29 matches
-
și teorie literară”, „Gazeta literară”, „Analele Universității București”, „Luceafărul” ș.a. Editor cu o solidă pregătire filologică, F. s-a dedicat, începând cu anii ’60, studierii și apoi editării operei corifeilor Școlii Ardelene, dovedind că este perfect orientat în dificilele probleme textologice. „Editorul este ținut să știe mai bine limba epocii sau momentului respectiv decât însuși scriitorul” avut în vedere, scria F. în 1980. Astfel, a editat, în seria Opere ale lui Gh. Șincai (I-IV, 1967-1973), Cronica românilor, pentru prima dată
FUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287106_a_288435]
-
paginile revistei ,Tânărul scriitor". Își va desfășura activitatea în sistemul editorial de stat, unic. "„Până azi îl evocam pe «doar» cu un mare și sincer respect. Într-o lume istorico-literară care nu se poate mândri cu fidelitatea, priceperea și tenacitatea textologică, Niculae Gheran este - alături de D. Vatamaniuc (pentru Eminescu), Mircea Handoca (pentru Eliade) și Nicolae Mecu (pentru G. Călinescu) - unul dintre marii și rarii noștri editori exemplari. Un om care și-a dăruit aproape patruzeci de ani din viață editării operei
Niculae Gheran () [Corola-website/Science/315585_a_316914]
-
teologice. Mergând din miracol în miracol, el le vedea drept produsul folosirii surselor evreiești referitoare la Mesia de către biserica primară, pentru a reda ideea că Isus era într-adevăr Mesia. Cu timpul, cartea a deschis o nouă epocă în analiza textologică și istorică a dezvoltării creștinismului. Albert Schweitzer scria în "Căutarea lui " (1906; traducere engleză 1910) că argumentele lui Strauss „au scris certificatele de deces pentru o întreagă serie de explicații care, la prima vedere, au cu toate aparența de a
Isus cel istoric () [Corola-website/Science/327775_a_329104]
-
teologice. Mergând din miracol în miracol, el le considera drept produsul folosirii surselor evreiești referitoare la Mesia de către biserica primară, pentru a reda ideea că Isus era într-adevăr Mesia. Cu timpul, cartea a deschis o nouă epocă în analiza textologică și istorică a dezvoltării creștinismului. Albert Schweitzer scria în "Căutarea lui Isus cel istoric" (1906; traducere engleză 1910) că argumentele lui Strauss „au scris certificatele de deces pentru o întreagă serie de explicații care, la prima vedere, au cu toate
David Strauss () [Corola-website/Science/328670_a_329999]