106 matches
-
lui Ioan Exarhul, o "Evanghelie" din secolul al XII-lea care a aparținut mitropolitului Antim Critopol, și un "Tetraevanghel" din 1404-1405, împodobit cu miniaturi de către Nicodim de la Tismana. Acesta este considerat cel mai vechi manuscris miniat din Țara Românească. Ferecătura Tetraevanghelului este realizată în tehnica "au repaussé" și redă scena răstignirii Mântuitorului. În domeniul olăritului, se remarcă vasele având litere sau propoziții incizate în pasta moale (de exemplu pe o strachină smălțuită de la curtea domnească scrie „[Io]an a scris în
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
Codex aureus. Acesta este scris pe foi fine de pergament cu litere de aur, de unde și numele de Codicele de aur. Din cele 476 de pagini (recte 238 foi), 455 sunt ornamentate. Manuscrisul conține: Textul manuscrisului are 238 foi și Tetraevanghelul (adică evangheliile lui Matei, Marcu, Luca și Ioan din Noul Testament) Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia, filiala Bibliotecii Naționale, deține prima parte a Tetraevanghelului (respectiv evangheliile lui Matei și Marcu), 111 foi, cealaltă parte cu evangheliile lui Luca și Ioan (124
Codex Aureus () [Corola-website/Science/298594_a_299923]
-
476 de pagini (recte 238 foi), 455 sunt ornamentate. Manuscrisul conține: Textul manuscrisului are 238 foi și Tetraevanghelul (adică evangheliile lui Matei, Marcu, Luca și Ioan din Noul Testament) Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia, filiala Bibliotecii Naționale, deține prima parte a Tetraevanghelului (respectiv evangheliile lui Matei și Marcu), 111 foi, cealaltă parte cu evangheliile lui Luca și Ioan (124 foi) se află în proprietatea Bibliotecii Apostolice Vatican din Roma (Pal. lat. 50). Coperțile 1 și 4, lucrate în plăcuțe de fildeș, se
Codex Aureus () [Corola-website/Science/298594_a_299923]
-
obiecte prețioase și manuscrise. Dintre manuscrise, se mai păstrează și astăzi "Tetraevangheliarul de la Humor", dăruit Mănăstirii Humor în anul 1473 de către Ștefan cel Mare. Pe acest manuscris se precizează că Ștefan cel Mare ""a dat de s-a scris un Tetraevanghel cu mâna ierodiaconului Nicodim"". Pe una din filele acestei cărți de cult se află o miniatură de o rară frumusețe care o înfățișează pe Maica Domnului cu pruncul Iisus. În partea de jos a miniaturii era pictat Ștefan cel Mare
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
o rară frumusețe care o înfățișează pe Maica Domnului cu pruncul Iisus. În partea de jos a miniaturii era pictat Ștefan cel Mare, în genunchi, oferindu-i Maicii Domnului, Tetraevangheliarul. Acesta este unul dintre primele portrete laice din Moldova. Acest tetraevanghel a fost descoperit prin 1881 de către episcopul cărturar Melchisedec Ștefănescu a dat peste Tetraevangheliarul de la Mănăstirea Humor, din anul 1473. În prezent, acest manuscris este păstrat în Muzeul Mănăstirii Putna. La 13 noiembrie 1881, episcopul își exprima opinia că miniatura
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
precum și un Evangheliar în limba slavonă din secolul al XVI-lea, dăruit Bisericii Cuvioasa Parascheva, azi dispărută. Pe lângă acestea, în altar se află o serie de obiecte de cult precum un epitaf (1763), un felon, un antimis sârbesc (1708), un tetraevanghel și o evanghelie în limba română (1762). Lângă ruinele bisericii construite la sfârșitul secolului al XIV-lea au fost descoperite vestigiile unei alte construcții, despre care arheologul Florin Hău a presupus că a avut menirea de clopotniță. În apropiere de
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
1854-1856, precum și de Mitropolitul Andrei Șaguna, între anii 1856-1858, la Sibiu. În 1914 apare "Biblia, adică Dumnnezeeasca Scriptură a Legii Vechi și a celei Nouă", ediție a Sfântului Sinod. Înaintea "Bibliei de la București" s-au realizat alte traduceri parțiale precum: "Tetraevanghelul slavo-român" (1551), "Tetraevanghelul" lui Coresi (1561), "Psaltirea" de la Brașov (1570), "Palia" de la Orăștie (1582), "Noul Testament" de la Alba Iulia (1648). Un traducător merituos a fost și Mitropolitul Dosoftei. În 1936 apare o nouă traducere a "Sfintei Scripturi", realizată de Mitropolitul Nicodim
Listă de traducători ai Bibliei () [Corola-website/Science/302520_a_303849]
-
Mitropolitul Andrei Șaguna, între anii 1856-1858, la Sibiu. În 1914 apare "Biblia, adică Dumnnezeeasca Scriptură a Legii Vechi și a celei Nouă", ediție a Sfântului Sinod. Înaintea "Bibliei de la București" s-au realizat alte traduceri parțiale precum: "Tetraevanghelul slavo-român" (1551), "Tetraevanghelul" lui Coresi (1561), "Psaltirea" de la Brașov (1570), "Palia" de la Orăștie (1582), "Noul Testament" de la Alba Iulia (1648). Un traducător merituos a fost și Mitropolitul Dosoftei. În 1936 apare o nouă traducere a "Sfintei Scripturi", realizată de Mitropolitul Nicodim al Moldovei, Gala
Listă de traducători ai Bibliei () [Corola-website/Science/302520_a_303849]
-
și limba ei română a ținut laolaltă unit spiritual acest popor. În acesta sală sunt expuse ca argument cele mai valoroase monumente de limbă română medievală: "Biblia de la București" (1688), "Cazania lui Varlaam" (1643), "Îndreptarea legii de la Târgoviște" (1652), un "Tetraevanghel" miniat pe pergament din vremea lui Alexandru Lăpușneanu, manuscrise de înțelepciune creștină din secolul al XV-lea, cărțile Școlii Ardelene ("Lexiconul de la Buda", "Istoria pentru începutul românilor în Dachia" și "Ortografia română" ale lui Petru Maior ș.a.). Complementar, cele peste
Prima școală românească () [Corola-website/Science/310078_a_311407]
-
talent artistic deosebit. Se constată o similitudine între decorațiile picturale ale lăcașului și miniaturi, evidențiind influența pe care a exercitat-o asupra picturii murale a Dragomirnei. Se cunosc peste 25 de manuscrise din timpul său, majoritatea împodobite cu miniaturi: 3 Tetraevanghele, 3 Liturghiere și o Psaltire la Dragomirna, iar restul (cărți de cult, vieți de sfinți etc.) în biblioteci de peste hotare (7 în Moscova, 3 în Sant Petersburg, 3 în Lvov, 1 în Viena s.a.), Manuscrisele din țară: "Apostolul de la Viena
Anastasie Crimca () [Corola-website/Science/316290_a_317619]
-
și o Psaltire la Dragomirna, iar restul (cărți de cult, vieți de sfinți etc.) în biblioteci de peste hotare (7 în Moscova, 3 în Sant Petersburg, 3 în Lvov, 1 în Viena s.a.), Manuscrisele din țară: "Apostolul de la Viena" și un Tetraevanghel din Lvov cuprind peste 250 de miniaturi (scene și portrete biblice), la care se adaugă frontispicii și inițiale înflorate și 15 autoportrete lucrate de mitropolit sau de ucenicii lui.
Anastasie Crimca () [Corola-website/Science/316290_a_317619]
-
cu rădăcini adânci în acel sat românesc de pe valea Ialomiței numit Cucuteni, județul Dâmbovița, și nu Cucuteni din județul Buzău”. Coresi a deprins tehnica tiparului de la Dimitrije Ljubavić, care lucra pentru Mitropolia Ungrovlahiei. A tipărit primele cărți în limba română "Tetraevanghelul" (1561) - o traducere din Noul Testament a celor patru evanghelii, "Întrebare creștinească" (lucrare cunoscută și sub numele de "Catehism", apărută în 1560 — studiile mai vechi îl datează 1559), "Liturghierul" (1570), "Psaltirea" (1570). Cărțile erau întrebuințate atât în biserică cât și la
Coresi () [Corola-website/Science/302713_a_304042]
-
împodobit Doamna Marghita mamei sale Protasiia, care a repausat în anul 7108 septembrie 12"" (1599). Inscripția de pe cea de-a treia piatră nu a putut fi descifrată, ea fiind în întregime ștearsă. În patrimoniul Mănăstirii Pătrăuți s-a aflat un Tetraevanghel slavon, scris în 1493 la Suceava pentru această mănăstire de către diacul Toader, fiul preotului Gavriil. Acest manuscris avea începuturile evangheliilor, precum și inițialele, colorate și aurite. Prin anul 1900, acest manuscris se afla la biserica din Fântâna Albă. Urma acestui manuscris
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]
-
anul 1900, acest manuscris se afla la biserica din Fântâna Albă. Urma acestui manuscris s-a pierdut în timp. Pe paginile manuscrisului se afla următoarea însemnare: ""Cu bunăvoința Tatălui și ajutorul Fiului și săvârșirea Sfântului Duh s-a făcut acest Tetraevanghel în zilele binecinstitorului și de Hristos Iubitorul domn, Io Ștefan Voievod, Domn al Țării Moldovei și al binecinstitoarei doamnei sale Marina, care ea, cu dorință tânjind (pentru) dragostea (lui Hristos și) iubitoare a cuvintelor lui Hristos (fiind), ca râvnă a
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]
-
era autoconferită de către posesorul ei, în sensul că metalul folosit (aur) era superior celui din stema seniorului maghiar (argint). De aceeași părere este și heraldistul Dan Cernovodeanu, care compară acest herb cu cel al lui Ștefan cel Mare, regăsit în "Tetraevanghelul" din 1502. Cel din urmă adoptă pentru câmpul fasciat o cromatică alternativă azur-verde, care ar putea proveni din multiplele legături de sânge între familiile domnitoare ale Basarabilor și Mușatinilor. Ion Nicholas-Mănescu este de părere însă că stema de pe nasturi nu
Mormântul princiar din Biserica Domnească, Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/309849_a_311178]
-
Pogorârea Sfântului Duh", una dintre cele mai de seama creații arhitectonice ale Evului Mediu românesc. Aceasta a fost finalizată și sfințită în anul 1609. Biserica mare nu are pisanie, ia datarea construcției se face pe baza unei însemnări dintr-un Tetraevanghel din 1609. În calitate de ctitor, mitropolitul a dăruit Mănăstirii Dragomirna satul Dragomirești, precum și numeroase odoare: două epitafuri lucrate cu fir de aur și argint (unul care reprezintă "Adormirea Maicii Domnului" a fost donat în 1612 și un altul care reprezintă "Punerea
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
Mănăstirea Galata a fost dotată de ctitor încă de la început cu toate cele de trebuință. Însă, dintre bunurile și odoarele înscrise în inventarul din 15 noiembrie 1588, toate au fost pierdute sau trimise la alte biserici. Menționăm următoarele cărți: un Tetraevanghel ferecat, două Tetraevanghele neferecate, un Triod, un Penticostar, trei Psaltiri, 12 Mineie, un Tipic, un Ceaslov, un Molitvelnic, șapte Liturghiere etc. De asemenea, mai existau odoare bisericești ca de exemplu: două Chivote de argint, două Potire, două cădelnițe, două sfeșnice
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
fost dotată de ctitor încă de la început cu toate cele de trebuință. Însă, dintre bunurile și odoarele înscrise în inventarul din 15 noiembrie 1588, toate au fost pierdute sau trimise la alte biserici. Menționăm următoarele cărți: un Tetraevanghel ferecat, două Tetraevanghele neferecate, un Triod, un Penticostar, trei Psaltiri, 12 Mineie, un Tipic, un Ceaslov, un Molitvelnic, șapte Liturghiere etc. De asemenea, mai existau odoare bisericești ca de exemplu: două Chivote de argint, două Potire, două cădelnițe, două sfeșnice, câte un panaghiar
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
îl găsește la boierii din Sudul Moldovei, în momentul în care venea să cucerească scaunul în care domnise și tatăl său, ar fi o dovadă în confirmarea acestor presupuneri. Apoi, ridicarea unei biserici la Borzești și dăruirea acesteia cu un Tetraevanghel, fără ca aici să fi avut loc o faptă de seamă, a fost pusă, de asemenea, în legătură cu intenția voievodului de a sfinți locurile copilăriei. Legenda stejarului din Borzești, care evocă un moment din copilăria lui Ștefan, se leagă în felul acesta
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Sfatul Domnesc. Paralel cu pregătirile pe plan militar, domnia lui Ștefan cel Mare se remarcă printr-o activitate extraordinară pe plan spiritual. Acum se traduc cele mai de seamă scrieri cu caracter bisericesc, iar în anul 1473 este realizat manuscrisul Tetraevanghelului de la Humor. În data de 17 iunie este închinat manuscrisul din partea domnului, care poartă și titlul de împărat: „Binecinstitorul și de Hristos iubitorul împărat, Io Ștefan voievod, domn al țării Moldovlahiei”. Titlul i-a fost dat lui Ștefan și în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de Hristos iubitorul împărat, Io Ștefan voievod, domn al țării Moldovlahiei”. Titlul i-a fost dat lui Ștefan și în Letopisețul de când s-a început Țara Moldovei. Editorii acestui letopiseț au înlocuit, incorect, titlul de țar cu cel de domn. Tetraevanghelul de la Humor are o importanță aparte, deoarece pe una dintre file este reprezentat chipul domnului, „cel mai frumos și mai autentic dintre portretele lui”. Cu puțin înainte de anul 1473 s-a început Letopisețul de când s-a început Țara Moldovei, Letopisețul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Maria doamna. Alexandru a ridicat la Bacău biserica din piatră Adormirea Maicii Domnului. În pisania pusă la 1 ianuarie 1491 întâlnim titlul: „Io Alexandru voievod, fiu al lui Ștefan Voievod, domn al Moldovei”. În același an, Alexandru dona bisericii un Tetraevanghel, la 23 aprilie, ziua Sfântului Gheorghe, păstrând același titlu ca în pisanie. El a mai dăruit un panaghiar de argint, în care este inscripționat același titlu, așa cum va apărea și pe o piatră funerară. În documente și în tablouri votive
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cel Mare a mers la sfințirea bisericii mănăstirii Tazlău, cu hramul Nașterii Maicii Domnului, la 8 noiembrie 1497. Mănăstirea era ctitoria domnului. La 14 noiembrie, Ștefan asista la sfințirea mănăstirii Neamțului, cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril. Pe un Tetraevanghel, copiat în 1512, și dăruit mănăstirii Neamțului, se află o însemnare în care este pomenită, pe scurt, campania din 1497. Este menționat amănuntul în legătură cu data bătăliei, 26 octombrie, ziua Sfântului Dumitru, în al 40-lea an al domniei lui Ștefan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de la Vaslui: “ieșindu-i înainte mitropolitul și cu toți preoții, aducând Sfânta Evanghelie și cinstita cruce în mâinile sale ca înaintea unui împăratu și biruitoriu de limbi păgâne, de l-au blagoslovitu.” În 1473, Ștefan dăruia mânăstirii de la Humor un Tetraevanghel, în care domnul este înfățișat într-o miniatură, stând în genunchi la picioarele Maicii Domnului. La sfârșitul manuscrisului, se arată că donatorul a fost “Binecinstitorul și de Dumnezeu iubitorul împărat, Io Ștefan voievod, domn al țării Moldovlahiei.” În general, istoricii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o închină Sfântului Gheorghe, patronul și protectorul oștirilor, Mare Mucenic și Purtător de Biruință, voievodul lui Christos. Aceluiași sfânt îi este închinată și biserica de la Hârlău, ca și biserica de la Baia. De ziua Sfântului Gheorghe, domnul dăruia mânăstirii Zografu un Tetraevanghel, în 1502 și trimitea aceleiași mânăstiri steagul său de luptă, pe care era brodat chipul sfântului. La Vaslui a fost ridicată biserica cu hramul Tăierea Capului Sfântul Ioan Botezătorul, zidirea începându-se la 27 aprilie 1490 și încheindu-se la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]