146 matches
-
despre «sexul îngerilor», problemă fierbincioară la noi, inconturnabilă, m-aș putea exprima dacă nu mi-ar fi rușine. Într-o legendă de-a noastră, mai de-acasă: «Ce faci, heruvime? râde mititelu’ de să se prăvălească de pe podișcă, linciurind o tigvă pe băț, scormonind cu gheruța-n găvane. Ce năpasta ai acolo-n mână? - Vai, nene Aghiuță, asta nu-i coastă! Ce-am furat de la Adam?». Te-anunț pe această cale că am început procesul de zugrăvire a bisericii din Frumoasa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
El nefiind în stare să digere carnea. Toate pungile de Mylar umflate cu azot erau aranjate pe sortimente, vârâte în cutii maro de carton striat. În cutiile marcate „Desert” se găseau pungi cu fursecuri uscate zuruind ca semințele într-o tigvă uscată. În cutiile marcate „Aperitive”, aripioare de pui dehidomnișoaratate zornăiau ca niște oase vechi. De frică să nu se-ngrașe, Miss America a găsit toate cutiile pe care scria „Desert” și a găurit fiecare pungă folosind cuțitul Bucătarului Asasin. Doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
cu aceeași aversiune. * * * S e zvonise în oraș că va veni toamna. Desigur, oamenii și-au pregătit butoaie, bidoane, căzi, hârdaie, lighene, albii, ploști, urcioare, cratițe, oale, căni de lut, de tablă, de porțelan, din sticle de Jena, de Murano, tigve de om, de elefant, de vampir, de crocodil, bureți de baie, de mare, din piatră Ponce, bolți din scânduri, din sârmă, din fibre artificiale, din nailon, din pânză de păianjen, oale de noapte, de zi, de cer plumburiu, de strigăte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
e un lucru foarte mare“: „Purtați fiind efemer / De-un val în van ce piere, / Ne zbatem existența / În vis, dor și durere. // Și după noi rămâne / Din tot ce-am fost cândva / O mână doar de oase / Și anonimă, tigva.“ Victor Petru Vulcan a descoperit, așadar, că, după o viață de zbucium, murim cu toții, fără scăpare. Ne uimește această revelație a sa, noi credeam că ne este dat să trăim la nesfârșit. Bineînțeles că despre caracterul efemer al existenței și
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
urechii este precisă, trasată fără nici o ezitare. Urmează zgomotul făcut de trepanul, mânuit cu dexteritate și precizie, și care pare să fie atenuat și el de anestezic. În numai câteva minute, scula iscusită a și practicat o mică incizie în tigva Dorei, care nu opune nici o rezistență, de parcă ar fi făcută dintr-o mucava a cărei transformare în rumeguș degajă un ușor miros de os ars. Freză rugoasă ! cere sec vocea profesorului, comandă inutilă, căci în mâna care îl servește, scula
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
altceva. Donna Iulia și-a dus mâna pâlnie la ureche. Doar vuietul. A stat un timp așa. ...Vânătorul de lupi albi a fost găsit în primăvară; oasele. Târgoveții au recunoscut sacul albastru, zdrențuit, și căciula; armele, atinse acum de rugină. Tigva se înverzise ușor într-o parte. Un strat fin de mușchi; nordul. Roiau furnici. La câțiva pași, doi lupi albi, putreziți. Mai încolo, încă patru. Până într-o sută de metri, alți trei. Vânătorul se abătuse din drum, s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
un țărm frumos de mare lină." Și, mai probabilă, hélas, nesăbuința: „Dar câștigând la loterie/ M-aș face ca și alții poate/ Atuncea poate-n gând mi-ar trece/ Să țin în lume tren și casă,/ Să am bufoni cu tigve sece/ În contul căror se petrece/ Și paraziți să am la masă. Între două feluri de a te minți, curtând stele diferite, cel mai comod (castelele în Spania sunt, doar, cea mai nemuncită construcție) e statu guo-ul: „N-am câștigat
Bagdadii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6275_a_7600]
-
Stalin sau Mao sau Ceaușescu, prezentați ca ducând o viață extrem de austeră, departe de bucuriile lumești, o viață aproape monahală, hrănită cu cuminecătura devotamentului total. Dintre icoane se desprinde și chipul lui Ivan cel Groaznic, un chip cu contururi de tigvă, cu o gură știrbă în care află înfipt un dinte, o figură șireată de țăran rus, cu o privire de pustnic rătăcit cu gura molfăind blesteme sau alcătuind un zâmbet crud. Ca orice despot, Ivan vede peste tot trădători, rând
Țarul și țara by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6395_a_7720]
-
revarsă,/ Baltă de bitum, miere neagră și arsă./ Copacii iadului cu răni canceroase/ rodesc stele de mare și viermi de mătase”. (Voo-doo). Moartea apare sub figura unei Marchize apocaliptice purtînd o coasă pe care și-o ascute de inimi, ducînd tigve de copii, vînturînd dinții victimelor cum boabe de fasole. Fără a lipsi sacrilegiul antireligios: „Ostașii Marchizei, călări și’n cotiuge,/ cu suliți și scuturi, capac de cosciuge,/ cu crucea’n picioare și Christ putrezit,/ în zale de iederi coclite pe
O restituție emoționantă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4014_a_5339]
-
nas, unul de la stînga spre dreapta și altul de la dreapta spre stânga, și - a pus câteva pene de struț în cap să aibă pe ce i se așeza fluturii și ca să își protejeze organele reproductive, le-a băgat într-o tigvă, sau le-a așezat la umbra unei frunze, ferindu-le astfel de inocența privitorilor. Desculț, putea astfel să defileze în voie pe scenele vieții, sigur fiind că va fi admirat de restul chiriașilor pământeni și că drept premiu va primi
ISTORIA MODEI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384325_a_385654]
-
-și mai arate comorile tuturor, ci doar lui. Și atunci a îmbrăcat-o din cap până în picioare cu tot ce i-a trecut prin minte, doar doar o va feri de ispite. Dar și soața i-a zis ; schimbă-ți tigva pe ceva mai arătos și acoperă-te că și eu vreau să am privilegii. Și uite așa din disputa asta s-a născut evoluția îmbrăcatului . Cei care nu mai știau ce să facă cu banii, s-au gândit să facă
ISTORIA MODEI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384325_a_385654]
-
în: Ediția nr. 2342 din 30 mai 2017 Toate Articolele Autorului Suprema așteptare Cu mine-am plecat în singurătatea mea aleasă Și-n mine îi port calzi, pereții vechi care m-apasă, Și vrăjmașa tăcere care-și vântură oasele, Ori tigva rânjind tacit, ce își zornăie coasele Sub pașii mei zac înzăpezite iluziile, Îmbătrânesc în brațul ostenit perfuziile. Să-i iert, mă așteaptă toți sorții ce mă abuzară, La geam așteaptă moartea inutil ereditară. Dar insomniile m-așteaptă cu o noimă
SUPREMA AȘTEPTARE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368443_a_369772]
-
Stelian Platon, publicat în Ediția nr. 2342 din 30 mai 2017. Suprema așteptare Cu mine-am plecat în singurătatea mea aleasă Și-n mine îi port calzi, pereții vechi care m-apasă, Și vrăjmașa tăcere care-și vântură oasele, Ori tigva rânjind tacit, ce își zornăie coasele Sub pașii mei zac înzăpezite iluziile, Îmbătrânesc în brațul ostenit perfuziile. Să-i iert, mă așteaptă toți sorții ce mă abuzară, La geam așteaptă moartea inutil ereditară. Dar insomniile m-așteaptă cu o noimă
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
Jumătate înfrânt de dor într-o lume străină. 22.05.17 ... Citește mai mult Suprema așteptareCu mine-am plecat în singurătatea mea aleasăși-n mine îi port calzi, pereții vechi care m-apasă,Și vrăjmașa tăcere care-și vântură oasele,Ori tigva rânjind tacit, ce își zornăie coaseleSub pașii mei zac înzăpezite iluziile,Îmbătrânesc în brațul ostenit perfuziile.Să-i iert, mă așteaptă toți sorții ce mă abuzară,La geam așteaptă moartea inutil ereditară.Dar insomniile m-așteaptă cu o noimă nouă
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
lui în Cezareea Palestinei: ,, În sfârșit te-am prins Baraba, acum nimeni nu te mai poate salva, nici măcar cezarul Tiberius, îți promit asta. Și am să-ți duc capul împăiat la Roma! Magnificul se va bucura când îți va vedea tigva, în insula Caprae.” ,,Ei uite că scăpase încă o dată!” își spuse triumfător gândind la acestea. Durerea din umăr se înteți însă și îl făcu să se chircească lângă un zid. Sudoarea îl năpădi și ea supărătoare și se simți dintr-
AL SAPTELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349796_a_351125]
-
un dulap în care se țin farfurii, linguri de lemn, sucitor, mestecău, făcăleț pentru mestecat mămăliga, oală de lut pentru sarmale pe sobă, oale de lut cu găuri prin care se pasau prunele fierte pentru a se face silvoi (magiun), tigvă pentru scos vinul și pentru făcut untul, presă pentru jumeri în care se puneau jumerile pentru a se stoarce grăsimea din ele. În bucătărie se află și fiteu, sobă de spiză (un fel de fontă). Vizitarea bucătăriei este un bun
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
mai cald ca o hotă Din care ies noaptea scântei ------- Nu mai vreau să-mi pun papucii Că mi i-a udat Bosforu' Și-au să vină mamelucii Cu șerbet și cu Li, Chioru' Bate vântul peste case Și prin tigve când sunt goale Iar în urma mea, rămase, Multe, multe, sparte oale Dacă-l vezi și el se duce Nu-i același când se-ntoarce Că se-oprește și seduce, Cele mai frumoase parce Nu sufla în lumânare Când ai licurici
MI-E CAPUL MAI CALD CA O HOTĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355117_a_356446]
-
într-un minut de chin, cu ochii în lacrimi și cleștele în gură, ori chiar plângând de-a binelea, cu sfredelul înfipt până în rădăcina maxilarului, lungi minute, zile la rând și cu toate acestea, fermecat de doctorița care îți scutură tigva o dată, de două, de mai multe ori, și totuși îți place să mergi singur la tortură...! Cum să nu, dacă e o domnișoară căreia dacă îi comparăm mâinile cu fulgul, sunt mai ușoare, dacă îi comparăm ochii cu scânteia, sunt
DR. DIANA-GEORGIANA TRIFAN. INEPUIZABIL MOTIV DE ADMIRAŢIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353337_a_354666]
-
la cantină și nu te, Mai sun până mâine la trei ------- Nu mai vreau să-mi pun papucii Că mi i-a udat Bosforu' Și-au săvină mamelucii Cu șerbet și cu Li, Chioru' Bate vântul peste case Și prin tigve când sunt goale Iar în urma mea, rămase, Multe, multe, sparte oale Dacă-l vezi și el se duce Nu-i același când se-ntoarce Că se-oprește și seduce, Cele mai frumoase parce Nu sufla în lumânare Când ai licurici
ĂŞTIA DACĂ VOR SĂ ZBOARE de ION UNTARU în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359534_a_360863]
-
disperați care-mi urlau tot felul de lucruri cum ar fi om-mane-padme-hum sau slăvit-sa-fie-domnul sau allahu-akbar sau nu-există-dumnezeu poftind de-a valma unii după alții în timp ce sorbeau niște cocktailuiri în care pluteau proprii lor ochi - ieșiți de multă vreme din tigve. Singurele cuvinte pe care mai eram în stare să le pronunț erau Da! Mai mult! și Domane-Dumnezeule!, Dar pe când tu predestinai cu perspicacitatea-ți caracteristică apoteoza mea, mi-am întrerupt fără nici un motiv colaborarea cu așa zisele forțe ale acestei
POEME BILINGVE (4) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340539_a_341868]
-
înrușinate de ele însele când ești singur devii o pradă ușoară în ghearele ascuțite ale gândului îți poți imagina lucruri înspământătoare precum că ți-au murit caiii de pildă parcă-i și vezi la marginea drumului cu dinții rânjiți cu tigvele descărnate cioclii n-au timp să strângă cadavrele cailor morți demonstrează pentru salaii decente în fața Guvernului Referință Bibliografică: Indignări / Aurel Conțu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2223, Anul VII, 31 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Aurel Conțu
INDIGNĂRI de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377431_a_378760]
-
două ori/ Vin și codrii-n ajutor;/ De-i suna a treia oară/ Toți dușmanii or să piară/ Dați în seama ciorilor/ Ș-a spânzurătorilor.// Ștefane, Maria Ta,/ Lasă Putna, nu mai sta/ Că te-așteptă litvele/ Să le zboare tigvele/ Să le spui motivele/ Pe câți pari, pe câți fuștei/ Căpățâni de grecotei/ Grecoteii și străinii/ Mânca-le-ar inima câinii/ Mânca-le-ar țara pustia/ Și neamul nemernicia/ Cum te pradă, cum te seacă/ Săraca, țară, săraca! (,, Mihail Eminescu-
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
Olegantino, Mamelino, Doi cavaleri , tu, spadasino. La hanul lui Puipui aleargă, Reluăm un text în limba spargă, Ei au muri și mai există , Se regăsesc , Maică Precistă, Va răsări un drac vioi, Am așteptat, ne vin moroi, Praf așezat pe tigve, oase, La miazănoapte moartea coase. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Tremolo / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1174, Anul IV, 19 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Boris Mehr : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
TREMOLO de BORIS MEHR în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347914_a_349243]
-
se-ntâlnesc nebunii, poeții, tâlharii, violatorii de poeme, peste spaimele mari ale zilei, ei răspândesc fonemele prin cuvinte și silabe, poliția le face percheziții la inimi, îi caută de sentimente, de doruri, de dragoste, inimile lor sună a gol, a tigve sparte, roșie luna se uită pe cer ca o iluzie, vracii de noapte vrăjesc cetatea, în luntrea veșniciei tolăniți trec trei ghiauri să fure o cadână... joi, 8 mai 2014 Referință Bibliografică: percheziții la inimi / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare
PERCHEZIŢII LA INIMI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346953_a_348282]
-
plecam și cu sticla de lapte, și sătulă de joacă, de bălăceală la gârlă, de mâncare...și ce mai mâncare: ori pește prăjit cu mămăligă caldă,ori câte o ciorbă de țipar, ori cococi cu brănză, ori lapte bătut din tigvă, ori câte o coleșiță făcută la repezeală și...desert, mămăligă rece cu zahăr. A...și mai erau merele aromate din mărul de la poartă sub care se găsea mereu câte o pătură de tutun adus pentru înșirat.Și mai cu rugăminți
AMINTIRI II de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376857_a_378186]