200 matches
-
deosebit de plină de cultură! Pentru Suman & Cocuța piesa era ceva inedit, căci nu citiseră nimic despre ea, dar în programul care-l primiseră la intrare contra unui leu se prezenta destul de succint tematica piesei cunoscută din 1938. Băiatul era destul de timorat văzând numai lume bine îmbrăcată și ordonată în același timp. Piesa avea multe momente de suspans și sala aplauda cu dărnicie. În prospect se spunea că însuși directorul Teatrului de Stat, Toma CARAGIU era distribuit în piesa respectivă. Spectacolul a
SEARA DE TEATRU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Ciclul_tunica_si_suman_seara_de_teatru_mihai_leonte_1357456486.html [Corola-blog/BlogPost/348836_a_350165]
-
pănuși de porumb, dar salteaua era plină și te afundai în ea ca într-un baldachin. Cearșafurile erau din pânză de in, iar plapuma din lână. Era o plăcere să dormi într-un astfel de pat. Tinerii erau totuși puțin timorați căci nu se întâlniseră demult și nu știau cu ce să înceapă. Atmosfera era întreținută de un difuzor care încă nu-și terminase emisiunea la acea oră. Matei a început discuția întrebând-o pe Zmeurica de ce a plâns când au
14 ZMEURICA; TIMPUL DE ODIHNĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1420583310.html [Corola-blog/BlogPost/376658_a_377987]
-
trecuse mult din iunie ’90, când toată țara aflase că legionarii ocupaseră Bucureștii, că la Câmpeanu în bucătărie se prepara heroină, că Rațiu tipărea dolari la imprimanta matricială, că România liberă era un soi de agentură tipărită, vechea miliție era timorată și era nevoie de panseluțe în Piața Universității. Slavă Domnului că n-a fost Regele în Țară la acea vreme, stimată doamnă... Regele mai trebuia amestecat... Bref, să înțeleg că vă este frică de un eșec? Oare nu au reușit
Ninel Peia, deputatul PSD care vrea monarhie: Insinuați că mă lăbărțez în două luntrii? by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/103608_a_104900]
-
probe și elimină probele favorabile inculpatului, inducînd în eroare judecătorii; 2.Pentru a-și atinge scopul arestării preventive, procurorii transferă selectiv către presă documente și informații din dosare aflate în anchetă, creînd o uriașă presiune publică; 3.Judecătorii sunt adesea timorați de presiunea publică exercitată de televiziuni și procurori, aprobînd cu ușurință arestul preventiv pentru oameni care sunt departe de a fi un pericol public sau de a avea posibilitatea să distrugă probe; 4. Prin publicitate excesivă controlată de procurori și
Traian Băsescu: Miza lui Tăriceanu și Ponta este controlul justiției și nu Doamna Mariana Rarinca by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103567_a_104859]
-
într-o situație obiectiv diferită față de cea a celorlalți salariați, ceea ce justifică și tratamentul juridic diferențiat, prin reglementarea unor măsuri speciale și mai eficiente de apărare a stabilității raporturilor de muncă. Este evident că reprezentanții salariaților nu trebuie să fie timorați ori șantajați prin măsurile represive ce ar putea fi luate împotriva lor în perioada mandatului de reprezentare și nici de perspectiva unor asemenea măsuri luate imediat după încetarea mandatului. De aceea, legiuitorul a optat pentru asigurarea protecției și după încetarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231504_a_232833]
-
se mai respecte pe ei înșiși. Se adaugă toate necazurile produse de criza financiară care a dus la sărăcie și la închiderea a numeroase companii de presă. Teama de a nu pierde locul de muncă face ca jurnaliștii să fie timorați, iar frica nu e prietenă cu libertatea de exprimare. Raporturile cu patronul sau cu finanțatorul au devenit nefirești, el fixând agenda editorială. Al treilea lucru este grava tolerare a oricăror încălcări ale eticii jurnalistice. Pur și simplu, nu ne mai
Brînduşa Armanca: „Social vorbind, jurnaliştii sunt zero în faţa societăţii, neavând niciun fel de protecție socială” by http://uzp.org.ro/brindusa-armanca-social-vorbind-jurnalistii-sunt-zero-in-fata-societatii-neavand-niciun-fel-de-protectie-sociala/ [Corola-blog/BlogPost/92929_a_94221]
-
de democrația americană, a invitat și partea română. Și românii s-au dus la fel ca la Viena în 1940 și la fel au și pierdut. Liviu Maior, Ovidiu Șincai, Nicolae Țăran au venit complet nepregătiți pentru confruntare, au fost timorați și s-au purtat cu umilință, acceptând toate fabulațiile ungurilor în așa zisului pre arbitraj. Singurul om pregătit și determinat să prezinte corect atât realitatea istorică cât și cea socială a fost Emil Roman, dar iredentiștii cunoscându-i valoarea și
ECHINOX CU FANTOME IREDENTISTE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1394956752.html [Corola-blog/BlogPost/353601_a_354930]
-
ECOU RĂTĂCIT Autor: Adrian Lițu Publicat în: Ediția nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului În amfiteatru, la cursuri, și în sălile de seminarii proaspeții studenți nu mai sunt aceeași cu ceva vreme în urmă, părând a fi timorați. Atmosfera a devenit apăsătoare fiecare fiind încărcat de o responsabilitate nedefinită, o responsabilitate vecină cu panica. Fiecare profesor, lector sau asistent universitar are grijă ca mai întâi să își expună exigențele. În fața atâtor cerințe mai că îți vine să regreți
XXIII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1479911770.html [Corola-blog/BlogPost/365388_a_366717]
-
îl ținea strâns și cu un fel de grație colegială l-a poftit în camera care era bucătăria. I-a oferit un scaun și l-a îndemnat să stea la masă. Era cam ora trei după masă. Suman era destul de timorat de felul în care se purta fata cu el. După ce s-a așezat pe scaun Cocuța l-a întrebat dacă îi este foame? Băiatul nu știa ce să răspundă căci mâncase la cantină și nu era nici flămând, dar nici
COCUŢA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 716 din 16 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Cocuta_mihai_leonte_1355646627.html [Corola-blog/BlogPost/351722_a_353051]
-
ei, firește. - Tovarășu’ redactor-șef vă așteaptă. Vă rog să intrați ! scârțâi cu vocea-i dură, lăsând să i se întrevadă un dinte lipsă, pe lângă ceilalți îngălbeniți de un tutun ieftin. Silviu se îndreptă către ușă, bătu timid și intră timorat în încăpere. - Dumneata ? Individul din spatele birului nu avea mau mult de patruzeci de ani, dar la greutate putea concura cu îmbuibații comuniști ai zilei. Era anul Domnului 1986. Silviu Prodan, student în Petroșani, la Institutul de Mine, conducea un banal
AUZI ? MUZICA ÎNGERILOR, IUBITA MEA ! ESTE MOMENTUL TRECERII NOASTRE ÎN UNIVERSUL SPIRITUAL … ( PARTEA A DOUĂSPREZECEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1458943985.html [Corola-blog/BlogPost/383388_a_384717]
-
tragedie ce depășește toată literatura pe care o cunosc. Sunt profund impresionat! Dumneata vei trece prin tenebre neimaginate încă de oameni, dar vei ieși din ele și nu reușesc să înțeleg cum este posibil lucrul ăsta! Nu vreau să te timorez, dumneata nu știi ce văd eu!... Sunt profesorul P., doctor în științe indianistice. Am fost în India și am deprins acolo unele posibilități de cunoaștere nemijlocită. Poftim cartea mea de vizită!... Nuvela „Testamentul unui nebun”, deschide zăgazurile unor temute temnițe
TESTAMENTUL UNUI NEBUN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1496285915.html [Corola-blog/BlogPost/381054_a_382383]
-
După ce fuseseră pauperizați, părăsiseră pământul, năvălind pe șantiere. Pământul colectivizat era acum disprețuit și muncit în derâdere de oameni care nu-l iubeau... Familia era și ea sfărâmată. Desfrâul era public... La biserică mergeau bătrânii, cu deosebire femeile. Preoții erau timorați, cei mai mulți gustaseră și ei din amarul temnițelor... Într-o bună zi am auzit un grup de copii cântând <>și am crezut că voi muri pe loc, ori voi îngheța acolo, ori poate mă voi face praf și pulbere... Vedeam trecutul
TESTAMENTUL UNUI NEBUN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1496285915.html [Corola-blog/BlogPost/381054_a_382383]
-
mustață a referendumului și dezamăgirea celor peste șapte milioane de oameni pe care-i evocăm mereu. Aceștia ar fi reprezentat cu evidență o majoritate hotărâtă să scape de râioasa golănie băsistă, dacă aparent bătăiosul tânăr lider nu ar fi fost timorat în fața politicalelor europene de la care șulfa bătrână cerea ajutor. Și, astfel, în loc de a cere răgaz să vadă măcar ce spun cei de la Veneția în legătură cu procentajul obligatoriu la un referendum și să facă rapid calculul real al populației votante, proaspătul premier
CINE E CÂŞTIGĂTORUL? de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/corneliu_leu_1417599425.html [Corola-blog/BlogPost/362401_a_363730]
-
cu realitatea fu crudă, pe caldarâm două victime împușcate, una în picior, alta în abdomen. Se zbăteau și strigau după ajutor. El opri o Dacie și-i urcă în mașină. -La cel mai apropiat spital!- îi strigă șoferului care rămăsese timorat de această scenă. Se urcă și el în mașină și porniră. Începuse să se tragă în draci, când scoase capul din portiera mașinii, un glonț îi șuieră pe la ureche, lovindu-se de ușă. Un grup de tineri se culcase la
REVOLUŢIA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Revolutia_ion_ionescu_bucovu_1387269309.html [Corola-blog/BlogPost/363466_a_364795]
-
îți trimite sufletul în lumea celor așa-ziși drepți și non-materiali. Brusc, memoriile vieților anterioare îi reveniră și se trezi în fața unei impozante ființe de lumină care îl domina din toate punctele de vedere, pe toate planurile. - Allah ? gânguri el, timorat de imensa personalitate și energie emanate de entitatea de lumină. - Nu ! Eu sunt Isus ! Ce-ai făcut cu viața ta, suflete ? - Păi ... eu ... Popică Mardeiaș ... Lhassa ... Muhammad ... am respectat legile celor care ... - Pentru mine ești doar Muhammad Karu Aliba. Ai
LĂSAŢI ORICE SPERANŢĂ ÎN ASTRAL, VOI, CEI CARE INTRAŢI ÎN VIAŢĂ ! de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1465593319.html [Corola-blog/BlogPost/381407_a_382736]
-
căci pământului care doare i s-a luat dreptul la istoria naturală, dar nicicând sfințenia întemeietoare, cuminecătura prin jertfă și credința în veșnicie românească. Aceste redute trebuie arătate. Pe de altă parte, demersul Marianei Cristescu însoțește, într-un timp abulic, timorat de adevăr, o dată legată de tragismul istoriei noastre, împlinirea a 200 de ani de la sfârtecarea Moldovei în două. Întrebat ce își dorește, acum și în viitorul apropiat, un jurnalist din Chișinău răspunde: România să nu tacă adevărul despre noi; basarabenii
CÂND STRAJA NU PIERE..., CRONICĂ DE PROF.DR.VALENTIN MARICA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cand_straja_nu_piere_cron_al_florin_tene_1360173085.html [Corola-blog/BlogPost/351756_a_353085]
-
virtuală înlocuiesc cu succes sursele tradiționale. Pe internet poți citi cărți, ziare și reviste, poti accesa „rafturi” marilor biblioteci ale lumii. Desigur suntem într-o perioadă de trazitie spre o tehnică nouă de cunoaștere și informare. Unii dintre noi sunt timorați că nu o înțeleg prea bine, ca a lucra cu un computer este greu, dar îi contrazic, este ușor și se învață repede! Satisfacția este garantată la orice vârstă! Oana Stoica-Mujea: Ce ar trebui făcut pentru a ne îndrepta tinerii
DE VORBA CU GEORGE ROCA de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 by http://confluente.ro/De_vorba_cu_george_roca.html [Corola-blog/BlogPost/366708_a_368037]
-
într-o situație obiectiv diferită față de cea a celorlalți salariați, ceea ce justifică și tratamentul juridic diferențiat, prin reglementarea unor măsuri speciale și mai eficiente de apărare a stabilității raporturilor de muncă. Este evident că reprezentanții salariaților nu trebuie să fie timorați ori șantajați prin măsurile represive ce ar putea fi luate împotriva lor în perioada mandatului de reprezentare și nici de perspectiva unor asemenea măsuri luate imediat după încetarea mandatului. De aceea, legiuitorul a optat pentru asigurarea protecției și după încetarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234901_a_236230]
-
personal angajat (sic!)! Trăgând linie după această halucinantă aventură britanică, care în multe privințe aduce a dilemă shakespeareană, „to be or not to be, that is the question!”, nu putem decât să remarcăm lipsa de înțelepciune a clasei politice britanice, timorată de un populism ieftin și duplicitar, acceptat de dragul de a rămâne în grațiile unor alegători confuzi (conform statisticilor, accesările cetățenilor britanici pe motorul de căutare Google, după anunțarea rezultatului referendumului, în căutarea răspunsurilor la întrebarea What is the European Union
„Brexit” – un joc de poker by Anca Ştefănescu () [Corola-website/Journalistic/296475_a_297804]
-
rus Lukoil de a închide Rafinăria de la Ploiești dacă nu este ridicat complet sechestrul instituit în dosarul de evaziune fiscală și spălare de bani. Această declarație, în opinia mea, este de natură să pună presiune pe procuror și să-l timoreze, pentru că un astfel de anunț: dacă mâine nu ridici sechestrul, noi plecăm de aici, cu toate implicațiile pe care orice om le conștientizează. Asta, da! Judecătoarea Livia Stanciu, membru al CSM, a precizat după ședință, că ar fi bine ca
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
cel al ducesei Hadwiga de actrița slovacă Zdena Studenková. Filmul prezintă o altă imagine a evului mediu decât cea pe care o zugrăvește Scheffel în romanul său. În romanul lui Scheffel oamenii se bucură de viață; în film oamenii sunt timorați de pericolele care îi amenință și le face viața nesigură dincolo de zidurile cetăților. Diferența se datorește faptului că romanul istoric al secolului al XIX-lea prezenta o imagine idealizată a “vremurilor bune de altădată”. Viziunea contemporană a evului mediu este
Joseph Victor von Scheffel () [Corola-website/Science/304535_a_305864]
-
citat de-al lui din lucrarea “Politică și cultură”, « Ne luăm rămas-bun, azi, de la una dintre mințile cele mai strălucite ale literaturii române contemporane, prestigios laureat al Premiului Herder. Adrian Marino a fost - chiar și pentru cei pe care îi timora anvergura sa intelectuală unică, împlinită - un reper de verticalitate morală și un neliniștitor termen de comparație ... » Cuvinte rostite de Ștefan Borbely, profesor de literatură la Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, la mormântul marelui om de cultură, în
Adrian Marino () [Corola-website/Science/298891_a_300220]
-
Studentul P.S. Dașevschi l-a acuzat a fi unul din principalii instigatori ai pogromului și a încercat să-l înjunghie, rană fiind însă superficială. Krușevan a refuzat să primească asistență medicală pe care i-a oferit-o un medic evreu. Timorat în urmă atentatului, Krușevan a început să meargă înarmat și însoțit de un bucătar personal, ca să nu fie otrăvit În 1918, după ce Sfatul Țării a votat unirea cu România, Chișinăul a devenit municipiul de reședință al județului Lăpușna. La recensământul
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
ei aceasta veghează înfrigurată ca Felix și Otilia să nu înstrăineze ceva în timp ce ceilalți mută și scotocesc mobilierul în căutarea banilor. Despotismul Aglaei se exercita asupra întregii familii, influențând până și alegerea lui Costache de a o înfia pe Otilia. Timorați Otilia și Felix o contemplă cu dezgust și dispreț: S-a observat că totuși Aglae își apăra copiii și că goana ei fără scrupule după averea lui moș Costache are o justificare în acest scop. Pledează ca Simion să-i
Enigma Otiliei () [Corola-website/Science/325228_a_326557]
-
Studentul P.S. Dașevschi l-a acuzat a fi unul din principalii instigatori ai pogromului și a încercat să-l înjunghie, rana fiind însă superficială. Crușeveanu a refuzat să primească asistența medicală pe care i-a oferit-o un medic evreu. Timorat în urma atentatului, Crușeveanu a început să meargă înarmat și însoțit de un bucătar personal, ca să nu fie otrăvit. „Protocoalele înțelepților Sionului” (în ), o scriere apocrifă care a circulat în Europa la începutul secolului al XX-lea și care descria niște
Pavel Crușeveanu () [Corola-website/Science/314656_a_315985]