termogeneza este influențată de o serie de factori, ceea ce a condus la formularea următoarelor legi ale termogenezei: a) Legea suprafeței Cantitatea de căldură produsă de corpul animalelor homeoterme este proporțională cu suprafața corpului. Legea suprafeței arată deci că, pentru homeoterme, cantitatea de căldură degajată de 1m2 și în timp de o oră este aproximativ constantă. într-adevăr
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
invers proporțional cu mărimea animalului. Dacă se notează cu Q căldura produsă de un animal de talie mare și cu q căldura produsă de un animal de talie mică, atunci legea căldurii masice se poate scrie: c) Influența învelișului protector Termogeneza crește odată cu reducerea învelișului protector. Cantitatea de căldură măsurată este mai mare în cazul în care animalului i s a tuns părul (blana) deoarece degajarea de căldură în exterior este mult mai mare. Observațiile au arătat că, dacă la un
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
învelișului protector. Cantitatea de căldură măsurată este mai mare în cazul în care animalului i s a tuns părul (blana) deoarece degajarea de căldură în exterior este mult mai mare. Observațiile au arătat că, dacă la un iepure cu blană termogeneza a fost de 9,9 cal/h, după tunderea lui, termogeneza a înregistrat o valoare dublă față de cea inițială. d) Influența activității musculare în activitate corpul produce mai multă căldură decât în repaos. Astfel, de exemplu, corpul omului adult aflat
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
în care animalului i s a tuns părul (blana) deoarece degajarea de căldură în exterior este mult mai mare. Observațiile au arătat că, dacă la un iepure cu blană termogeneza a fost de 9,9 cal/h, după tunderea lui, termogeneza a înregistrat o valoare dublă față de cea inițială. d) Influența activității musculare în activitate corpul produce mai multă căldură decât în repaos. Astfel, de exemplu, corpul omului adult aflat în repaos degajă aproximativ 2000 kcal/zi, în timp ce la efectuarea unei
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
mai multă căldură decât în repaos. Astfel, de exemplu, corpul omului adult aflat în repaos degajă aproximativ 2000 kcal/zi, în timp ce la efectuarea unei munci grele căldura degajată se dublează. IV.1.3.2. Adaptări filogenetice, morfologice și de comportament Termogeneza și termoreglarea au impus adaptări filogenetice, morfologice și de comportament. 1. Cu cât animalele sunt mai mici, raportul între suprafață și volum este mai mare, deci căldura degajată este mai mare. Pentru ca temperatura să rămână constantă, animalul trebuie să producă
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
funcționale devin critice. Aceste valori se numesc praguri. Varietatea lor este foarte mare, corespunzând complexității geosistemului. Se pot deosebi mai multe categorii: praguri de manifestare, ca temperatura de +16 °C, sub care în organismul uman își manifestă acțiunea mecanismele de termogeneză; praguri de stingere, așa cum este înclinarea de 0°, sub care scurgerea apei de suprafață nu mai este posibilă; pragurile de divergență, valori critice care odată depășite marchează începutul unor etape de evoluție mai rapidă sau mai lentă, așa cum este cazul
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
jumătatea superioară a corpului se înregistrează o transpirație excesivă (hiperhidroză). Diagnosticul pozitiv al hiperhidrozei se poate realiza prin pulverizarea unui talc special, care își schimbă culoarea în contact cu transpirația (38). Transpirațiile postprandiale, "gustative" (57, 58), sunt explicate prin creșterea termogenezei după ingestia alimentară, care stimulează pierderile calorice prin creșterea activității sudorale. Ele sunt diferite de congestia facială care apare după consumul de alcool la diabeticii aflați pe tratament cu Clorpropamid. Temperatura cutanată poate prezenta variații care exprimă alterarea tonusului vasomotor
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
-
Febra de etiologie necunoscută (FUO) este definită clasic de următoarele condiții: temperaturi >38,3°C (101°F), cu durata > 3 săptămâni și etiologie neprecizată după investigații spitalicești > 1 săptămână. 16.2 Patogenia febrei Temperatura corporală poate crește prin trei mecanisme: termogeneză excesivă (prin efort fizic), termoliză insuficientă (prin expunere la temperaturi ambientale crescute) sau alterarea termoreglării prin creșterea valorii de referință („set point”) la care este reglat “termostatul” hipotalamic. Dereglarea hipotalamică este indusă de substanțe pirogene exogene (microbi, toxine) sau endogene
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
apatie, lentoare ideativă, depresie în hipotiroidie; tub digestiv: cu tranzit accelerat (scaune frecvente) în hipertiroidie și constipație în hipotiroidie; hematopoeză: cu leuco- și neutropenie, trombocitopenie în hipertiroidie, anemie normo- sau macrocitară, normo- sau hipocromă, majorată eventual de hemodiluție în hipotiroidie; termogeneză: cu hipersudorație, sete, termofobie, extremități calde în hipertiroidie, frilozitate, hipotermie în hipotiroidie; tegumente și fanere: tegumente calde, fine, umede, albire precoce a părului în hipertiroidie, tegumente infiltrate (mixedem), aspre, palid-gălbui (carotenodermie), păr aspru, uscat în hipotiroidie; sistem osos: cu turnover
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]