47 matches
-
a temperaturii unui eșantion selectat conform anexei I, cu ajutorul unui echipament adecvat. 3. Definiția temperaturii "Temperatura" reprezintă temperatura măsurată în locul specificat de partea termosensibilă la temperatură a instrumentului sau a dispozitivului de măsură. 4. Aparatura 4.1. Instrumente de măsură termometrice 4.2. Instrumente care penetrează produsul Se utilizează un instrument metalic ascuțit, cum ar fi perforatorul de gheață, foreza sau burghiul, care se curăță ușor. 5. Specificații generale pentru aparatele de măsură a temperaturii Instrumentele de măsură trebuie să respecte
jrc1897as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87047_a_87834]
-
un aparat care permite determinarea punctului de congelare. Se agită ușor eprubeta pe parcursul răcirii, iar temperatura este măsurată la intervale adecvate. Din momentul în care temperatura rămâne constantă la câteva citiri, valoarea acesteia este considerată punct de congelare (după corecția termometrică). Trebuie evitată răcirea forțată prin menținerea echilibrului între faza solidă și cea lichidă. 1.4.4. Analiza termică 1.4.4.1. Analiza termică diferențială (DTA) Această tehnică înregistrează diferența de temperatură dintre eșantion și un material de referință, în funcție de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
apendicele. 1.6.4 Analiza termică 1.6.4.1. Analiza termică diferențială Vezi apendicele. 1.6.4.2. Calorimetria diferențială Vezi apendicele. 1.6.5. Determinarea punctului de curgere Vezi apendicele. 2. DATE În unele cazuri se impune corecția termometrică. 3. RAPORT Protocolul de test trebuie să conțină, dacă este posibil, informațiile următoare: - metoda folosită, - specificațiile precise ale substanței (identitate și impurități) și etapa de purificare preliminară, dacă există, - estimare acurateței metodei. Punctul de topire indicat în raport este media
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
următoarele: Principiul lor de funcționare se bazează pe variația volumului unui corp termodinamic cu temperatura. Funcționarea lor se bazează pe variația cu temperatura a lungimii unei coloane de lichid închis într-un tub capilar, ca efect al dilatării lichidului. Corpurile termometrice uzuale pentru aceste tipuri de termometre sunt: mercurul, alcoolul etilic, toluenul, pentanul, eterul de petrol, etc. Global, aceste termometre pot măsura temperaturi cuprinse între -190 °C și +700 °C. Intervalul de temperatură pe care îl poate măsura un anumit termometru
Termometru () [Corola-website/Science/311054_a_312383]
-
de termometre sunt: mercurul, alcoolul etilic, toluenul, pentanul, eterul de petrol, etc. Global, aceste termometre pot măsura temperaturi cuprinse între -190 °C și +700 °C. Intervalul de temperatură pe care îl poate măsura un anumit termometru depinde însă de corpul termometric folosit. Mercurul este cel mai răspândit corp termometric folosit la termometrele de sticlă cu lichid. Avantajele mercurului: Dezavantajele mercurului: Pe lângă corpul termometric conținut, tubul capilar al termometrelor cu lichid poate fi vidat sau umplut cu un gaz inert (de ex.
Termometru () [Corola-website/Science/311054_a_312383]
-
eterul de petrol, etc. Global, aceste termometre pot măsura temperaturi cuprinse între -190 °C și +700 °C. Intervalul de temperatură pe care îl poate măsura un anumit termometru depinde însă de corpul termometric folosit. Mercurul este cel mai răspândit corp termometric folosit la termometrele de sticlă cu lichid. Avantajele mercurului: Dezavantajele mercurului: Pe lângă corpul termometric conținut, tubul capilar al termometrelor cu lichid poate fi vidat sau umplut cu un gaz inert (de ex. azot). La termometrele cu mercur ce măsoară temperaturi
Termometru () [Corola-website/Science/311054_a_312383]
-
și +700 °C. Intervalul de temperatură pe care îl poate măsura un anumit termometru depinde însă de corpul termometric folosit. Mercurul este cel mai răspândit corp termometric folosit la termometrele de sticlă cu lichid. Avantajele mercurului: Dezavantajele mercurului: Pe lângă corpul termometric conținut, tubul capilar al termometrelor cu lichid poate fi vidat sau umplut cu un gaz inert (de ex. azot). La termometrele cu mercur ce măsoară temperaturi mai mici de +150 °C, tubul capilar este umplut cu un azot la presiune
Termometru () [Corola-website/Science/311054_a_312383]
-
care cade pe termorezistență. Cu un curent constant, variația tensiunii este doar în funcție de variația rezistenței. Acest tip de conexiune este oarecum mai scump față de celelalte două configurații, dar este soluția ideală când se cere un grad înalt de precizie. Corpurile termometrice folosite la construcția termometrelor cu rezistență sunt metale care trebuie să îndeplinească anumite condiții: Metalele care îndeplinesc cel mai bine aceste condiții sunt platina pură, nichelul pur și cuprul pur. Din acest motiv, acestea sunt metalele cele mai folosite pentru
Termometru () [Corola-website/Science/311054_a_312383]
-
Un termometru cu gaz este un termometru care are drept corp termometric un gaz, ale cărui schimbări de stare servesc la determinarea temperaturii. Drept gaz de obicei se folosește heliul sau hidrogenul, deoarece au puncte de lichefiere foarte scăzute, însă, pentru temperaturi nu prea joase se poate folosi și azotul. Termometrul cu
Termometru cu gaz () [Corola-website/Science/320493_a_321822]
-
variațiile de volum al gazului. Temperatura se determină din relația: unde formula 8 este volumul măsurat, formula 9 este volumul la temperatura formula 5, iar formula 11 este coeficientul de dilatare termică a gazului la presiune constantă. Pentru ambele tipuri de termometre, dacă gazul termometric se comportă ca un gaz ideal, temperatura se poate calcula din ecuația de stare a gazului ideal: unde formula 13 este masa gazului, formula 14 este masa molară a gazului, iar formula 15 este constanta universală a gazelor. Pentru a reduce erorile date
Termometru cu gaz () [Corola-website/Science/320493_a_321822]
-
anorganici precum ar fi acidul clorhidric, acidul azotic și acidul sulfuric, respectiv separarea, și mai apoi sinteza unor substanțe organice precum benzen și acid benzoic s.a.m.d. Știința devine normată. La „granița“ dintre chimie și fizică sunt introduse scările termometrice (atât Celsius cât și Fahrenheit), unele unitați de măsură ce vor deveni mai târziu nucleul Sistemului Internațional de Măsuri și Greutați (Sistemul Internațional, sau SI), adică sistemul metric). În fizică se pot menționa descoperirea legilor de mișcare a planetelor de către
Revoluția științifică () [Corola-website/Science/298391_a_299720]
-
de oxigen lichid. Temperatura era mult mai mică decât cea a aerului și mult mai mică decât specificațiile de proiectare ale O-ringurilor. Ulterior, măsurătoarea de −13 s-a dovedit a fi eronată, eroare cauzată de nerespectarea instrucțiunilor fabricantului sondei termometrice. Testele și calculele refăcute au confirmat ulterior că temperatura articulației nu era substanțial diferită de temperatură mediului ambiant. Deși echipa de dezgheț a lucrat toată noaptea, inginerii de la Rockwell Internațional, primul constructor al navetei, au continuat să-și exprime îngrijorarea
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
o mărime intensivă legată de energia internă a corpurilor. Din cauza unor constrângeri date de legile termodinamicii, definirea unităților de măsură pentru temperatură este posibilă numai prin alegerea a două stări termice perfect reproductibile ale unei substanțe, numite "puncte de reper termometric" sau "puncte fixe", și atribuind arbitrar valori ale temperaturii pentru cele două stări. Prin raportarea valorii intervalului de temperatură la un număr se poate defini unitatea de măsură pentru temperatură. De-a lungul timpului, în funcție de punctele de reper termometric avute
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
reper termometric" sau "puncte fixe", și atribuind arbitrar valori ale temperaturii pentru cele două stări. Prin raportarea valorii intervalului de temperatură la un număr se poate defini unitatea de măsură pentru temperatură. De-a lungul timpului, în funcție de punctele de reper termometric avute în vedere, au fost construite diverse scări termometrice, numite "scări empirice", cărora le corespund unități de măsură proprii. Cele mai cunoscute sunt scările Kelvin, Celsius, Fahrenheit și Rankine dintre care scara Kelvin, numită și "scară de temperatură termodinamică" este
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
ale temperaturii pentru cele două stări. Prin raportarea valorii intervalului de temperatură la un număr se poate defini unitatea de măsură pentru temperatură. De-a lungul timpului, în funcție de punctele de reper termometric avute în vedere, au fost construite diverse scări termometrice, numite "scări empirice", cărora le corespund unități de măsură proprii. Cele mai cunoscute sunt scările Kelvin, Celsius, Fahrenheit și Rankine dintre care scara Kelvin, numită și "scară de temperatură termodinamică" este o scară remarcabilă datorită faptului că are originea în
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
se bazeze pe utilizarea unor fenomene fizice descrise de legi date prin relații lineare în temperatură. Instrumentul cu ajutorul căruia se determină temperatura corpurilor sau mediilor cu care vine în contact se numește "termometru". În principiu este alcătuit dintr-un "corp termometric", caracterizat de o mărime fizică, numit "mărime termometrică", ce variază cu temperatura după o anumită lege fizică. Există o foarte mare varietate de termometre, construite pentru diverse domenii de măsurare și de utilizare. În funcție de corpul termometric, există termometre cu gaz
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
de legi date prin relații lineare în temperatură. Instrumentul cu ajutorul căruia se determină temperatura corpurilor sau mediilor cu care vine în contact se numește "termometru". În principiu este alcătuit dintr-un "corp termometric", caracterizat de o mărime fizică, numit "mărime termometrică", ce variază cu temperatura după o anumită lege fizică. Există o foarte mare varietate de termometre, construite pentru diverse domenii de măsurare și de utilizare. În funcție de corpul termometric, există termometre cu gaz, lichid sau solid (metale sau semimetale); după natura
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
alcătuit dintr-un "corp termometric", caracterizat de o mărime fizică, numit "mărime termometrică", ce variază cu temperatura după o anumită lege fizică. Există o foarte mare varietate de termometre, construite pentru diverse domenii de măsurare și de utilizare. În funcție de corpul termometric, există termometre cu gaz, lichid sau solid (metale sau semimetale); după natura mărimii termometrice respectiv legea fizică, există termometre mecanice, electrice, magnetice, de radiații și altele. Temperatura și măsurarea ei fiind concepte fundamentale ale termodinamicii, istoria termometriei este strâns legată
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
variază cu temperatura după o anumită lege fizică. Există o foarte mare varietate de termometre, construite pentru diverse domenii de măsurare și de utilizare. În funcție de corpul termometric, există termometre cu gaz, lichid sau solid (metale sau semimetale); după natura mărimii termometrice respectiv legea fizică, există termometre mecanice, electrice, magnetice, de radiații și altele. Temperatura și măsurarea ei fiind concepte fundamentale ale termodinamicii, istoria termometriei este strâns legată de cea a termodinamicii. Philon din Bizanț și Heron din Alexandria știau că unele
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
devine același după ce ele au fost puse în contact suficient de mult timp. Formule de conversie pentru diverse unități de temperatură Intervalele de temperaturi pentru care se fabrică termometre uzuale de diverse tipuri sunt următoarele: În funcție de lichidul folosit drept corp termometric, termometrele cu lichid pot fi: La arderea ceramicii, temperatura din cuptoare trebuie să aibă o valoare foarte exactă, în limita unei plaje de câteva grade. În afară de măsurarea ei cu termocupluri sau cu pirometre se pot folosi indicatoare de temperatură. Acestea
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
între 3 - 5 K determinat cu termometrul cu presiune de vapori de heliu (v. domeniul precedent). Se propune ca în viitor, punctul de etalonare cu vapori de heliu să fie între 4,2 K și 5 K. Dacă drept gaz termometric se folosește He, formula de interpolare a temperaturii formula 1 în funcție de temperatură este o parabolă: unde coeficienții "a", "b" și "c" se obțin din valorile presiunii măsurate în punctele de etalonare. Dacă drept gaz termometric se folosește un amestec de He
Scara Internațională de Temperatură din 1990 () [Corola-website/Science/320091_a_321420]
-
și 5 K. Dacă drept gaz termometric se folosește He, formula de interpolare a temperaturii formula 1 în funcție de temperatură este o parabolă: unde coeficienții "a", "b" și "c" se obțin din valorile presiunii măsurate în punctele de etalonare. Dacă drept gaz termometric se folosește un amestec de He și He, formula de interpolare este mai complexă. Între 13,8033 K (punctul triplu al hidrogenului) și 1234,93 K (961,78 °C, punctul de solidificare al argintului) SIT-90 este definită de termometrul cu
Scara Internațională de Temperatură din 1990 () [Corola-website/Science/320091_a_321420]