66 matches
-
a dus împreună cu alți nouă asemenea lui după acest Iisus fiindcă a auzit că are puteri tămăduitoare. S-au dus deci la acest Iisus și acesta i-a trimis să se arate preoților. Cum deci a îndrăznit acest fiu de teslar să trimită pe leproși la preoți, necurați fiind încă aceștia? Legea oprește pe bolnavii de lepră să se apropie de comunități. Bieții oamenii fiindcă mai aveau o speranță împotriva acestei cumplite boli au plecat crezând vorbelor lui, ce erau să
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376415_a_377744]
-
mai răspândită, în care ei se încadrează, este mica producție. Procesul de diferențiere este un fapt pe deplin atestat. Meșterii mai avuți angajează lucrători lemnari, cu care execută de obicei lucrări mai mari. În 1858, de pildă, un Johan Baumgarten, teslar din Iași, se obligă să lucreze la reconstrucția castelului de la Stânca cu 24 de teslari, angajați de către el și sub conducerea sa. Acesta este primul pas către o formă de producție superioară: cooperația capitalistă simplă. Atunci când un meșter a acumulat
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fapt pe deplin atestat. Meșterii mai avuți angajează lucrători lemnari, cu care execută de obicei lucrări mai mari. În 1858, de pildă, un Johan Baumgarten, teslar din Iași, se obligă să lucreze la reconstrucția castelului de la Stânca cu 24 de teslari, angajați de către el și sub conducerea sa. Acesta este primul pas către o formă de producție superioară: cooperația capitalistă simplă. Atunci când un meșter a acumulat capital, el deschide un atelier propriu, năimind calfe. În orașul Iași, în acea epocă, existau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
supărare, fiule, fiindcă din păcate așa s-au petrecut lucrurile. Și călugării sunt oameni cu simțul proprietății, deși averea nu era a lor, ci a mănăstirii. Acum însă, pentru că tot suntem pe Ulița Mare, te rog să asculți ce spune teslarul Manolache la 24 martie 1755: “Făcut-am zapisul meu la... mâna sfinții sale, părintelui de la biserica ungurească... pentru că m-am tocmit cu sfinția sa, ca să-i fac cinci dughene la Ulița Mare... adecă doaoa dughene... din sus de poartă (la nord
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
mică, și din gios de poartă (la sud n.n)... una mare și doao mici, care să fac cinci, și poarta la mijloc, care dughene m-am tocmit cu tot lemnul mieu”. Să vezi însă câte obligații își ia meșterul teslar: “Și între dugheni să fac poarta... mare bună,... și orice fiară ar trebui la poartă cea noa să fie a mele și la cea veche iară așa... și în scurt cinci dughene... di-nceput până în sfârșit... să i le dau
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cea veche iară așa... și în scurt cinci dughene... di-nceput până în sfârșit... să i le dau gata să între într-însele să șază”. Și toate acestea “Până la Sfeti Petre să i le isprăvescu”. Adică în trei luni. --Mare meșter teslarul! Și toată treaba a făcut-o pentru 500 de lei plătite “în trei rânduri: un cifert întâi, altul la mijloc lucrului, altu la sfârșit”. --Să nu zicem vorbă mare, fiule, dar sfârșitul nu mai este așa frumos precum începutul. La
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
-o pentru 500 de lei plătite “în trei rânduri: un cifert întâi, altul la mijloc lucrului, altu la sfârșit”. --Să nu zicem vorbă mare, fiule, dar sfârșitul nu mai este așa frumos precum începutul. La 13 septembrie 1755 (7264), Manolachi teslarul “au jăluit... că nu l-ar fi lăsat să facă dughenile după cum i-au fost tocmala, ce l-au sâlit de le-au făcut mai mare decât pe măsura ce s-au tocmit și temelia încă și-au înălțat-o
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
porții și doă ișitori și poarta din dos”. Acestea însă în contul lemnului vechi, a pietrei primite în dar”. Până la urmă, Manolachi s-a lăsat păgubaș, fiindcă boierii trimiși de divan să vadă care-i adevărul l-au convins pe teslar “a nu mai ceri nimică de la prefect”. --Să vedem, părinte, ce spune fostul pisar Ananii, acum “ispravnic de Suceavă”, la 16 octombrie 1775: “Eu, Ananii ce-am fost pisar mării sale Grigorii Ioan Calimah voevod, mărturisesc... că, după ce au arsu
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
-și facă dugheni pe undi fusăsă... cerând ca să fii uliți peste zidul mănăstirii și peste locul părinților”. --Aici este vorba de vechea dispută pentru trecătoarea dintre cele două biserici. Și unde mai pui că a ars și totă munca bietului teslar Manolachi. --Nu se poate spune că vodă și oamenii măriei sale nu aveau suficientă treabă. Iată că la 29 ianuarie 1796 Alexandru Ioan Calimah voievod cere Divanului domnesc să cerceteze ale cui sunt dughenile de pe locul Mitropoliei dinspre Ulița Mare. Boierii
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
mănăstirii Cetățuia este în proces cu Vasilie butnar pentru constrirea a două dugheni în târgul de Sus<footnote Ibidem, vol. VI, documentul 180, p. 158 footnote>. În documentul din 8 octombrie 1760 care judeca conflictul dintre egumenul Cetățuiei și Vasile teslar privitor la constrirea unei dughene, nu se amintește numele egumenului<footnote Ibidem, documentul 321, p. 276 footnote>. La 20 mai 1761 într-un alt document apare numele arhimandritului Ghedeon egumenul Cetățuiei care cerceta documentele mănăstirii despre un egumen Macarie, fiindu
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
au fost ridicate dughenile. În cele din urmă, totul s-a limpezit și, mândru, am pornit a-i spune bătrânului: Apoi ipochimenul care s-a învoit cu preotul prefect al Bisericii Catolice ca să-i facă cele cinci dughene îi Manolachi teslarul. Și asta a făcut-o la 24 martie 1755. A și cerut însă ceva bănișori! Cam vreo 500 de lei bătuți! Teslarul s-a învoit ca să le facă după voia inimii prefectului. Uite ce spune el în învoiala făcută: „Și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
care s-a învoit cu preotul prefect al Bisericii Catolice ca să-i facă cele cinci dughene îi Manolachi teslarul. Și asta a făcut-o la 24 martie 1755. A și cerut însă ceva bănișori! Cam vreo 500 de lei bătuți! Teslarul s-a învoit ca să le facă după voia inimii prefectului. Uite ce spune el în învoiala făcută: „Și le-am tocmit cu rîdicata, adică dughenile să le fac pe această măsură și să le fac ferestri după cum îi va plăcea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
dugheni să fac poarta,...la uliță să fac poartă încheiată, mare, bună, de lemnu nou, sănătos. Și din dos, din ogradă să pun cea veche înălțînd-o după măsura cei nouă”...D-apoi câte altele nu s-a angajat să facă teslarul Manolachi!... „Și sfinția sa să-mi dea mie bani gata cinci sute de lei în trei rînduri: un cifert întîi, altul la mijloc lucrului, altu la sfîrșit. Și soroc mi-am pus ca pînă la Sfeti Petre să i le isprăvescu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
-mi dea mie bani gata cinci sute de lei în trei rînduri: un cifert întîi, altul la mijloc lucrului, altu la sfîrșit. Și soroc mi-am pus ca pînă la Sfeti Petre să i le isprăvescu”. Bun meșter acest Manolachi teslarul. Se vede după înfățișarea dughenelor. Dar să vezi cum se dă legat de tot acest teslar, părinte. Pentru că spune el: „Iar nesilindu-mă eu să-i fac lucrul pînă la acel soroc să aibă a mă apuca cu act domnescu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
la mijloc lucrului, altu la sfîrșit. Și soroc mi-am pus ca pînă la Sfeti Petre să i le isprăvescu”. Bun meșter acest Manolachi teslarul. Se vede după înfățișarea dughenelor. Dar să vezi cum se dă legat de tot acest teslar, părinte. Pentru că spune el: „Iar nesilindu-mă eu să-i fac lucrul pînă la acel soroc să aibă a mă apuca cu act domnescu să lucrez fără voia mea și orice cusur sau zeciuială s-ar face tot eu să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
face tot eu să aibu a purta și temelia cu piatră piste tot sănătoasă, după plăcerea sfinții sale”. Toate bune și frumoase, dar ai uitat că la urmă treaba s-a cam încurcat, fapt ce l-a făcut pe Manolachi teslarul ca la 13 septembrie 1755 (7264) să facă jalbă către Matei Ghica vodă. Iertare, părinte, dar am uitat pur și simplu de această jalbă. Acum însă îmi amintesc ce supărări a avut teslarul și ce răspuns au dat boierii care
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
fapt ce l-a făcut pe Manolachi teslarul ca la 13 septembrie 1755 (7264) să facă jalbă către Matei Ghica vodă. Iertare, părinte, dar am uitat pur și simplu de această jalbă. Acum însă îmi amintesc ce supărări a avut teslarul și ce răspuns au dat boierii care au judecat jalba lui Manolachi. Așa spune, fiule! Ia să auzim! Din răspunsul boierilor se înțelege că prefectul „nu l-ar fi lăsat să facă dughenile după cum i-au fost tocmala, ce l-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Și au mai spus părintele prefect că după ce i-au gătit dughenile și poarta cea nouă cu toati celi trebuitoari, s-au răfuit între dînșii și s-au așezat plătindu-i deplin. Și încă i-au mai dăruit lui Manolachi teslar lemnul tot cu her, cu scînduri, cu șindrilă, cu toati a șepti dugheni vechi ce le-au răsipit...și i-au mai dat pe deasupra încă și niște chiatră, ca cinci coșuri, cumpărate de prefectul”. În cele din urmă, Ion Bogdan
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
sunt oamenii? Se zbat și se bat pentru lucruri trecătoare, dar mai puțin pentru suflet. Uite cum și aceste dughene pe care le vedem aici pe Ulița Mare în fața „bisericii ungurești” nu mai sunt cele din 1755, făcute de Manolachi teslarul... Din ce pricină, părinte? Apoi „mai gios iscălitul Ananii ce-au fost pisar mării sale Grigorii Ioan Calimah voievod”, scrie la 16 octombrie 1755 că: „mărturisesc...precum că, după ce au arsu bisărica ungurească cu dughenile ce ave pe uliță preuții
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
domnie s-au dat voie să-și facă dughenile, pe unde au fost și mai înainte... Și pentru credința, m-am iscălit. Eu, Ananii biv pisar, ispravnic de Suceavă”. Am tot vorbit noi de aceste dughene și necazurile lui Manolachi teslarul sau ale lui Lohman gerahul, de povestea lui Ananii ce-au fost pisar,dar n-am băgat de seamă că biserica ungurească îi proaspăt zidită din piatră. Dacă reușești să-mi spui cine și când a hotărât acest lucru, vei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
facă poduri noi și să păzească ca cele vechi să nu se strice...După cum a hotărât vodă la 1 septembrie 1776, în fruntea acestor lucrători se află un căpitan de podari, care are sub ascultare: un ceauș (curier), 20 de teslari (dulgheri), 10 toporași (cioplitori), 10 petrari, 20 de salahori și 61 liude (lucrători necalificați). Toți „aceștia să fie scutiți de tot birul Visteriei, slujind pe rînd după rînduiala lor și la meremetul (repararea) podurilor să lucreze fără plată; iar cînd
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Voievozii îi iertau de datoriile către țară, pentru a fi devotați mănăstirii. Așa a făcut și Iliaș Alexandru voievod la 18 august 1666 (7174) cu „dzece poslușnici”, un croitor, un cojocar, un „bărbiar”, un „curălar”, un ciubotar cu soția, un teslar, un făclier, un grădinar, un tălmaci „numai să aibă a sluji și a posluși ce vor fi trebile și lucrul svintei mănăstiri”. Peste două zile doar - timp în care abia s-a uscat cerneala din celălalt act - adică la 20
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mult argint în ladă, se suia logofătul împăratului cu marele preot, și strîngeau și numărau argintul care se afla în Casa Domnului. 11. Încredințau argintul cîntărit în mîinile celor însărcinați cu facerea lucrărilor în Casa Domnului. Și dădeau argintul acesta teslarilor și lucrătorilor care lucrau la Casa Domnului, 12. zidarilor și cioplitorilor de pietre, pentru cumpărarea lemnelor și pietrelor cioplite, trebuitoare la dregerea stricăciunilor Casei Domnului, și pentru toate cheltuielile privitoare la stricăciunile casei. 13. Dar cu argintul care se aducea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
și a sfărîmat toate vasele de aur pe care le făcuse Solomon împăratul lui Israel, în Templul Domnului, cum spusese Domnul. 14. A dus în robie tot Ierusalimul, toate căpeteniile și toți oamenii viteji, în număr de zece mii, cu toți teslarii și fierarii: n-a mai rămas decît poporul sărac al țării. 15. A strămutat pe Ioiachin la Babilon; și a dus robi din Ierusalim la Babilon pe mama împăratului, pe nevestele împăratului și pe dregătorii lui, și pe mai marii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
A strămutat pe Ioiachin la Babilon; și a dus robi din Ierusalim la Babilon pe mama împăratului, pe nevestele împăratului și pe dregătorii lui, și pe mai marii țării, 16. pe toți războinicii, în număr de șapte mii, și pe teslari și fierari, în număr de o mie, toți numai oameni viteji și buni pentru război. Împăratul Babilonului i-a luat robi în Babilon. 17. Și împăratul Babilonului a pus împărat, în locul lui Ioiachin, pe unchiul său Matania, căruia i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]