78 matches
-
alcătuită din două „coloane vertebrale” din fosfat și zahăr legate între ele ca o scară spiralată, cu treptele făcute din perechi de baze azotate (adenină, timină, citozină și guanină). Înainte de a reuși să determine corect perechile de baze (adenină cu timină, citozină cu guanină), Watson a petrecut mult timp analizând posibilitatea ca perechile să fie de tipul „cine se aseamănă se adună” - adenină cu adenină, timină cu timină etc. S-ar putea ca motivul interesului arătat de Watson acestei posibilități să
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
timină, citozină și guanină). Înainte de a reuși să determine corect perechile de baze (adenină cu timină, citozină cu guanină), Watson a petrecut mult timp analizând posibilitatea ca perechile să fie de tipul „cine se aseamănă se adună” - adenină cu adenină, timină cu timină etc. S-ar putea ca motivul interesului arătat de Watson acestei posibilități să fie faptul că avusese de-a face cu acest tip de structuri în perioada studiilor postuniversitare (Olby, 1974). Watson s-a străduit multă vreme să
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și guanină). Înainte de a reuși să determine corect perechile de baze (adenină cu timină, citozină cu guanină), Watson a petrecut mult timp analizând posibilitatea ca perechile să fie de tipul „cine se aseamănă se adună” - adenină cu adenină, timină cu timină etc. S-ar putea ca motivul interesului arătat de Watson acestei posibilități să fie faptul că avusese de-a face cu acest tip de structuri în perioada studiilor postuniversitare (Olby, 1974). Watson s-a străduit multă vreme să aplice schema
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ereditare de-a lungul generațiilor. El este format din molecule de acizi nucleici (ADN), încatenate în unități elementare, nucleotide. Nucleotidele sunt formate dintr-o pentoză, restul fosfat, și un element variabil, baza azotată, ce poate fi adenina, guanina, citozina sau timina. Genele, adică porțiuni din ADN sunt purtătoare de informație genetică, și nu constituie decât o mică parte din genom. Genomul organismelor vii are dimensiuni considerabile, fiind cuprins între câteva milioane și până la miliarde de nucleotide. Genomul uman de exemplu
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
fragmente suprapuse constituie harta fizică. Plecând de la această hartă se poate descoperi întreaga secvență a unui genom. Pentru a cunoaște condițiile ce duc la închiderea unui fragment de ADN, se vor citi succesiunile de baze azotate purinice și pirimidinice (adenina, timina, citozina și guanina) ale înlănțuirii. Această citire se numește secvențiere. Un fragment de ADN secvențiat este format din înlănțuiri de cel mult o sută de nucleotide într-o ordine bine definită. Secvențiind o astfel de moleculă duce la determinarea acestei
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
sexelor, a fost posibilă multiplicarea cantității de ADN din nucleu. O altă explicație pentru variațiile mari ale cantității de ADN de la o specie la alta are în vedere raportul dintre cele două tipuri de legaturi: citozina și guanina, adenina și timina. Pe această bază s-a ajuns la concluzia că deosebirea esențiala între ADN-ul provenit de la diferite specii constă în ordinea de succesiune a legăturilor între bazele azotate purinice și pirimidinice. În timp ce, în macromolecula de ADN raporturile A
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
legi universale. Din combinarea a trei structuri - o pentoză, o bază nucleică și un fosfat - a luat naștere o treaptă a moleculei de ADN. Pentoza este un carbohidrat, baza nucleică este fie o purină (adenină, guanină), fie o pirimidină (citozină, timină, uracil) și fosfatul este o sare a acidului fosforic. Bazele nucleice au predilecții spre combinare (adenina se poate asocia numai cu timina, iar guanina numai cu citozina). Baze nucleice Trei trepte ale ADN-ului formează un codon, iar fiecare codon
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
de ADN. Pentoza este un carbohidrat, baza nucleică este fie o purină (adenină, guanină), fie o pirimidină (citozină, timină, uracil) și fosfatul este o sare a acidului fosforic. Bazele nucleice au predilecții spre combinare (adenina se poate asocia numai cu timina, iar guanina numai cu citozina). Baze nucleice Trei trepte ale ADN-ului formează un codon, iar fiecare codon reprezintă matrița unui aminoacid. ADN-ul are 2,9 miliarde trepte, cu o lungime de 1 metru. Molecula de ADN conține întreaga
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Moleculele de acid dezoxiribonucleic (ADN) și acid ribonucleic (ARN) sunt formate din lanțuri de nucleotide (o grupare fosfat, un zahar și o bază azotată). Cele cinci tipuri de nucleotide diferă numai în ceea ce privește baza azotată: adenină (A), citozină (C), guanină (G), timină (T) și uracil (U). Fiecare dintre cele cinci baze azotate prezintă spectre de absorbție ușor diferite, având maxime la diferite lungimi de undă. Sunt prezentate lungimile de undă la care cele cinci baze azotate din componența moleculelor de ADN și
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
2). GRAFIC Figura 2 Structura chimică a ADN-ului (Imagini originale create de U.S. Department of Energy Genome Program’s Genome Management Information System - GMIS -, http://www.ornl.gov/hgmis). Bazele nucleotidice sunt de 4 tipuri: adenină (A), guanină (G), timină (T) și citozină (C), și sunt complementare, A cu T și G cu C. Ordinea bazelor nucleotidice în lanțul de ADN formează secvența de ADN. Specificitatea nucleotidelor este determinată deci de secvența bazelor azotate, ordinea sau secvența de baze azotate
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
de ARN (acid ribonucleic) mesager. Transcripția sau transcrierea are loc în interiorul nucleului. ARN-ul are o structură asemănătoare cu cea a ADN-ului, dar conține un singur lanț de nucleotide, și un tip particular de bază azotată - uracil (U) în locul timinei (T). Ulterior, molecula de ARN mesager părăsește nucleul și pătrunde în citoplasmă, unde are loc sinteza de proteine, proces care poartă numele de translație sau traducere. Acest proces se realizează cu ajutorul: 1) ribozomilor (componente celulare compuse din proteine și un
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
ce pot rezulta ca urmare a mutațiilor de tip schimbări de aminoacizi. Codonii STOP prematuri Mutațiile punctiforme pot să producă transformarea codonului pentru un aminoacid într-un codon STOP (codon ce semnalizează oprirea translației). De exemplu, înlocuirea cisteinei (C) cu timina (T) a primei baze dintr-unul dintre codonii pentru arginină (de exemplu, CGA) va converti acest codon la unul de tip STOP (TGA). Apariția unui codon STOP într-o regiune de codare a genei va duce la o terminare prematură
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
îndemână, un genetician japonez a avut ideea să facă din partitura genelor o partitură muzicală. Având înșiruirea nucleotidelor dintr-o genă, asemenea înșiruirii notelor muzicale în partitura unei simfonii, geneticianul respectiv a numit nucleotidele în funcție de baza azotată (adenină, guanină, citozină, timină), iar pentru fiecare bază azotată a stabilit nota muzicală, iar pentru unele note muzicale a stabilit anumite combinații. Având la dispoziție eșalonarea bazelor azotate a reușit cu ușurință să obțină o partitură muzicală. Desigur că partitura obșinută a fost prelucrată
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
îndemână, un genetician japonez a avut ideea să facă din partitura genelor o partitură muzicală. Având înșiruirea nucleotidelor dintr-o genă, asemenea înșiruirii notelor muzicale în partitura unei simfonii, geneticianul respectiv a numit nucleotidele în funcție de baza azotată (adenină, guanină, citozină, timină ... AGCT ...), iar pentru fiecare bază azotată a stabilit nota muzicală (A=do, G=re, C=mi ...), iar pentru unele note muzicale a stabilit anumite combinații. Având la dispoziție eșalonarea bazelor azotate a reușit cu ușurință să obțină o partitură muzicală
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
de tip ribozomal, reprezentând tocmai locul de asamblare a ribozomilor. Acizii nucleici sunt lanțuri polinucleotidice monocatenare (ARN) sau bicatenare (ADN). Nucleotidele din acizii nucleici sunt derivați glicozilați (riboză, respectiv dezoxi-riboză) și mono-fosforilați ai unor baze purinice (adenină, guanină) și pirimidinice (timină, citozină, uracil). Codul genetic este un limbaj bazat pe trimeri nucleotidici numiți codoni, care funcționează prin complementaritatea catenelor ADN surori, atât în cadrul replicării ADN (A-T, G-C), cât și al transcripției sale în ARN (A-U, G-C). Procesele de creștere
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
de 2 tipuri, purinice și pirimidinice. Cuplarea fiecăreia din componentele nucleotidului se face la atomii de carbon 3` și 5` ai (dezoxi)ribozei. Fiecare bază azotată purinică se cuplează prin legături fizice (legături de hidrogen) cu una pirimidinică, adenina cu timina (2 legături) și guanina cu citozina (3 legături), cuplând și solidarizând lanțurile în helixul ADN. Fiecare lanț de ADN are o direcție, fiind numit lanțul 5` sau lanțul 3`, în funcție de cuplarea fosfatului. Lanțurile sunt antiparalele și redundante. Sursa de nucleotide
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
involuat, prezentând infiltrații cu leucocite, fier, calciu, colesterol. După pubertate, timusul involuează, dar persistă și la bătrâni ca niște noduli cenușii înglobați și mascați în țesutul fibro-adipos. Timusul, are rol: endocrin - producând hormonii: timozina - care determină diferențierea limfocitelor ,,T” și timina - care determină transmiterea neuromusculară; de organ imunolimfopoietic - funcție prin care regenerează limfocitele ,,T”. La embrion, timusul este primul organ cu activitate limfopoietică, producând limfocitele timodependente (,,T”), care reprezintă suportul imunității celulare, precursorii 23 lor, fiind celule stem (homocitoblaști) originare din
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
o bază purinică sau pirimidinică, o monozaharidă, o pentoză, un rest de acid fosforic esterificat cu una din grupările hidroxil ale pentozei. în ADN se găsesc două baze purinice, adenina (A) și guanina (G), și două baze pirimidinicecitozina (C) și timina (T). Macromoleculele de acizi sunt răsucite în forma unei duble elice. Cele două elice sunt orientate cu resturile de pirimidină și de purină spre interior, astfel că fiecare rest de pirimidină stă în fața unui rest de purină și sunt legate
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
și una nouă. Dintr-o elice dublă de ADN iau naștere două duble elice perfect identice. Deoarece legăturile de hidrogen dintre bazele pirimidinice și purinice sunt slabe, este posibil ca de adenină să nu se lege, prin legături de hidrogen, timina ci citozina și astfel să apară o eroare în replicarea ADN-ului. Astfel una dintre dublele elice care vor apărea nu va mai fi identică cu dubla elice părinte. în felul acesta apare o specie nouă. IV.1.10. Implicații
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
același timp însă, radiațiile UV, în cazul unei expuneri intense, sunt nocive, producând cancerul de piele. Ultravioletul îndepărtat are o puternică acțiune bactericidă, distrugând atât bacteriile cât și virusurile. La baza acțiunii bactericide stă acțiunea acestor raze de a produce timina, care împiedică replicarea AND. Radiațiile UV întârzie dezvoltarea bacilului antraxului, distrug bacilul febrei tifoide, streptococul și stafilococul. De aceea lămpile cu vapori de mercur, sursele de radiații UV, sunt folosite în medicină, zootehnie la sterilizarea diferitelor medii sau la tratamente
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
În structura acizilor nucleici intră două tipuri de baze azotate ciclice: bazele pirimidinice, care derivă de la pirimidină: bazele purinice, care derivă de la purină: 222 Bazele pirimidinice în structura acizilor nucleici se întâlnesc frecvent următoarele baze pirimidinice: Citozina (C), uracilul (U), timina (T). Bazele purinice din structura acizilor nucleici sunt adenina (A) și guanina (G): adenina este 6 aminopurina, iar guanina este 2 amino, 6 hidroxipurina. În acizii nucleici bazele azotate sunt repartizate astfel; citozina, adenina și guanina sunt componente ale ambelor
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
adenina este 6 aminopurina, iar guanina este 2 amino, 6 hidroxipurina. În acizii nucleici bazele azotate sunt repartizate astfel; citozina, adenina și guanina sunt componente ale ambelor categorii de acizi nucleici (ARN și ADN); uracilul intră în structura ARN, iar timina în ADN. Bazele azotate cu excepția adeninei suferă un proces de tautomerizare lactam-lactim prezentându-se în trei forme izomere; lactim (enol), lactam (ceto) și lactim lactam, toate în echilibru. Tautomeria sau izomeria dinamică constă în transferul unui atom de H și
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
ADN. Aceștia se deosebesc prin natura pentozei și prin bazele nucleice pe care le conțin. Astfel ARN conține riboză,iar ca baze azotate adenina, guanina, citozina și uracil, iar ADN conține deoxiriboză, iar ca baze nucleice adenina, guanina, citozina și timina. Acizii nucleici au o structură tetranucleotidică, fiecare macromoleculă fiind formată din 4 nucleotide diferite două purinice și două pirimidinice, care alternează între ele. Structura secundară a acizilor nucleici este diferită: ADN are o structură secundară bicatenară, dublu helicoidală, în timp ce ARN
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
legături de H intercaternare care se stabilesc după o regulă specifică între anumite perechi de baze, una purinică și alta pirimidinică și care imprimă stabilitatea stucturii secundare. Din punct de vedere structural și energetic este favorizată numai legarea adeninei cu timina și a guaninei cu citozina, ceea ce determină ca raportul lor să fie egal cu 1. Adenina și timina se leagă prin 2 legături de H (A=T),legături care se stabilesc între funcțiunile ceto și amină de la atomii de C6
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
și alta pirimidinică și care imprimă stabilitatea stucturii secundare. Din punct de vedere structural și energetic este favorizată numai legarea adeninei cu timina și a guaninei cu citozina, ceea ce determină ca raportul lor să fie egal cu 1. Adenina și timina se leagă prin 2 legături de H (A=T),legături care se stabilesc între funcțiunile ceto și amină de la atomii de C6 și între atomii de azot N1 ai ambelor baze nucleice. Între citozină și guanină se stabilesc trei legături
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]