KorAP: Find »[drukola/base=tinctorial & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 >

75 matches

Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266

criteriu de clasificare are în vedere unele unități structurale și grupe cromofore care intră în constituția moleculelor coloranților. Astfel, cele mai importante clase de coloranți sunt prezentate în Tabelul 1.2. 1.2.2. Clasificarea după proprietățile tinctoriale Prin fenomen tinctorial se înțelege tendința moleculelor unui colorant de a trece din soluție sau dispersie apoasă pe o fibră textilă. Procesul implică următoarele etape: difuzia colorantului din soluție sau dispersie către suprafața exterioară a fibrei, adsorbția pe suprafața fibrei, difuzia în interiorul fibrei

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
parteneri colorantul și un suport textil care determină natura și intensitatea interacțiunilor care se stabilesc între aceștia (legături de hidrogen, legături van der Waals, interacțiuni dipol-dipol, legături ionice, legături covalente) și de care trebuie să se țină seama la clasificarea tinctorială și la aplicarea tehnologică corespunzătoare (Grindea și al., 1983). Din punct de vedere tinctorial fibrele textile pot fi: - polare-hidrofile: fibrele proteice (lâna, mătasea naturală), poliamidice, celulozice; - polare-hidrofobe: fibrele poliacrilonitril ice, acetații de celuloză; - nepolare-hidrofobe: fibre poliesterice, poliolefinice. Având în vedere

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
stabilesc între aceștia (legături de hidrogen, legături van der Waals, interacțiuni dipol-dipol, legături ionice, legături covalente) și de care trebuie să se țină seama la clasificarea tinctorială și la aplicarea tehnologică corespunzătoare (Grindea și al., 1983). Din punct de vedere tinctorial fibrele textile pot fi: - polare-hidrofile: fibrele proteice (lâna, mătasea naturală), poliamidice, celulozice; - polare-hidrofobe: fibrele poliacrilonitril ice, acetații de celuloză; - nepolare-hidrofobe: fibre poliesterice, poliolefinice. Având în vedere tipul interacțiunii dintre colorant și suportul textil pe care acesta este aplicat, coloranții pot

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
bazic (sub formă de ioni fenoxid) manifestă substantivitate pentru fibrele celulozice. Ulterior, prin oxidare, se reface structura inițială a colorantului insolubil, care rămâne fixat în materialul textil vopsit. - Coloranții de sulf sunt produse insolubile, comportându-se din punct de vedere tinctorial analog coloranților de cadă. -Coloranți formați direct pe materialul textil Acești coloranți se obțin printr-o reacție de cuplare între două componente (coloranți azoinsolubili), prin reacție de oxidare sau prin reacții de complexare (coloranți ftalocianinici). -Coloranți de dispersie Acești coloranți

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
reactive ce formează cu suportul textil (fibre celulozice, proteice și poliamidice) legături covalente. -Pigmenți, care sunt insolubili, nu prezintă afinitate față de suportul textil și se aplică pe acesta prin intermediul unor lianți. Un alt criteriu de clasificare din punct de vedere tinctorial, având în vedere că cea mai mare parte a coloranților care se utilizează în industria textilă se aplică din mediu apos, ține seama de comportarea coloranților în soluție și anume de solubilitatea și disocierea electrolitică a acestora. Astfel, coloranții pentru

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
preocupări fiind concretizate în apariția unor cataloage (Colour Index, 1971). Dintre acestea, cea mai completă este lucrarea în mai multe volume, cu titlul "Colour Index" (C.I.) editată de " Society of Dyers and Colourist", în care coloranții sunt sistematizați după criterii tinctoriale: coloranți acizi, bazici, direcți, de cadă etc., pentru fiecare colorant fiind indicată clasa chimică din care face parte, informații tehnice privind cele mai importante însușiri tinctoriale, metode de aplicare și rezistențele vopsirilor. În volumul 4 sunt prezentate structurile chimice ale

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
editată de " Society of Dyers and Colourist", în care coloranții sunt sistematizați după criterii tinctoriale: coloranți acizi, bazici, direcți, de cadă etc., pentru fiecare colorant fiind indicată clasa chimică din care face parte, informații tehnice privind cele mai importante însușiri tinctoriale, metode de aplicare și rezistențele vopsirilor. În volumul 4 sunt prezentate structurile chimice ale coloranților, cu completări ulterioare în volumele 6,7 și 8. În volumul 5, alături de informațiile comerciale despre colorantul respectiv, există un număr de "Colour Index" care

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
cuplare, cuprind gama de culori de la roșu până la galben. Cele trei componente de cuplare ale coloranților secundari pot fi derivați ai benzenului sau naftalinei. Când toate cele trei componente ale colorantului sunt derivate de naftalină, acesta este negru, cu capacitate tinctorială mare și rezistență la lumină bună. Coloranții antrachinonici Aceștia sunt de obicei săruri de sodiu ale acizilor sulfonici ai diverselor a-hidroxi și a-aminoantrachinone care vopsesc lâna, mătasea naturală și fibrele poliamidice în culori vii, în special albastre, violete și verzi

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
lâna, mătasea naturală și fibrele poliamidice în culori vii, în special albastre, violete și verzi cu rezistențe bune și foarte bune la lumină și bune la tratamente ude. Coloranții trifenilmetanici Acești coloranți se caracterizează prin nuanțe vii, strălucitoare, cu randament tinctorial bun, însă rezistențele la lumină sunt mici. Coloranții ftalocianinici prezintă nuanțe albastre, strălucitoare cu rezistențe tinctoriale superioare: Coloranți acizi xantenici Prezintă importanță pentru industria textilă derivații halogenați care vopsesc lâna în nuanțe roșii, puternic fluorescente. Coloranți acizi azinici În această

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
rezistențe bune și foarte bune la lumină și bune la tratamente ude. Coloranții trifenilmetanici Acești coloranți se caracterizează prin nuanțe vii, strălucitoare, cu randament tinctorial bun, însă rezistențele la lumină sunt mici. Coloranții ftalocianinici prezintă nuanțe albastre, strălucitoare cu rezistențe tinctoriale superioare: Coloranți acizi xantenici Prezintă importanță pentru industria textilă derivații halogenați care vopsesc lâna în nuanțe roșii, puternic fluorescente. Coloranți acizi azinici În această grupă există o serie de coloranți acizi albaștri, importanți prin rezistențele superioare pe care le prezintă

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
interni vacanți ai ionului metalic. Cu cât numărul de cicluri în care intră ionul metalic este mai mare și acestea aparțin aceleiași molecule de colorant, cu atât stabilitatea complexului și implicit rezistența vopsirii este mai mare. Din punct de vedere tinctorial prezintă importanță coloranții cromatabili, destinați în special vopsirii lânii și cuprabili, utilizați la vopsirea materialelor celulozice. Clasificarea complecșilor Funcție de structura lor, coloranții complexabili pot forma complecși externi și interni. În cazul complecșilor externi gruparea cromoforă nu participă la formarea complexului

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
azoici sau o-hidroxi o'-aminoazoici. Mecanismul vopsirii cu coloranți premetalați 1:1 presupune o concurență între legăturile ionice și respectiv coordinative pe care le poate forma colorantul cu grupările OH sau NH2 ale fibrelor proteice. Deci, importante în structura procesului tinctorial vor fi atât structura colorantului (numărul și poziția grupărilor sulfonice), cât și pH-ul băii de vopsire, care va determina numărul de grupări NH2 și respectiv NH3+ disponibile pentru fixarea colorantului. Coloranții premetalați 1:2 Acești coloranți pot fi: - complecși

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
special în mediu puternic acid necesar vopsirii. În asemenea condiții colorantul se descompune într-o moleculă de complex 1:1 și o moleculă de colorant acid necomplexat. - complecși cu grupări solubilizante polare, dar neionice (SO2NH2, SO2CH3, SO2NHR, NHCOR) cu însușiri tinctoriale superioare; - complecși fără grupări solubilizante (Vialon) care au un caracter pronunțat hidrofob și care sunt parțial solubili în apă datorită caracterului lor de sare. Coloranții premetalați 2:3 Aceștia pot proveni prin combinarea echimoleculară, sub formă de sare a unui

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
4. Coloranți direcți (substantivi) Sunt coloranți solubili în apă, care vopsesc fibrele celulozice naturale și regenerate (viscoză, lyocell) direct (fără folosirea intermediară a unui mordant). Solubilitatea coloranților este conferită de prezența în moleculă a grupelor - SO3Na, mai rar -COONa. Sistemul tinctorial coloranți direcți - fibre celulozice este un sistem în care ambii parteneri prezintă încărcare negativă și anume, anionii coloranți rezultați în urma disocierii colorantului în soluția apoasă în care se face vopsirea și fibra celulozică care conține grupări carbonilice și carboxilice rezultate

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
în nuanțe albastre-verzui, strălucitoare cu foarte bune rezistențe la lumină, dar mediocre la tratamente ude. . 1.3.5. Coloranți reactivi Coloranții reactivi reprezintă una din cele mai importante clase de coloranți utilizate la vopsirea și imprimarea materialelor textile, datorită proprietăților tinctoriale remarcabile pe care le posedă, strălucirii nuanțelor și rezistențelor deosebite la tratamente ude. Faptul că acești coloranți prezintă rezistențe deosebite la tratamente ude se datorează formării de legături covalente între grupările reactive ale colorantului cu cele ale fibrei, respectiv cu

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
nuanțe albastre și albastre-verzui strălucitoare, afinitate mare, capacitate de egalizare satisfăcătoare și rezistențe la lumină bune. - antrachinonazolici conțin în moleculă cicluri azolice legate de resturi antrachinonice în diferite poziții ale acestora, vopsesc fibrele celulozice în nuanțe variate și cu rezistențe tinctoriale în general bune. După natura heteroatomului X din inelul azolic se disting următoarele tipuri de coloranți antrachinonazolici: Coloranți de cadă policiclocetonici Din categoria coloranților de cadă policiclocetonici cei mai importanți sunt coloranții violantronici (dibenzantronici). Acești coloranți au afinitate bună pentru

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
azoici sau antrachinonici. În funcție de natura sarcinii pozitive, coloranții cationici pot fi clasificați în: - coloranți cu sarcină pozitivă delocalizată (sarcină de rezonanță); - coloranți cu sarcină pozitivă localizată (fără sarcină de rezonanță); Contraionul are în condiții normale o influență minoră asupra însușirilor tinctoriale ale colorantului, dar poate juca un rol important în caracteristicile de solubilitate ale acestuia, în posibilitățile de izolare a colorantului pur precum și în rezistența la lumină. Coloranți cationici cu sarcină pozitivă localizată (fără sarcină de rezonanță) Aceștia au grupa purtătoare

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
purtătoare de sarcină pozitivă astfel aranjată în molecula colorantului, încât să nu împiedice formarea legăturilor de hidrogen între grupările CO și auxocromii din poziția a a restului de antrachinonă. Coloranții antrachinonici cu sarcină localizată prezintă rezistențe superioare, dar au capacitate tinctorială limitată. Astfel, coeficientul molar de absorbție al coloranților antrachinonici este 1/2 din coeficientul coloranților azoici și 1/4-1/8 din cel al coloranților cu sarcină delocalizată. Deși la coloranții cationici cu sarcină localizată nu se pune atât de acut

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
prin intermediul grupării amoniu. Coloranții cationici cu sarcină pozitivă delocalizată (sarcină de rezonanță) Aceștia au gruparea purtătoare de sarcină pozitivă indusă în sistemul cromofor al colorantului. Ei sunt în general coloranți cu nuanțele cele mai strălucitoare, cu cele mai bune randamente tinctoriale, dar și cu cele mai mici rezistențe la lumină ale vopsirilor (Floru și al., 1980, Grindea și al., 1983). Cei mai importanți coloranți din această categorie aparțin din punct de vedere chimic coloranților trifenil metanici, azinici, acridinici, xantenici, polimetinici, azenici

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
trifenil metanici, azinici, acridinici, xantenici, polimetinici, azenici și azometinici. Coloranți trifenil metanici În general, progresele privind îmbunătățirea caracteristicilor coloranților cationici trifenil metanici sunt limitate de factori contradictorii. Astfel, coloranții cu structură simetrică și cu grupări aminice puternic bazice au valoare tinctorială mare, dar rezistență la lumină mică. Reducerea bazicității conduce la coloranți cu rezistență la lumină sporită, dar cu valoare tinctorială mai mică. Coloranții azinici pot fi: - fenazinici Acești coloranți vopsesc fibrele acrilice în culori roz-albăstrui. Rezistențele vopsirilor la tratamente ude

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
trifenil metanici sunt limitate de factori contradictorii. Astfel, coloranții cu structură simetrică și cu grupări aminice puternic bazice au valoare tinctorială mare, dar rezistență la lumină mică. Reducerea bazicității conduce la coloranți cu rezistență la lumină sporită, dar cu valoare tinctorială mai mică. Coloranții azinici pot fi: - fenazinici Acești coloranți vopsesc fibrele acrilice în culori roz-albăstrui. Rezistențele vopsirilor la tratamente ude și în special la lumină sunt foarte mici. - oxazinici Culoarea predominantă a acestor coloranți este albastru, mai puțin cea violet

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
cu rezistențe slabe la lumină. Coloranții acridinici Coloranții acridinici prezintă o paletă limitată de culori cu nuanțe care variază de la galben la oranj. Coloranții xantenici . Culorile coloranților xantenici se caracterizează prin nuanțe strălucitoare de roz, roșu și galben-verde, cu rezistențe tinctoriale în general scăzute (mai ales la lumină) Coloranții polimetinici. Acești coloranți conțin una sau mai multe duble legături conjugate care leagă între ele o grupare electronodonoare (auxocromul) cu o grupare electronoacceptoare (cromoforul), capabile de conjugare, astfel încât sarcina electrică să fie

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
Acești coloranți conțin una sau mai multe duble legături conjugate care leagă între ele o grupare electronodonoare (auxocromul) cu o grupare electronoacceptoare (cromoforul), capabile de conjugare, astfel încât sarcina electrică să fie egal distribuită între cei doi atomi marginali. Pentru practica tinctorială prezintă importanță numai acei coloranți al căror sistem de rezonanță cuprinde cel puțin un nucleu aromatic sau un heterociclu (Abdel-Aal și Younis 2004, Deligeorgiev și al., 2005; Forst, 1980). Culoarea coloranților polimetinici este cu atât mai închisă și mai intensă

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
dar ușor dispersabile, destinați vopsirii fibrelor sintetice. În anul 1923 apar primii coloranți de dispersie, cunoscuți sub denumirea de Dispersol. Ulterior apar coloranții Celliton destinați vopsirii acetaților de celuloză. Coloranții de dispersie menționați nu prezintă decât în mod excepțional capacitate tinctorială și rezistențe superioare pe materiale din fibre poliesterice, ceea ce a determinat sinteza de noi coloranți destinați în special vopsirii și imprimării acestora (Bhatti și Seshadri, 2004; Karci și al., 2006; Khalil și Kaup, 2004; Patel și al., 2005; Sokolowska și

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
ca și la alte clase de coloranți: crește cu complexitatea moleculei. În cazul în care se poate mări molecula fără a se influența prea mult nuanța se obțin rezultate mai bune, dar aceasta în detrimentul ușurinței de aplicare și a capacității tinctoriale. Rezistența la gaze industriale. S-a constatat că unele vopsiri cu coloranți de dispersie sunt sensibile la gaze industriale, virează sau se decolorează. Aceste modificări au fost atribuite oxizilor de azot din atmosferă, care acționează asupra grupărilor aminice ale colorantului

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]