134 matches
-
un motel, 3 cabane, 33 case de vacanță, 2 apartamente În regim turistic), Azuga (4 hoteluri de schi, 6 hosteluri, 15 vile și 17 pensiuni), Județul Prahova; Păltiniș (2 hosteluri, 6 vile, 2 cabane și 8 pensiuni), Rășinari (14 pensiuni), Tilișca (2 pensiuni), Râul Sadului (3 pensiuni), Gura Râului (1 hotel, 2 cabane și 16 pensiuni), Sadu (7 pensiuni), Orlat (3 pensiuni), Cârta (3 pensiuni), Tălmaciu (3 pensiuni), Tălmăcel (4 pensiuni), Jina, Miercurea Sibiului și Poplaca (cu câte o pensiune), Nucet
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
fluierași (Băița-Tălmaciu), elemente tradiționale de port popular (Tălmăcel); - m. m.: “FÎntîna Împăratului” - ridicată În amintirea Întîlnirii dintre Franz Josef și domnitorul Țării Românești Barbu Știrbei În 1852; - Cabane: Valea Oltului și Prejba. - Pensiuni turistice : Poiana Soarelui, Barbasa Gheorghe, Casa Ștefania. TILIȘCA. - săpături arheologice: cetate dacică cu atelier monetar, - descoperire arheologică: cultura Wittenberg (cca 1200 ani Î.e.n.), - vestigi romane; - etnografie și folclor: expoziție muzeală permanentă V. Dobrian din satul Rod, vatră etnografică și de folclor; - aici s-a născut Aaron Florian (1805-1887
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
cu profesoara Ana Herescu, fiica colonelului Mihai Herescu. 1953 Iași Expoziția anuală de stat. Expune peisaje realizate În tuș. 1954 mai,Piatra Neamț Expoziția de artă plastică Participă cu 24 lucrări de pictură și grafică reprezentând peisaje din Piatra Neamț, Câmpulung Moldovenesc, Tilișca Sibiu, Praga. 1956 Iași, Sala Victoria Expoziția interregională de arte plastice Expune lucrări În acuarelă, tuș și ceracolor: Peisaj din Iași,Peisaj din Sibiu, Stâncă În lunca Bistriței . Artiști participanți Costache Agafiței, Călin Alupi, Eugen Boușcă, Vasile Dobrian, Nicu Enea
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
recent în cadrul proiectului de cercetare NATFORMAN, exemplare foarte rare în flora Europei și pe cale de dispariție. Pătura ierbacee este constituită din ferigi (Athyrium filixtemina, Dryopteris filix - mas, Polypodium vulgare), calcea calului (Caltha palustris subspecia laeta), clopoței (Campanula spatula, Campanula trachelinum), tilișca (Circaea lutetiana), crețușca (Filipendula ulmaria), pufuliță (Epilobium montanum), pojarnița (Hypericum maculatum), opaiță ( Melandryum rubrum), piciorul cocoșului (Ranunculus acer), degetăruț (Soldanella major), stirigoaie (Veratrum album), odolean (Valeriana tripteris), trestie de câmp (Calamagrostis villosa), horști (Luzula silvatica), afin (Vaccinium myrtillus), merișor (Vaccinium
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
secția Electromecanică, promoția 1969. Șef lucrări în catedra de Electronică. Din anul 1990 la facultatea de Electronică, telecomunicații și tehnologia informației, catedra Bazele electronicii. Conferențiar universitar. Pensionată în anul 2000. CLEJU IOAN Data și locul nașterii: 21 ianuarie 1951, com. Tilișca județul Sibiu. Studii universitare: Institutul Politehnic Iași, facultatea de Electrotehnică, secția Electronică aplicată, promoția 1975. Doctorat: doctor inginer din anul 1995. Poziție universitară: din anul 1979 la Institutul Politehnic din Iași, facultatea de Electrotehnică, catedra de Electronică și Calculatoare. Șef
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
p Adrian Hatos Krisztina Bernáth Accesul la educație al maghiarilor din România. O analiză multivariată / 23 p Cosima Rughiniș „Filozofia medie”. Studiul concepțiilor despre fericire și iubire prin anchete sociologice cantitative / 14 p Marin Constantin Viziunea despre lume în satul Tilișca (județul Sibiu) / 12 p Ioana Petre Morbiditatea în colectivitățile rurale românești. Cauzalitate și consecințe sociale / 10 p Simona Ionela Stănică Definirea conceptului brain drain și categoriile de migrație highly skilled / 24 p Nicoleta Tufan Consecințe sociale ale fenomenului migrațional după
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Zamfir și L. Vlăsceanu (coord.). Dicționar de sociologie. București: Editura Babel, 79-80. Zamfir, Cătălin. (1999). Spre o paradigmă a gândirii sociologice. Iași: Editura Cantes (republicată în 2005 la Editura Polirom). Primit la redacție: august 2007 Viziunea despre lume în satul Tilișca (județul Sibiu) Marin Constantin Institutul de Antropologie „Francisc Rainer”, București The paper consists of an approach of the value orientations in the village of Tilișca (the county of Sibiu), from the perspective of the responses received to a proverb questionnaire
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
în 2005 la Editura Polirom). Primit la redacție: august 2007 Viziunea despre lume în satul Tilișca (județul Sibiu) Marin Constantin Institutul de Antropologie „Francisc Rainer”, București The paper consists of an approach of the value orientations in the village of Tilișca (the county of Sibiu), from the perspective of the responses received to a proverb questionnaire conceived by Gheorghiță Geană. The categories of analysis of such responses reproduce the scheme of the „human basic problems” which Florence R. Kluckhohn defined as
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
study of the worldview can be relevant for the general (monographic) analysis of a social group, in completing the social and economic data about that group. Studiul de față încearcă o evaluare a viziunii despre lumea sătenilor din satul pastoral Tilișca (Mărginimea Sibiului), prin aplicarea unui chestionar paremiologic în legătură cu orientările de valoare ale localnicilor. Chestionarul amintit (elaborat de profesorul Gheorghiță Geană, 1987/2000) este constituit din 42 de perechi de proverbe, puse în antiteză, astfel încât ele să poată oferi o caracterizare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
din 42 de perechi de proverbe, puse în antiteză, astfel încât ele să poată oferi o caracterizare a „ethosului” (sistemul de valori) românesc tradițional. Am folosit acest chestionar ca o adaptare vernaculară (constând în locuțiuni cunoscute în aria etnografică a satului Tilișca) a schemei conceptuale propuse de Florence Kluckhohn (1967) privind probleme umane de bază și cu „soluțiile-tip” (ca orientări valorice „dominante” și „variabile”) date acestora în diversele culturi. Cadrul teoretic al studiului viziunii despre lume Într-un studiu din 1951
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
în câteva sate din Munții Apuseni) a fost considerat o posibilă bază de cercetare comparativă, în relație cu anchetele similare întreprinse de Eugene P. Banks în Iugoslavia și Zdenek Salzaman (cf. Geană, 2005, 186). Considerații preliminare despre ancheta paremiologică de la Tilișca Pe un asemenea temei teoretic, am aplicat chestionarul paremiologic (vezi anexa) pe un eșantion de 56 de persoane (29 de bărbați, 27 de femei, cu vârste cuprinse între 17 și 87 ani) (în anexă apar numele, genul și vârsta fiecărui
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
vârste cuprinse între 17 și 87 ani) (în anexă apar numele, genul și vârsta fiecărui respondent). Respondenții chestionarului de față reprezintă un număr de 35 din cele 50 de grupuri patronimice examinate mai sus, la nivelul structurilor de rudenie de la Tilișca. În tabelele următoare sunt indicate răspunsurile primite în dreptul fiecărui item, cu precizarea celor trei opțiuni ale interlocutorilor („A” = primul proverb, trecut în partea dreaptă a chestionarului; „C” = al doilea proverb, opus celui dintâi și trecut în partea stângă a chestionarului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
11 B; 35 C 27: 12 A; 5 B; 39C 36: 38 A; 5 B; 13 C 45: 21 A; 3 B; 2 C Este de presupus că răspunsurile primite pot într-adevăr reflecta ceva din „filozofia populară” a satului Tilișca, din perspectiva opțiunii „dominante” a localnicilor pentru unul sau altul dintre proverbele enunțate. Pentru moment, să încercăm să grupăm proverbele pe categorii de analiză, în vederea corelării acestor categorii cu „problemele umane” și „tipurile de soluții” definite de F. Kluckhohn. O
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
timp”, atitudinea „activă” sau „autoinstruirea” trimit la problema „tipului de personalitate”, iar „viețuirea socială” relevă problema „tipului de relaționare interumană”. Datele obținute de noi prin aplicarea chestionarului de proverbe conțin așadar o informație relevantă pentru caracterizarea viziunii despe lume de la Tilișca de o manieră nuanțată prin „varianța” răspunsurilor primite, atât la nivelul vernacular al fiecărei perechi de locuțiuni, cât și la nivelul teoretic al categoriilor de analiză a sistemului local de valori. Analiza răspunsurilor la chestionar din perspectiva „problemelor umane de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
2 O); 2 C (2 O) Tabelul de față exprimă limitele între care tilișcanii concep o posibilitate și o nevoie de previziune în activitățile umane, precum și „parametrii” culturali a ceea ce am numit „bioritmul” local. „Predictabilitatea” nu pare a fi la Tilișca o capacitate a omului; se crede în general (și mai ales printre tineri) în „augurii” acțiunilor umane (1), însă femeile arată aici prudență. Dacă nevoia de certitudine este echilibrată de încrederea în buna finalitate a activităților umane (2), într-o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
43: 17 A (8 ∆; 9 O); 3 B (1 ∆; 2 O); 7 C (4 ∆; 3 O) 43: 5 A (1 ∆, 4 O); 0 B; 0 C Ultimul dintre tabele se concentrează asupra unor aspecte de „socialitate” din viața sătenilor de la Tilișca, la nivelul relaționării de tip parental. Orientarea generală a localnicilor este și în această privință fluctuantă; inițial, majoritatea interlocutorilor (însă o majoritate predominant feminină și fără o mare susținere printre „tineri”) atribuie banilor o însemnătate mai mare decât rudelor (5
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
56 de persoane (orientări privite într-o relație conceptuală cu „problemele umane de bază” după F. Kluckhohn), suntem interesați de relevanța „contextuală” a unei asemenea „viziuni despre lume” cu referire la datele de ordin social și economic despre comunitatea de la Tilișca. Conformismul (16) în raport cu o societate ce „corupe” individul (7), în fața căreia nu te poți confesa (32), sugerează puterea de influență a rețelelor locale de rudenie sau a structurilor de învecinare sătești. Nu întâmplător, probabil, sunt cultivate la Tilișca o seamă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
comunitatea de la Tilișca. Conformismul (16) în raport cu o societate ce „corupe” individul (7), în fața căreia nu te poți confesa (32), sugerează puterea de influență a rețelelor locale de rudenie sau a structurilor de învecinare sătești. Nu întâmplător, probabil, sunt cultivate la Tilișca o seamă de valori ce denotă posibilitatea omului de a-și controla destinul (6, 9, 36), de a avea inițiativă în raport cu divinitatea (38), de a-și „folosi” norocul (18, 22) etc. Un asemenea „ethos” (efectiv, nu doar proiectiv) al individualității
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
mod de viață socială controlat sau dependent de rude. Este de presupus că acest sistem de valori (reflectând opțiuni comportamentale ale societății actuale) este responsabil de fenomenul de „fragmentare genealogică” constatat de noi la nivelul celor mai multe dintre grupurile patronimice de la Tilișca. Opțiunile „temporale” pentru planificare (15, 23) sau meticulozitate (25, 26) pot fi corelate, în același plan al organizării sociale, cu transmiterea prenumelui tatălui către primogenitură (mai ales), un fenomen pe care l-am explicat ca „preocupare succesorală” printre neamurile tilișcane
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
căsătoriilor exogame identificate în teren este aproape identic între cele două genuri (158 de cazuri la bărbați, 151 la femei). Mai curând, diferențele de opinie dintre bărbați și femei pot fi corelate cu datele de ordin economic despre comunitatea de la Tilișca, unde (după cum am văzut) din 774 de persoane avute în vedere, nu mai puțin de 223 sunt femei „casnice”. O asemenea autodefinire „ocupațională” conturează desigur importanța femeilor în economia domestică locală (chiar dacă aceasta nu este recunoscută ca „încadrare oficială” în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
domestică locală (chiar dacă aceasta nu este recunoscută ca „încadrare oficială” în muncă), ceea ce conferă o semnificație „privată” opțiunilor feminine pentru valori „morale” sau „supranaturale” sau pentru cele privind natura umană „ereditară” sau „introvertită”. Tot în relație cu structura economică de la Tilișca pot fi înțelese și unele dintre orientările valorice locale din planul „tipului de activitate”. Am constatat în acest sens caracterul de „economie dominantă” pe care îl are oieritul în viața localnicilor, ținând seama de cei 95 de proprietari de turme
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
a 56 de persoane dintr-o comunitate de 1 517 locuitori, constă în alegerea unor respondenți care să reprezinte cât mai multe dintre grupurile patronimice examinate la începutul anchetei noastre. Din acest punct de vedere, studiul „viziunii despre lume” la Tilișca urmează datele obținute prin analiza structurilor sociale și economice locale (Constantin, 2006), oferind o nouă bază de interpretare pentru lucrarea noastră. Gradul de „acuratețe” al testului paremiologic se constituie atunci în urma concluziilor secțiunilor anterioare. La începutul prezentării anchetei asupra „orientărilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
La începutul prezentării anchetei asupra „orientărilor de valoare” a sătenilor tilișcani, am presupus că răspunsurile primite la chestionar vor reflecta într-o anumită măsură „filozofia populară” locală. Cum „itemii” chestionarului sunt alcătuiți din formule vernaculare (cele mai multe recunoscute ca atare la Tilișca), rezultă că și opțiunile localnicilor în legătură cu aceste formule nu sunt simple păreri despre „adevărul” unuia sau al altuia dintre proverbe, ci expresia unor experiențe de viață, a unui „ethos” colectiv. Fără îndoială, explorarea unei asemenea „protofilozofii” țărănești ar fi întru
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
asemenea investigație. În ceea ce ne privește, ne-am propus ca, printr-o secțiune despre viziunea tilișcanilor asupra lumii, să confruntăm informația „structurală” despre „neamuri” și „ocupații” cu niște date „suprastructurale”, ținând (cum am arătat) de tradiția orală sau folclorul de la Tilișca, și nu atât de un registru instituțional ori de un repertoriu utilitar de comportament. Probabil că am fi putut începe studiul nostru (monografic) al comunității tilișcane cu ancheta paremiologică; în nici un caz nu am fi putut însă reduce studiul în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
să punem față în față „sistemul de valori” al localnicilor cu fenomene sau instituții precum „fragmentarea genealogică”, „preocuparea succesorală”, „patternurile de reședință”, „economia domestică”, „economia dominantă”. Am fost interesați astfel de verificarea propriilor constatări în legătură cu organizarea socială și economică de la Tilișca, întrebând pe săteni - într-un limbaj popular, de această dată - despre cum văd ei înșiși „configurația” satului lor. Bibliografie Constantin, Marin. (2006). Înțelegerea cultural-antropologică a comunităților sătești din România. Excurs metodologic și conceptual cu referire specială la satul Tilișca (județul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]