249 matches
-
viață să-i feresc de rele, să le fac orice plăcere, că sînt ochii mei (Florin Salam și Mihaela Staicu). În limbaj elevat, se cheamă beizadele. Principala lor distracție e să calce oameni cu mașina, după care să dea cu tifla la Poliție. O altă temă veche a manelelor este șmecheria. Fără ea nu se poate: Eu sînt șmecher de o viață, nu de-o zi,/ Și așa o să rămîn pîn‘ oi muri (Florin Minune). În economia de piață românească se
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2741_a_4066]
-
Opinii Trecem printr-o perioadă în care nici vremea, nici vremurile, nu par a fi de partea noastră. Mai acu’ două săptămâni credeam că am scăpat de hainele groase. Primăvara asta atipică ne dă însă cu tifla, singurul accesoriu hibernal la care am renunțat fiind mănușile. De fapt, dacă stăm strâmb pentru a putea cugeta (în deplină conformitate cu zicala strămoșească) drept, am ajuns în situația de a renunța la mult mai multe. Iar multele astea nu
Iepuraşul reloaded [Corola-blog/BlogPost/97162_a_98454]
-
un piticot, m-am dat jos din pat ușurel, ca să nu-mi trezesc eroii și m-am îndreptat zâmbitor către Mister Ornic, șoptindu-i amabil: -Ce mai faci, prietenare? “Prietenarul”mă privea ironic, de sus, de pe masă, dându-mi cu tifla:șa-se,șa-se! Scotea limba la mine, flegmatic, parcă ar fi spus: “sictir, sictir!” Unde am mai auzit eu cuvântul ăsta? Și m-am înfuriat. Da...rău de tot! Nervos, m-am urcat pe scaunul de lângă masă. Acum eram
ULTIMUL FRAGMENT DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383718_a_385047]
-
aviară M-au dat de la serviciu-afară Că vindeam pe veresie Și credeam că nu se știe: Formol, vaccinuri și pastile Și toate astea mie mi le Cu toții, puseră în cârcă: Primarul, secretarul și Tăbârcă Acum tot ei îmi dau cu tifla: Și-a pierdut nene, prostul chifla Și mai face și tapaj Cu ajutorul de șomaj! Și-am luat din nou de coadă sapa ... Citește mai mult La Mărginime de SibiiScriam, mai tânăr, poeziiCă poposeam ades la barși mai ciocneam câte-un
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
balta! Când fu cu gripa aviarăM-au dat de la serviciu-afarăCă vindeam pe veresieși credeam că nu se știe:Formol, vaccinuri și pastileși toate astea mie mi leCu toții, puseră în cârcă:Primarul, secretarul și TăbârcăAcum tot ei îmi dau cu tifla: Și-a pierdut nene, prostul chiflași mai face și tapajCu ajutorul de șomaj!Și-am luat din nou de coadă sapa... XVIII. TE-AM VISAT AZI NOAPTE, BOIER NICOLESCU, de Ion Untaru , publicat în Ediția nr. 1774 din 09 noiembrie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
-și mai vine în fire! dar ce folos că știm acestea că vin paparazzi și ne fură vestea? și unde e Diana zeița vânătorii că tremură-n grădină de teamă sicomorii nu mai vântura amiezi și nu mai da cu tifla mai bine vezi cine ne fură chifla! că e mai rău ca în codru se taie și se rufe nu mai găsește nimeni la supermarket trufe ... Citește mai mult cine bate în poartă de nu vrea să se ducă:o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
Bălășoiu care evocă, cu peremptorie nostalgie, vârsta de aur. Creația de la pag. 42 ne aduce, într-o anumită măsură, cu picioarele pe pământ, coborându-ne din zările visării în chingile terestrului fără ecouri astrale. Autoarea pare a ne da cu tifla, făcându-ne să înțelegem - prin poema de notație ,,Comuna Izvoarele” - că genericul ,,Izvoarele”, pe care îl poartă noua sa apariție editorială, nu se referă doar la obârșii, la rădăcini originare (ca ființă, ca datini, obiceiuri și tradiții), ci chiar la
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
-n catifea/ Sub baldachinul ce i-l țese/ Păianjenul zis Tra-la-la!/ Veneau balauri s-o pețească/ Și cârduri lungi de zmei urâți/ Din țara Marelui Nagâț,/ Dar ea-i primea făcând fâț-fâț/ Din coapsa-i alb dumnezeiască,/ Le da cu tifla și cu-n pârț,/ Și chiar se transforma în broască/ Ca să-i alunge de la ușe..." (p. 5) Dincolo de acest cadru general, autorii dezvoltă o mulțime de povești colaterale: iubiri imposibile ce trimit cu gândul și la problematica Luceafărului eminescian, chiar
O iubire de poveste by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7062_a_8387]
-
Rodica Zafiu In argoul interlop, mai exact în limbajul tehnic al hoților de buzunare, unul dintre obiectele centrale, desemnate prin numeroase sinonime, e portofelul: coajă, tuflă (țuflu sau tiflă), panacot, mufă, mort, mușamat, pernă etc. Din această serie, termenul coajă are o mare stabilitate: a fost atestat la 1906 (într-un articol al lui V. Scîntee, " Din viața de pușcărie", în Dimineața, 21.11.1906), apoi în anii '30
Coajă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8099_a_9424]
-
Iuga. Cartea e alcătuită din corespondența filosofului Emil Cioran cu Friedgard Thoma și surprinde exact „momentul limită când spiritul a toate negator descoperă afirmația și și-o asumă“. E cartea „unei scadențe sau a unei revelații, când omul îi dă tifla geniului, strigându-i în față: Vezi că exist! “. Așadar, un alt Cioran. Un adolescent în vârstă de 70 de ani, îndrăgostit brusc de viață. Friedgard Thoma: Pentru nimic în lume. O iubire a lui Cioran. Editura Est Samuel Tasted, 2005
Agenda2006-07-06-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284757_a_286086]
-
cu subtilitate și empatie. Materialul, cum spune autoarea cărții, e al lor, ingeniozitatea eseistică, a ei. Orientarea în spațiu e, din tot atâtea unghiuri câți scriitori se exprimă în breviar - și sunt destui, o problemă fără ieșire. Să dai cu tifla, și să nu ajungi un profesionist (eventual remunerat pe măsură), sau să intri în joc, gustând deliciile marketingului literar. Între refuz și adaptare plină de mustrări, autoironii, regrete, cum să fii scriitor global? E aproape tot atât de greu de răspuns ca
Scriitorul global by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3905_a_5230]
-
de scumpi ce sunt. Ce ne mai trebuie păduri? Hai să vindem tot, chiar dacă pământul se revoltă și se prăbușește peste noi. Asta este, domnilor guvernanți, nu contează nimic, atâta timp cât conturile se Îngroașă În bănci străine și aici dăm cu tifla prostului „simplu cetățean”. De toate (generalități) De la penultima frază mi-am Întrerupt ideile pentru că am avut alte obligații de Îndeplinit, asta nu Înseamnă Însă că am uitat ce aveam și mai am de spus (eu doar ca instrument al Unora
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
printre numele citate, figurează un R. Jakobson) și nici în "impresionismul" critic: fraze precum "Putem conchide că Emil Botta imaginează o lume exacerbată, frenetică unde până și abstracțiunile cele mai impalpabile, cele mai nerușinate cu putință îți pot da cu tifla, te pot fenta într-un mod surprinzător, îți pot face cu ochiul, te pot linguși, îți pot înșela așteptările sau te pot ucide" sau " Se simte la tot pasul regretul unei proaste opțiuni, regret comparabil cu cel al unui meșteșugar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
în sfera sărbătorii și în cea a cultului, adică în sfera sacră"5. Putem conchide că Emil Botta imaginează o lume exacerbată, colorată, frenetică, unde până și abstracțiunile cele mai impalpabile, cele mai nerușinate cu putință îți pot da cu tifla, te pot fenta într-un mod surprinzător, îți pot face cu ochiul, te pot linguși, îți pot înșela așteptările sau te pot ucide. Ele devin personaje ("palpabile") ale unui teatru în negativ. Este un teatru care te minte în privința propriei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
fie vorba între noi o zi de luni trebuie consumată cât mai repede, fraților, tocmai pentru a face loc zilei de marți, așa că a fost o idee excelentă preumblarea prin magazine, iar cortul acesta care rezistă asediului și dă cu tifla vântoasei lihnite mă aștepta tocmai pe mine, frumos ambalat în săculețul său, tăcut, dornic de drumeții, ca un copil ținut prea mult în casă și care nu așteaptă decât deschiderea izbăvitoare a ușii pentru a plonja cu bucurie nedisimulată în
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
birji, cu bîta, și siliți să lingă scuipatul de pe trotuar." Cînd toate astea s-au întîmplat, apărarea Capșei a căzut. Și, odată cu ea, alternativa. De-asta, pamfletul, cît mai e, se scufundă azi în monolog dramatic în deșert. Nu e tifla unui învingător, ci revanșa unui învins. Arghezi putea, la sfîrșitul demonstrației lui, să îndemne: "Confrate bolnav de dictatură și ursuzlîc: fii om cumsecade. Pune pălăria cea mare, ce-o ai la Iași în cuier, și vino la "Capșa". Aici sălășluiește
Scurt tratat pentru intelectuali obosiți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8830_a_10155]
-
păcătos mucalit înaintea Postului Mare, de băutor priceput care se căinează în romanțe: "Dar când va fi să las această lume,/ În care m-am ținut de chef și glume/ Și clipa ceea m'o găsi mahmur,// Voi da cu tifla'n omenirea toată,/ Intrând apoi, cu plosca ridicată,/ În turma ta, bătrâne Epicur". Dincolo de această filă volantă, goliardică, în felul ei, poeziile sînt grupate pe cicluri. Primul, purtînd dojana unui simbolism fugar, e Cîntecele toamnei: Tăcerea putredă din parc,/ Din
Soiuri busuioace by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9846_a_11171]
-
Mirela Giura "... Cred că știu să-i dau cu tifla oricărei etichete care mi-a fost lipită în frunte..." - Domnule , cea mai recentă carte care vă poartă semnătura, intitulată Complicitate, este de fapt o antologie ce selectează poeme din cinci volume anterioare (publicate din 1974 până în 1998). Există, probabil, un
Petru Cârdu by Mirela Giura () [Corola-journal/Journalistic/8036_a_9361]
-
literatură pe care încerc s-o lansez într-un alt spațiu cultural-lingvistic și care, în Serbia, judecând după recepția antologiei mele din 1986, își are cititorii și specialiștii ei. Neîndoielnic. Cât despre "fanatism", cred că știu să-i dau cu tifla oricărei etichete care mi-a fost lipită în frunte, înainte ca ea să devină o vorbă goală. Munții îi mai mut din când în când, ca pe o imensă, in-ter-minabilă tablă de șah, altfel mă plictisesc și așteptarea nu va
Petru Cârdu by Mirela Giura () [Corola-journal/Journalistic/8036_a_9361]
-
mă face un pic melancolic. Nu acesta a fost idealul nostru: să contestăm în numele celor ce vor veni după, pentru dreptul lor de a ne contesta, la rândul-le? În condiții de libertate e simplu să negi, să dai cu tifla, chiar să jignești - nu riști nimic. Singura exigență, după mine, este ca discuțiile să se poarte pe un ton civilizat, să excludă atacul la persoană. Cred că optzeciștii sunt primii care să înțeleagă asta. Or, ceea ce am văzut, de pildă
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
spun în glumă că nu le ajunge pauza mare ca să meargă de jur împrejurul lor. - Dar îmi povesteai că Natașa, basarabeanca, e destul de plinuță! - Natașa e un adevărat butoiaș de bere. Dar ea nu-și face griji, ba chiar le dă cu tifla celor pe care îi socotește lipsiți de eleganță, spunându-le: Până ăl gras slăbește, cel slab moare! E bine!? și le întoarce spatele. - Băieții sunt răutăcioși și voi fetele sunteți niște proaste, conchise mama. Discuțiile lor se curmau de obicei
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
orice invenție, s-a transformat din moft În obiect indispensabil, apoi În motiv de psihoză. Ieșeai la un picnic și-ți puneai ochelarii speciali, dar când vedeai câteva mii de germeni periculoși picotind pe sandvici, iar alții dându-ți cu tifla din vârful fripturii, Îți pierea cheful de viață. Așa că, În timp, oamenii și-au făcut provizii, tone de hrană sintetică, ieftină și inalterabilă, care mai avea și marea calitate de-a nu putea fi infestată de microorganisme, și, În ciuda asigurărilor
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
melodie veselă, poate În căutarea unei oricît de firave consolări. CÎnta fals, dar cu plăcere. Căci, să ne Înțelegem, există și plăcerea de a cînta fals, de a contrazice melodia, de a sfida regulile armonice și de a da cu tifla așa-zisei urechi muzicale; una din puținele plăceri ale oamenilor obișnuiți să trăiască În singurătate. Maiorul Smith trăia singur Într-un apartament din „colonie“ și trebuie spus că trăia bine, În sensul că nu-l bătea nimeni la cap. Acasă
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
cam demoralizat, multă vreme ai avut impresia că desfășori o muncă inutilă care n-o să-și atingă niciodată scopul. Toate acțiunile sale vizavi de lumea occidentală au pus pe jar Uniunea Sovietică și țările Tratatului de la Varșovia, au dat cu tifla celor care nu credeau într-un viitor democratic al României. În timp ce tu scormoneai prin arhive, biblioteci, luîndu-ți în același timp grad după grad, Geniul făcea mișcări de maestru în politica externă a țării, așa cum n-o mai făcuse nimeni pînă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
că muzeele au rămas fără pază și așa mai departe. Tîrnăcop se pregătea să dea atacul nici una, nici două, dom’ Roja, am început să-i iau la întrebări, da’ de unde știți voi toate astea, nenorociților, și Bulgarul îmi dă cu tifla și scoate din ranița pe care o avea în spate un tablouaș, să nu-ți crezi ochilor, uite e semnată clar îmi spune, Tonitza, e de la Muzeul de Artă, și ca să-mi dovedească îmi arată ștampila de Patrimoniu al Republicii
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]