174 matches
-
asocierea exactă a pierderilor. Bătălia de la Wizna este subiectul pentru "40:1", din albumul "The Art of War" al trupei suedeze Sabaton. Titlul este dat de raportul de forțe și versurile compară apărătorii polonezi cu cei 300 de spartani de la Termopile.
Bătălia de la Wizna () [Corola-website/Science/333293_a_334622]
-
El a fost condamnat și închis și a devenit un martir republican, când a murit în închisoare în anul 1837. Un pamflet publicat în 1836 a comparat rezistența republicanilor cu rezistența eroică a celor 300 de spartani de la Bătălia de la Termopile. O virtute republicană este perseverența; ea este devotamentul personificat... [ea] este [reprezentată de regele] Leonida murind la Termopile, în fruntea a 300 de spartani; ea este, de asemenea, [reprezentată de] cei 72 de eroi care au apărat timp de 48
Rebeliunea din iunie 1832 () [Corola-website/Science/337634_a_338963]
-
anul 1837. Un pamflet publicat în 1836 a comparat rezistența republicanilor cu rezistența eroică a celor 300 de spartani de la Bătălia de la Termopile. O virtute republicană este perseverența; ea este devotamentul personificat... [ea] este [reprezentată de regele] Leonida murind la Termopile, în fruntea a 300 de spartani; ea este, de asemenea, [reprezentată de] cei 72 de eroi care au apărat timp de 48 de ore zona învecinată de la Cloître Saint-Merry de 60.000 de oameni și care... s-au aruncat ei
Rebeliunea din iunie 1832 () [Corola-website/Science/337634_a_338963]
-
este un film american de acțiune din anul 2007, adaptat după benzile desenate ale lui Frank Miller, care înfățișează o versiune ficțională a bătăliei de la Termopile. Filmul a fost regizat de Zack Snyder, în vreme ce Miller a fost producător executiv și consultant. Filmările s-au realizat în majoritatea lor folosindu-se tehnica suprapunerii "chroma key", o tehnică de suprapunere a imaginilor în care culoarea uneia sau o
300 - Eroii de la Termopile () [Corola-website/Science/320684_a_322013]
-
inevitabilul atac persan, Leonida vizitează anticii efori, preoți atinși de lepră de a căror binecuvântare era nevoie înainte ca înaltul consiliu spartan să autorizeze participarea la război. El propune respingerea superiorității numerice persane prin utilizarea avantajului natural al reliefului de la Termopile („izvoarele fierbinți”), forțând subțierea rândurilor persane prin defileul îngust reprezentat de stânci și mare. Eforii au consultat Oracolul Pythia care a decretat că Sparta nu trebuie să participe la război pe timpul festivalului religios Carneea. După ce Leonida pleacă, apar doi trimiși
300 - Eroii de la Termopile () [Corola-website/Science/320684_a_322013]
-
Sparta nu trebuie să participe la război pe timpul festivalului religios Carneea. După ce Leonida pleacă, apar doi trimiși ai regelui Xerxes (unul fiind Theron, un spartan) și mituiesc eforii oferindu-le concubine și bani. Regele își continuă însă planul marșând spre Termopile însoțit de numai 300 de soldați de elită pe care i-a numit garda sa personală pentru a se eschiva permisiunii consiliului. Deși conștient că era o misiune cert sinucigașă, el speră ca sacrificiul său să impulsioneze consiliul la unitate
300 - Eroii de la Termopile () [Corola-website/Science/320684_a_322013]
-
soldați de elită pe care i-a numit garda sa personală pentru a se eschiva permisiunii consiliului. Deși conștient că era o misiune cert sinucigașă, el speră ca sacrificiul său să impulsioneze consiliul la unitate împotriva persanilor. În drumul spre Termopile, spartanilor li se alătură soldați arcadieni și alți greci. La Termopile, ei vor construi un zid pentru a stăvili ofensiva persană care se apropia iar pe măsură ce construcția se desfășoară Leonida îl întâlnește pe Ephialtes, un spartan cocoșat aflat în exil
300 - Eroii de la Termopile () [Corola-website/Science/320684_a_322013]
-
pentru a se eschiva permisiunii consiliului. Deși conștient că era o misiune cert sinucigașă, el speră ca sacrificiul său să impulsioneze consiliul la unitate împotriva persanilor. În drumul spre Termopile, spartanilor li se alătură soldați arcadieni și alți greci. La Termopile, ei vor construi un zid pentru a stăvili ofensiva persană care se apropia iar pe măsură ce construcția se desfășoară Leonida îl întâlnește pe Ephialtes, un spartan cocoșat aflat în exil și ai cărui părinți fugiseră din Sparta pentru a-l cruța
300 - Eroii de la Termopile () [Corola-website/Science/320684_a_322013]
-
Pumnalul folosit la uciderea sa a despicat și brâul acestuia, revărsând pe podea monedele persane ascunse sub veșmânt și dezvăluind rolul său ca trădător, ceea ce a determinat reacția imediată de unitate a consiliului și decizia de împotrivire Imperiului Persan. La Termopile, persanii folosesc trecătoarea pentru a-i înconjura pe spartani. Generalul lui Xerxes reiterează oferta de capitulare oferind din nou lui Leonidas titluri și prestigiu. Leonida aruncă echipamentul greu de luptă și pune un genunchi la pământ într-o aparentă formă
300 - Eroii de la Termopile () [Corola-website/Science/320684_a_322013]
-
mortalității sale, Xerxes privește cum spartanii sunt măcelăriți până la ultimul de un baraj masiv de săgeți. În momentele de dinaintea morții, Leonida își reafirmă dragostea nemuritoare purtată lui Gorgo. Încheind povestirea în fața unei audiențe spartane la marginea câmpului de luptă de la Termopile, la un an după eroica luptă, Dilios relatează cum armata persană a fost sfâșiată de teama, dezertările și de pierderile grele suferite în fața a doar 300 de spartani. Povestea vitejiei celor 300 s-a răspândit în întreaga Grecie, inspirând diversele
300 - Eroii de la Termopile () [Corola-website/Science/320684_a_322013]
-
victorioși și laudă sacrificiul regelui Leonida al Spartei. Apoi el va conduce atacul de eliberare al grecilor împotriva armatei persane începută cu bătălia de la Plateea. Producătorul Gianni Nunnari nu a fost singurul care pregătea un film cu subiectul bătăliei de la Termopile; regizorul Michael Mann intenționa deja să realizeze un film al bătăliei bazându-se pe cartea "Gates of Fire". Nunnari a descoperit nuvela grafică "300" a lui Frank Miller și l-a impresionat suficient cât să achiziționeze drepturile de autor pentru
300 - Eroii de la Termopile () [Corola-website/Science/320684_a_322013]
-
din Fresno, care scrisese prefața la o reeditare din 2007 a nuvelei grafice, a afirmat că filmul demonstrează o anumită potrivire cu lucrările originale ale lui Herodot prin aceea că reușește să surprindă etosul anticei Sparte și pentru că redă evenimentul Termopile ca pe o „ciocnire a civilizațiilor”. El remarcă faptul că Simonides, Eschil și Herodot au văzut Termopile ca bătălie împotriva „centralismului estic și al sclaviei colective” cărora li se opune „ideea cetățeanului liber al polisului autonom”. El afirmă în continuare
300 - Eroii de la Termopile () [Corola-website/Science/320684_a_322013]
-
demonstrează o anumită potrivire cu lucrările originale ale lui Herodot prin aceea că reușește să surprindă etosul anticei Sparte și pentru că redă evenimentul Termopile ca pe o „ciocnire a civilizațiilor”. El remarcă faptul că Simonides, Eschil și Herodot au văzut Termopile ca bătălie împotriva „centralismului estic și al sclaviei colective” cărora li se opune „ideea cetățeanului liber al polisului autonom”. El afirmă în continuare că filmul portretizează bătălia într-o manieră „suprarealistă” și că intenția a fost să „delecteze și să
300 - Eroii de la Termopile () [Corola-website/Science/320684_a_322013]
-
independent, cifra de 300.000 pentru efectivele persane. Istoricii moderni consideră aceste cifre ca fiind exagerate. O abordare credibilă pentru estimarea efectivelor pornește de la faptul că Herodot spune că la a doua invazie a Greciei (cea încheiată cu bătăliile de la Termopile și Salamina) fiecare triremă avea la bord 30 de ostași complet echipați (pe lângă cei 14 sau 15 marinari), deci cele 600 de trireme care acostaseră în golful Maraton puteau transporta ușor cel puțin 18.000 de soldați. Consensul istoricilor situează
Bătălia de la Maraton () [Corola-website/Science/299097_a_300426]
-
atac, și care se abțin de la orice rezistență. Liga panelenică care se încheagă atunci cuprinde în majoritate, în afară Atenei și Plateei, cetățile din Liga Peleponesiaca, în frunte cu Sparta. Decizia de a rezistă împotriva înaintării persane pe uscat la Termopile și pe mare în dreptul capului Artemision încurajează pactizarea cu invadatorii a multor cetăți și neamuri din jumătatea septentrională a Greciei. În primăvară anului 480 î.Hr., o imensă armată de uscat, secondată de o flota de peste 1200 de corăbii, pornește spre
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
în dreptul capului Artemision încurajează pactizarea cu invadatorii a multor cetăți și neamuri din jumătatea septentrională a Greciei. În primăvară anului 480 î.Hr., o imensă armată de uscat, secondată de o flota de peste 1200 de corăbii, pornește spre Grecia. Trecătoarea de la Termopile, foarte îngustă, e apărată de spartani și de contigente altor cetăți, când comandatul lor, regele Leonidas, află că perșii au reușit cu ajutorul unui localnic să găsească o potecă ascunsă prin care vor ajunge curând în spatele armatei grecești. În conformitate cu tradițiile războinice
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
comandate de Wilson erau în pericol să fie încercuite de atacul germanilor care înaintau dinspre Salonic și a blindatelor care înaintau dinspre Monastir. Pe 13 aprilie, Wilson a decis să retragă toate forțele britanice spre râul Haliacmon și spre pasul Termopile. A doua zi, Divizia a 9-a Panzer a cucerit un cap de pod peste râul Haliacmon, dar tentativele de înaintare au fost oprite de focul puternic al defensivei aliate. Poziția defensivă avea trei componente principale: tunelul Platamon și zona
Bătălia Greciei () [Corola-website/Science/312794_a_314123]
-
regiunea Elatia la sud-vest de chei, având ordin să reziste aici minim trei sau patru zile. Pe 16 aprilie, generalul Wilson s-a întâlnit cu omologul său elen Papagos la Lamia și l-a informat despre decizia de retragere la Termopile. Generalul Blamey a împărțit responsabilitățile retragerii între generalii Mackay și Freyberg. Mackay trebuia să apere flancurile diviziei de neozeelandezi până la o linie est-vest care trecea prin Larissa și trebuia să se retragă prin Domokos spre Termopile. Freyberg urma să conducă
Bătălia Greciei () [Corola-website/Science/312794_a_314123]
-
decizia de retragere la Termopile. Generalul Blamey a împărțit responsabilitățile retragerii între generalii Mackay și Freyberg. Mackay trebuia să apere flancurile diviziei de neozeelandezi până la o linie est-vest care trecea prin Larissa și trebuia să se retragă prin Domokos spre Termopile. Freyberg urma să conducă retragerea „Forței Allen”, care urma să se deplaseze pe aceeași rută cu neozeelandezii. Trupele Commonwealthului au fost supuse atacurilor continue din partea germanilor pe tot timpul retragerii. În dimineața zilei de 18 aprilie, luptele pentru controlul cheilor
Bătălia Greciei () [Corola-website/Science/312794_a_314123]
-
se retragă. Generalul Wilson a descris această atitudine ca fiind „crezul fetișit conform căruia nici un yard de pământ nu ar trebui cedat italienilor”. De-abia pe 13 aprilie primele subunități elene au început retragerea spre munții Pindului. Retragerea britanicilor spre Termopile lăsase neapărat un drum peste munții Pindului pe care germanii puteau să-l folosească pentru ocolirea prin flanc a grecilor care încercau să se retragă din Albania. Un regiment SS a primit sarcina să taie ruta de retragere a Armatei
Bătălia Greciei () [Corola-website/Science/312794_a_314123]
-
2-a Panzer, Divizia I de infanterie motorizată SS și de cele două divizii de vânători de munte. Pentru ca grosul trupelor britanice să poată fi evacuat, Wilson a ordonat ariergărzii să organizeze o ultimă rezistență în regiunea pasului istoric de la Termopile, poarta către Atena. Generalul Freyberg a primit sarcina organizării apărării pasului de coastă, în vreme ce Mackay urma să apere satul Brallos. După luptă, Mackay a declarat: „N-am visat la evacuare. Gândeam că vom rezista două săptămâni și vom fi învinși
Bătălia Greciei () [Corola-website/Science/312794_a_314123]
-
-a neozeelandeză. Germanii au atacat la ora 11:30 a zilei de 24 aprilie. Atacatorii au fost întâmpinați de o rezistență hotărâtă, au suferit pierderi umane importante și au pierdut 15 tancuri. Aliații au reușit să reziste întreaga zi la Termopile și au început să se retragă spre plajele de evacuare, organizând o ultimă rezistență în regiunea Teba. Blindatele germane s-au lansat în urmărirea inamicului, dar au înaintat cu mare greutate din cauza drumului cu pantă pronunțată și a numeroaselor curbe
Bătălia Greciei () [Corola-website/Science/312794_a_314123]
-
se retragă spre plajele de evacuare, organizând o ultimă rezistență în regiunea Teba. Blindatele germane s-au lansat în urmărirea inamicului, dar au înaintat cu mare greutate din cauza drumului cu pantă pronunțată și a numeroaselor curbe periculoase. După abandonarea regiunii Termopile, ariergărzile britanice s-au retras pe niște poziții defensive improvizate la sud de Teba, unde s-a organizat un ultim obstacol în fața înaintării germane spre Atena. Batalionul de motocicliști al Diviziei a 2-a Panzer a primit sarcina ocolirii prin
Bătălia Greciei () [Corola-website/Science/312794_a_314123]
-
-l prezintă pe revoluționar în agonie ținând o foaie de hârtie semnată de mâna Charlottei Corday, "Ultimele momente ale lui Michel Lepeletier" (pierdut), "Bonaparte traversând Marele Saint-Bernard", "Sapho, Phaon și Dragostea", "Napoleon în cabinetul său de lucru" și "Leonidas la Termopile". În portretul ecvestru sunt gravate pe stânci numele lui Hannibal și al lui Carol cel Mare legați de Bonaparte prin același eveniment: trecerea Alpilor, pictorul prezentându-l pe Primul Consul ca un succesor al iluștrilor săi predecesori. După numele lui
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
și Imperiul Persan al lui Xerxes I. Bătălia a durat trei zile în timpul celei de-a doua invazii persane în Grecia, în același timp cu Bătălia de la Artemisium, în august sau septembrie 480 î.Hr., și a avut loc în trecătoarea Termopile. Invazia persană fusese pornită ca răspuns întârziat la înfrângerea suferită de perși în prima invazie, terminată cu victoria atenienilor în Bătălia de la Maraton. Xerxes ridicase o armată uriașă pe care o trimisese, pe uscat și pe mare, să cucerească Grecia
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]