207 matches
-
cu 40 de an, când pârjolul devastator al invaziei inamice germano-aulice din toamna anului 1916 (cardinal, pentru români!) se întindea rapid și în Rucăr și apoi în întregul principat-regat, cu toate mijloacele (unele eroice!) de a-i pune stavilă. „Ciuma teutonică” căpătase aproape o expresie endemică și era pe cale să disloce un popor întreg și o țară, să le abată de la rosturile lor, să le strice rânduielile devenirii istorice, identității de neam, independente și suverane. Aveam cunoștințe vagi despre ce avusese
CARTEA DINTRE LESPEZI! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373116_a_374445]
-
ca o tocă Academică, obicei a cărui semnificație este necunoscută. Numele de Sărmani Robi sau Sclavi pare să indice originea slavă, poloneză sau rusă: dar, pe de altă parte, esența intimă și spiritul Superstițiilor lor manifestă mai curând un caracter Teutonic sau Druidic. Ar putea fi considerați drept adoratori ai Herthei sau ai Pământului: pentru că ei Îl sapă și-i lucrează tot timpul cu dragoste sânul; sau, Închiși În Oratoriile lor particulare, meditează asupră-i și manipulează substanțele extrase din el
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
au înlesnit cucerirea germană sau au favorizat colonizările pașnice. Boemia și Ungaria au respins atacurile germane, dar teritoriile slave dintre Elba și Oder, mai slabe, au fost cucerite în secolul al XII-lea, iar în secolul al XIII-lea, Ordinul teutonic a cucerit alte ținuturi slave și baltice. Colonizările răsăritene ale germanilor au fost favorizate de autoritățile politice locale -țăranii aduceau cu ei o bogată experiență, în timp ce meșteșugarii lucrau cu tehnici avansate. Colonizarea germană în Răsărit a avut un dublu caracter
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
urban. În alte comitate transilvane (Alba, Târnava, Cluj), datorită prezenței unor domenii feudale, obștile sătești săsești au evoluat în sensul constituirii relațiilor feudale tipice, iar țăranii sași au ajuns iobagi, ca și românii și ungurii. Dacă lăsăm deoparte acțiunile Ordinului teutonic (vezi mai jos), nobilii germani sosiți în Transilvania (puțini) și formarea patriciatului urban săsesc, care își va extinde stăpânirea asupra unor obști libere românești și săsești, putem spune că colonizarea sașilor a fost una pozitivă, contribuind la dezvoltarea economică a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
134, 137; DIR C, sec. XI, XII, XIII, p. 31-32; Ibidem, I, p. 150-151; Ibidem, p. 208). 49 Instalarea cavalerilor teutoni în Țara Bârsei Acest fapt s-a petrecut aproximativ în aceeași vreme a colonizărilor inițiate de regii unguri. Ordinul teutonic a luat ființă în Țara Sfântă, în 1190, în timpul cruciadelor pentru eliberarea Ierusalimului. Ordin militar-religios, el era format din "frați cavaleri" care aparțineau nobilimii de origine germană și patriciatului urban, din "frați preoți" (călugări) ce constituiau clerul ordinului și din
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
necesare vieții (Ibidem, p. 182-184). Se mai dăruia Ordinului, în confirmarea daniei, și cetatea Kruceburg, ridicată prin strădania lor, noua danie fiind confirmată de papalitate, ocrotitoarea cavalerilor (Ibidem, p. 187-188). În ciuda privilegiilor acordate care îi favorizau în mod vădit, Ordinul teutonic, care acționa ca un stat în stat în sud-estul Transilvaniei, conflictele cu regele Ungariei au continuat și în anii următori. Mai întâi, s-a ivit o neînțelegere cu episcopul Transilvaniei, care a încercat să-și extindă autoritatea asupra cavalerilor, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
al XIII-lea, diplomele papale și ungurești fac referire la o populație numită brodnici, în aceleași regiuni din sudul Moldovei. Astfel, în actul din 1222 al regelui Andrei II, confirmat de papa Honoriu III, se preciza că teritoriile acordate Ordinului teutonic ajungeau "până la hotarele brodnicilor". În 1227, un document al cancelariei papale menționa Cumania și țara Brodnicilor, ca teritorii unde arhiepiscopul de Strigoniu era legat apostolic și care erau incluse în Episcopia cumanilor. Învecinarea brodnicilor cu regatul ungar și cumanii este
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
supusă de cavalerii cruciați. Ulterior, în 1238, acest teritoriu a intrat în patrimoniul regalității daneze. Cavalerii germani au încercat să pătrundă și în teritoriile ruse, dar au fost opriți de cneazul Aleksandr Nevski (1240). De mare însemnătate sunt cuceririle Ordinului teutonic în Prusia. Încercările cnejilor poloni, de la începutul secolului al XIII-lea, de a-i supune și converti pe prușii păgâni, fie și sub mantia cruciatei, au eșuat. În urma eșecului, ducele Conrad de Mazovia a apelat la Ordinul teutonic, căruia i-
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cuceririle Ordinului teutonic în Prusia. Încercările cnejilor poloni, de la începutul secolului al XIII-lea, de a-i supune și converti pe prușii păgâni, fie și sub mantia cruciatei, au eșuat. În urma eșecului, ducele Conrad de Mazovia a apelat la Ordinul teutonic, căruia i-a oferit în Prusia, în 1225, o compensație teritorială pentru ținuturile pierdute în Transilvania, în același an. Înaintarea în Prusia a început, în 1230-1231, din Chelmno (Kulm), obiectul donației lui Conrad, și s-a extins vertiginos, în mai
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
pentru ținuturile pierdute în Transilvania, în același an. Înaintarea în Prusia a început, în 1230-1231, din Chelmno (Kulm), obiectul donației lui Conrad, și s-a extins vertiginos, în mai puțin de zece ani, s-a constituit aici un adevărat stat teutonic (german) de cruciată, sub protecția papalității și independent de regatul polon. În 1237, fuziunea Ordinului teutonic din Prusia cu Ordinul gladiferilor din Livonia a consolidat și mai mult cruciata în teritoriile baltice, cuprinse în totalitate de germani. Cucerirea (ofensiva) teritorială
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Chelmno (Kulm), obiectul donației lui Conrad, și s-a extins vertiginos, în mai puțin de zece ani, s-a constituit aici un adevărat stat teutonic (german) de cruciată, sub protecția papalității și independent de regatul polon. În 1237, fuziunea Ordinului teutonic din Prusia cu Ordinul gladiferilor din Livonia a consolidat și mai mult cruciata în teritoriile baltice, cuprinse în totalitate de germani. Cucerirea (ofensiva) teritorială a fost însoțită și urmată de un efort vast de convertire la catolicism a populației păgâne
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
dobândită sau în curs de cucerire de la cumani, se coboară până la Dunăre. De fapt, era o înfeodare a toată Cumania, un nou trimis regesc (pristald) vine și instalează pe frații cavaleri în posesiunea recent obținută dincolo de munți. Dar statul Ordinului teutonic, aflat sub protecția Sf. Scaun, ca "proprietate a Sf. Petru", s-a lovit, tocmai datorită noilor sale succese, de împotrivirea tenace a episcopului Transilvaniei, care a dus în final la intervenția armatei regești și alungarea cavalerilor, în urma unui adevărat război
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
hotărârea cu care regele Andrei lupta pentru expulzarea cavalerilor, sub pretextul că și-au depășit hotarele teritoriului primit, se explică și prin aceea că intervenția pontificală răpea Coroanei ungare rolul de instrument de permanentă cruciată pentru a-l acorda Ordinului teutonic. Ulterior, regele va reveni la misiunea cruciatei, uzurpată un timp de Ordin.26 În timpul acesta, prima jumătate a secolului al XIII-lea, românii de la sud de Carpați, unde pătrunderea cavalerilor apuseni "stârnise" (Iorga) o nouă viață în jurul fortificației (cloașterului) de la
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
înființarea episcopiei (diocezei) cumane, este numit primul titular al ei, în persoana dominicanului Teodoric, confirmat apoi de papa Grigore. În anul următor, noua "Episcopia Milcovensis" a fost așezată în dependență directă de Roma, fiind reactualizată situația anterioară referitoare la Ordinul teutonic, dar noua episcopie nu era dublată și de o autoritate seculară independentă de regat. În 1229, mișcarea de creștinare și închinare a cumanilor față de regatul ungar a depășit spațiul românesc și s-a extins în nordul bazinului pontic. Limitele teritoriale
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
huni până la mongoli. Din secolul al X-lea, pecenegii, uzii și cumanii n-au ajuns în centrul Europei, ci au fost opriți în această zonă de forțele locale (autohtone). Pe pământul românesc au luptat și forțe cruciate străine, precum Ordinul teutonic în Țara Bârsei, la sud și est de Carpați, până la Dunăre și Siret. Ulterior, pe la mijlocul secolului al XIII-lea, în zona Severinului (sudul Banatului și vestul Olteniei), a fost chemat Ordinul ospitalierilor-cavalerii Sf. Ioan în vederea luptei împotriva tătarilor. Acestea erau
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
époque lointaine Où Russes et Français en un tournoi sans haine, Prévoyant l’avenir, mêlaient déjà leur sang.1 Năuciți, nu încetam să ne punem următoarea întrebare: „De ce oare îi urâm atât de mult pe nemți amintindu-ne la fel de agresiunea teutonică de acum șapte secole, sub Alexandru Nevski, și de ultimul război? De ce nu putem niciodată uita de jafurile cotropitorilor polonezi și suedezi, vechi de trei secole și jumătate? Fără să mai vorbim de tătari... Și de ce amintirea cumplitei catastrofe din
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
libertate de interpretare și nu supunere față de dogme; că sacramentele țin de ficțiune; că necesitatea își impune legea; și că, prin urmare, nu ne putem sustrage legilor ei, orice am face - acest om nu putea decât să supere Biserica... Ioan Teutonicul afirmă într-una din Predicile sale că amauricienii sunt mai degrabă discipolii lui Epicur decât ai lui Hristos... Drept pentru care! Discipolii lui Amaury din Bène se numără cu miile. Desigur, nu toți sunt cititori ai lui Scot Erigene sau
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
stânci spirituale, Walter din Olanda, Olimpica, Descartes, Panarion, Sfântul Epifanie, Phaidon, Platon, Philosophumena, Sfântul Ipolit, Despre plăcere, Ficino, Despre plăcere, Valla, Despre plăcere, Antistene, Despre plăceri, Saint-Evremond, Plângerea doamnelor, Marie de Gournay, Politica, Aristotel, Despre predestinare, Scot Erigene, Predici, Ioan Teutonicul, Principiile filosofiei, Descartes, Principele, Machiavelli, Promenada domnului de Montaigne, Marie de Gournay, Psihopatologia vieții cotidiene, Freud, Republica, Cicero, Republica, Platon, Revelația marii puteri, Simon Magicianul, Satirele menippee, Varro, Scrisoare către Herodot, Epicur, Scrisori către Lucilius, Seneca, Sistemul filosofiei lui Epicur
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
1204 s-au infiltrat în bazinul pontic forțe care aveau să-i asigure un rol major în istoria universală. Câțiva ani după cucerirea Bizanțului de cavalerii apuseni, cruciata și-a făcut apariția și în spațiul românesc. Un detașament al Ordinului Teutonic a fost instalat în Țara Bârsei pentru a-i combate pe cumanii din spațiul extracarpatic, care constituiau o primejdie imediată atât pentru Transilvania și Regatul Ungar cât și pentru Imperiul Latin instalat la Bosfor prin sprijinul acordat de călăreții stepei
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
la alegerea regelui pentru că nu erau germani; ele subliniau, de asemenea, că Henric al III-lea (rege german între anii 1039-1056, împărat din anul 1046) s-a confruntat în anul 1041 cu principele Bretislav I (1035-1055), împăratul fiind numit nostrates, Teutonici. Pe de altă parte, privilegiul principelui ceh Soběslav al II-lea (1173-1178) care se revendica de la un document emis pe la anul 1100, statua că germanii, deoarece sunt diferiți de boemi, trebuie să se conducă de drept și de datină proprie
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
revendica de la un document emis pe la anul 1100, statua că germanii, deoarece sunt diferiți de boemi, trebuie să se conducă de drept și de datină proprie 26. Cosma de Praga anunța că ține de gens Bohemica, pentru germani, numiți gens Teutonica, pe care îi credea aroganți, nu arăta simpatie și se bucura că au fost alungați din țară • Velikaja hronika o Pol’še, Rusi i ih sosedjah v XI-XIII vv. (Chronica Poloniae Maioris. Monumenta Poloniae Historica), Pod redakciej V. L. Janina, Moskva
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
scut psihic peste cei pe care-i iubeau. Auzi lucrurile teribile despre război, că germanii erau servitorii Lorzilor Chipului Întunecat, oponenți implacabili ai adevărului, că Bismarck, instigatorul, plantase talismane magnetice la granițele sale pentru a înfrânge rezistența ocultă în fața dominației teutonice. Pe măsură ce veștile despre pierderile și dezastrele de război ajungeau la ea, unii din prietenii ei teosofi deveneau Ajutoare Invizibile, patrulând frontul cel mai îndepărtat, în corpurile lor astrale, păstorind sufletele morților, conducându-i spre viața de după moarte. Având o premoniție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
ești cel mai fericit om... Arhaismul tău balcanic... * Christa și tehnologiile moderne! Ea, care pe vremuri nu mișca o eprubetă fără să-l Întrebe din ochi dacă e bine! Unde ar fi ajuns Christa de una singură, dacă perseverența ei teutonică n-ar fi ținut-o aproape o oră În fața ușii lui Încuiate, rupându-și pielițele de la unghii, după obiceiul prost rămas din copilăria stresată, cu fundul pe poșeta ieftină, de pânză, cu fruntea rezemată de genunchi și sandalele cu tălpi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
burdușit cu manuscrise, ca și rafturile de pe pereți. „Nu te-oi fi speriat de Gudrun”, Îmi zise el. „Gudrun? Acea... doamnă?” „Domnișoară. Nu se numește Gudrun. Îi zicem așa din cauza aspectului de nibelung și pentru că vorbește Într-un mod vag teutonic. Vrea să spună totul dintr-o dată și face economie de vocale. Dar are simțul a ceea ce se cheamă justitia aequatrix: când bate la mașină economisește consoanele.” „Ce face aici?” „De toate, din păcate. Știi, În orice editură există cineva indispensabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
meu domn,” Îi spusei, „e Într-adevăr bătălia cruciată! Sunt mai mult ca sigur că astă-seară unii dintre ei vor ajunge În paradis!” „Da”, zise Belbo, „dar problema e de a ști de care parte se află sarazinii”. „Poliția e teutonică”, am observat eu, „așa Încât noi am putea fi trupele de pe Alexandru Nevski, dar poate că-mi confund eu textele. Priviți acolo, grupul acela, trebuie să fie soldații contelui d’Artois, freamătă să se arunce În bătălie, căci nu pot suporta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]