1,222 matches
-
Univers. Mama este cea mai lirică expresie a Dorului și a Doinei în care sufletul ei angelic se înfioară, tresaltă, plânge și cântă. În privirea Mamei șipotesc apele de peruzea ce deschid zăgazurile albastre, răscolind aurele martirilor și sfinților din tinda cerului veșnic. Curajul Mamei se ridică șirag pe coloana amurgului în sobor de cocori, peste vămile văzduhului, unde Luceferii clipocesc clipele veșnice în seninul esențelor pure. Mama împletește aromele rugii sub privirea Preacuratei în dulcea smerenie sacră. Mama poartă sub
FEMEIA-MARTISORUL FRUMUSETII SI AL IUBIRII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1488357342.html [Corola-blog/BlogPost/368897_a_370226]
-
fost, repet, un răsfățat al regimului comunist. Dimpotrivă. Am fost urmărit de Securitatea comunistă timp de douăzeci de ani, mi-au fost sustrase de către aceasta manuscrise din casă (o casă de dascăl sărac, compusă dintr-o singură odaie și o tindă, fără curent electric, și în care uneori la lumina jarului din sobă și a unei antediluviene lămpi cu petrol mi-am scris cărțile) pe care nu le-am putut recupera pînă azi. Am publicat vreo 20 de cărți, din care
CENZURA NU A DISPARUT IN ROMANIA de DAN BRUDAŞCU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Cenzura_nu_a_disparut_in_romania.html [Corola-blog/BlogPost/342566_a_343895]
-
topise ca boarea de la ceață. „O fi prin fundul curții, sau poate-n fân?” Era o șură mare făcută de-un vecin, „Unde ar putea să-mi stea!?...Poate se plimbă? S-a plictisit să rămână o noapte tolănit în tindă”. L-am strigat îndelung; de-atunci n-a mai venit. Of!.. ș-atât mă bucurasem când l-am primit. În suflet îmi băgase o umbră de tristețe: „Cățel afurisit!... de-o rară frumusețe, Pe unde-ai fi umblând? Cin’ te
CĂŢELUL de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1496131943.html [Corola-blog/BlogPost/368569_a_369898]
-
Poeme > Duiosie > OCHI DE FATĂ Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 2236 din 13 februarie 2017 Toate Articolele Autorului O C H I D E F A T Ă Când tremurătoare umbre cad asupra casei mele, Eu din tindă privesc cerul și micuțele lui stele; Gândul, singurul, mă poartă și mă duce printre ele; Raze reci, fața-mi ating, simt că-s ochii dragei mele. Îi văd triști: ei scânteiază, dau lumină-n nopți de vară; Ah! gingășia lor
OCHI DE FATĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1487021833.html [Corola-blog/BlogPost/382750_a_384079]
-
ce a mai rămas din sate. Câinii latră pe la porți ca sa intre nu să iasă, Veșnicia trasă-n roată, scurt tăiată e de coasă, Caii veștezi se anină de portițe scârtâinde, Oamenii incovoiați de gânduri nu mai au vătrai în tinde, Stau căpițele de vorbă, nu sunt poale nu sunt ii, Sprijinite doar în sine, nu ni se mai nasc copii, Însa-n vorba lor de veacuri ele știu că demnitatea Este să sfidezi prezentul să nu- ți negociezi dreptatea, Al
STAU CĂPIȚELE DE VORBĂ de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 by http://confluente.ro/silvana_andrada_1465791402.html [Corola-blog/BlogPost/378800_a_380129]
-
de fân proaspăt cosit, caii-și iau tainul. Un nechezat ușor mă trezește în zori și am simțământul ciudat că se întâmplă ceva. Propagată în tonuri calde, ca o mângîere, vocea bunicului îmi încântă auzul și curiozitatea mă împinge în tindă. Un mânz roșcat, cu stea în frunte, cu picioare ca niște lujeri, susținut de mâinile puternice și protectoare ale bunicului, încearcă să se ridice. Îmi era teamă că nu va reuși. Deodată, bunicul Costea îl ridică și-l pune pe
MÂNZUL de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 by http://confluente.ro/Manzul.html [Corola-blog/BlogPost/366946_a_368275]
-
lui Dumnezeu, pupa-i-aș tălpile, o să te lecuiești, dar eu zic să intrăm în casă, conașule, că nu-i frumos ca să te vadă lumea cu pantalonii în vine și, fără a schița vreun surâs, bătrânica urcă treptele scării de la tindă, în timp ce Didina dechidea ușa de la ogeac să intre cu boier Pandelică. Grăbește, boierule, că nu-i timp de pierdut!... îl luă din scurt Bușica. Pandelică se trezi din mahmureală ca prin farmec, că doar nu era prima dată când bea
PARTEA A VII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_vii_a_pariul_blestem_marin_voican_ghioroiu_1360224665.html [Corola-blog/BlogPost/351762_a_353091]
-
piardă bruma de agoniseală. Între timp bietul om, Năică, blegul de el, îi spusese Didinei că boierul voia să dea foc stogului de fân... și rămâneau pe drumuri și de râsul satului. Cînd i-au văzut că au ieșit în tindă, Naie s-a repezit cu ochii holbați către Bușica și a-ntrebat-o cu sufletul la gură. - Scapă? - Să ne rugăm Domnului, iar mie să-mi dați Duminica un colac, și să vă aduceți aminte de mine că v-am scăpat dintr-
PARTEA A VII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_vii_a_pariul_blestem_marin_voican_ghioroiu_1360224665.html [Corola-blog/BlogPost/351762_a_353091]
-
s-a încrețit nemaiputând fi utilizată ca ghiozdan, așa că Vasile s-a gândit să nu o arunce, ci să o folosească la cărat pachetul și sufertașul cu mâncare. De obicei, Vasile, când ajungea acasă, o arunca pe o firidă din tindă, apoi aștepta să i se pună masa și să se culce. Alteori, venind băut de la birt, mai avea chef de hârjoneală și cam de fiecare dată apăreau și urmările, o altă sarcină nedorită. Era decretul cu avorturile în vigoare și
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ana_0.html [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
Unde, când rostești cuvântul sacru ”mamă” O privire blândă adie de sub năframă. Grijulie, ca un licăr tremurândă Te sărută fierbinte pe inima plăpândă. Acasă este Acolo, unde liniștea ta este ... Unde pâinea rotundă aburindă Își plimbă în voie miresmele prin tindă. Unde, când bei răcoarea din ulcior, Pe suflet nu te-apasă cuvântul sacru ”dor”. Acasă este Acolo, rădăcina ta este ... Înfiptă adânc, mustește în ogor, Îți dă tărie și roade să fii nepieritor. Unde rândunica ta la cuib se-ntoarce
ACASĂ de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 by http://confluente.ro/elisabeta_silvia_gangu_1488804120.html [Corola-blog/BlogPost/380486_a_381815]
-
repede mâna la gură, ca să și-o acopere și zise încet și apăsat: - Iaca! - Vedeți să jumuliți rațele acu', cât sunt calde, că pe urmă, când s-or răci, se jumulesc cu piele cu tot. Puneți penele peste ălelalte, în tinda beciului, - le spuse el, cu dojană. Luă apoi un șomoiog de paie și se șterse pe cracul de la pantaloni, pe care i-l stropise cu sânge găina porumbacă. - Și moartă, tot afurisită fusăși!, dojeni el, găina, care se zbătea un
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_oameni_de_nisip_roman_trilo_ioana_stuparu_1383638612.html [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]
-
de varză, din oboraș. Puse cârpătorul jos, în cunie, și începu să toace varza cu barda. Șade în genunchi și toacă varza, ca și când ar toca foi, la rațe. Apoi, o pune pe măsuța rotundă, cu trei picioare. Lenica aduse, din tinda beciului, oalele cele mari de pământ. O oală are o vadră. Le opări bine. N-au mai fost folosite de anul trecut, când au fiert în ele mâncarea pentru pomană. Stau oalele în tinda beciului și așteaptă să le vină
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_oameni_de_nisip_roman_trilo_ioana_stuparu_1383638612.html [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]
-
cu trei picioare. Lenica aduse, din tinda beciului, oalele cele mari de pământ. O oală are o vadră. Le opări bine. N-au mai fost folosite de anul trecut, când au fiert în ele mâncarea pentru pomană. Stau oalele în tinda beciului și așteaptă să le vină rândul: la pomeni, la nunți, la botezuri, la ursitori. Le așezară în vatra focului, una lângă alta, burtă lângă burtă. Proptiră la spatele lor, sub mănuși, câte o cărămidă, ca nu cumva să se
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_oameni_de_nisip_roman_trilo_ioana_stuparu_1383638612.html [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]
-
pe cap și cu rucsacuri uriașe în spate. Cum să nu se sperie bietul câine, dacă el nu mai văzuse așa ceva? M-am pomenit strigat de una dintre fete: - Nene, potolește-ți câinele!... - Marș, Hector! strig eu câinelui. Fugi în tindă! Ce te-ai speriat așa?... Dar gândul meu era în altă parte, anume cum de arătam eu chiar ca un "nene". De! Poate că chiar așa și eram! Cum să nu fie așa? Cu căciula mea lălâie pe cap, cu
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (3B) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1462312480.html [Corola-blog/BlogPost/376538_a_377867]
-
adună tinerii glumele sunt în toi, voia bună fiind molipsitoare. Erau flăcăi care cântau la fluier sau caval, bunicuțu cânta la cobză cântece de vitejie sau de dragoste. Era sărbătoare! După ce se înfruptau din bunătățile de pe masă, tinerii ieșeau în tindă, pe rând câte o pereche. Numai așa își puteau mărturisi dragostea, în taină. De acolo, fetele se întorceau îmbujorate, iar băieții cu câte un zâmbet ștrengar ... în colțul gurii. După fețele lor se deducea că s-au „înțeles”, în sensul
DRAGOBETE...SĂRBĂTOAREA IUBIRII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 by http://confluente.ro/Dragobetesarbatoarea_iubirii_la_rom_floarea_carbune_1329994561.html [Corola-blog/BlogPost/357958_a_359287]
-
Unde, când rostești cuvântul sacru ”mamă” O privire blândă adie de sub năframă. Grijulie, ca un licăr tremurândă Te sărută fierbinte pe inima plăpândă. Acasă este Acolo, unde liniștea ta este ... Unde pâinea rotundă aburindă Își plimbă în voie miresmele prin tindă. Unde, când bei răcoarea din ulcior, Pe suflet nu te-apasă cuvântul sacru ”dor”. Acasă este Acolo, rădăcina ta este ... Înfiptă adânc, mustește în ogor, Îți dă tărie și roade să fii nepieritor. Unde rândunica ta la cuib se-ntoarce
ELISABETA SILVIA GÂNGU by http://confluente.ro/articole/elisabeta_silvia_g%C3%A2ngu/canal [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
ție îți este ...Unde, când rostești cuvântul sacru ”mamă” O privire blândă adie de sub năframă.Grijulie, ca un licăr tremurândăTe sărută fierbinte pe inima plăpândă.Acasă esteAcolo, unde liniștea ta este ...Unde pâinea rotundă aburindăîși plimbă în voie miresmele prin tindă.Unde, când bei răcoarea din ulcior,Pe suflet nu te-apasă cuvântul sacru ”dor”.Acasă esteAcolo, rădăcina ta este ...Înfiptă adânc, mustește în ogor,Îți dă tărie și roade să fii nepieritor. Unde rândunica ta la cuib se-ntoarce iarCiripindu
ELISABETA SILVIA GÂNGU by http://confluente.ro/articole/elisabeta_silvia_g%C3%A2ngu/canal [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
această biserică în timpul marelui domnitor Constantin Brâncoveanu. Astăzi nu a mai rămas nimic din această ctitorie de pe moșia lui Matei Basarab. Zidurile s-au dărăpănat și totul s-a ruinat. Se păstrează numai o piatră, care se găsește azi în tinda bisericii parohiale Sfântul Ioan Botezătorul din Dobriceni, și pe care este scrisă pisania vechiului metoh al Arnotei, după cum urmează: „Această sfântă și dumnezeiască biserică s-au zidit din temeliia ei întru pohfala sfinților mari arhierei Vasile cel Mare, Gligorie Bogoslov
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
eromonah egumen ot Arnota; iunie 20 dăni, leat 7218”15). Despre acest metoh avem foarte puține cunoștințe, asupra vieții lui duhovnicești și asupra stării lui materiale. O catagrafie de la 1829 arată că în interior „biserica este zugrăvită peste tot, numai tinda din afară este sadea, nevăruită, cum și pe dinafară peste tot asemenea sadea, dar de cutremurile din vremi i-au crăpat din fundul altarului până în tinda de afară”16). Se spune că Dobricenii, acest metoh al Arnotei, a fost reședința
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
O catagrafie de la 1829 arată că în interior „biserica este zugrăvită peste tot, numai tinda din afară este sadea, nevăruită, cum și pe dinafară peste tot asemenea sadea, dar de cutremurile din vremi i-au crăpat din fundul altarului până în tinda de afară”16). Se spune că Dobricenii, acest metoh al Arnotei, a fost reședința unui vlădică ce hirotonisea preoți. Această informație a fost culeasă de Preotul D. Cristescu, cel care în 1937 scria istoricul Sfintei Mânăstiri Arnota, de la Părintele Teodor
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
În iarnă stam la gura unui vis... Bătrânul meu cu tâmpla poleită Împarte mere dulci în paradis. Era sfătos și înțelept moșneagul, Cu sufletul ca pâinea aburindă, Mă mângâia și îmi spunea cu șagă Că ȚARA trece pe la el prin tindă. E vară iar... Mi-e tare dor de tine, Bunicul meu cu tâmple argintii, De mieii albi, de prispa cu Ilene, De mere dulci, de fân, de vremuri vii. Când primăvara vieții va surâde Pe alt tărâm, pe-aleile cu
BUNICULUI de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1432357863.html [Corola-blog/BlogPost/379753_a_381082]
-
fulgii să-i îndemne, Cu lerui-ler să cânte la ferești, Ridică-te din patul tău, române, Colinda lor cu drag s-o răsplătești! Mai cântă copilașii pe la geamuri? Nu a murit tradiția în sat? Ce bucurie e s-auzi în tindă, Copii care colindă pe-nserat! Cu nuci, colaci și mere ies la prag Bunici, colinda ca să le-o asculte, Pe- obraji se scurg iar lacrime de dor... Ei plâng ușor și nu vorbesc prea multe... Căci au rămas în sat să
COLIND ÎN SAT de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1482184285.html [Corola-blog/BlogPost/374335_a_375664]
-
fulgii să-i mângâie, Pe toți acei care cu drag așteaptă, Să se întoarcă acas din pribegie, Românul ce muncește-n lumea toată... Mai cântă copilașii pe la geamuri? Nu a murit tradiția în sat? Ce bucurie e s-auzi în tindă, Copii care colindă pe-nserat! Iar cu copiii cântă îngerii din ceruri, Bunici ce doina-n leagăn le-au cântat, Părinții cei plecați în lumea largă... În zi de sărbătoare-ntregul sat! 19 DECEMBRIE 2016 Referință Bibliografică: COLIND ÎN SAT / Gabriela
COLIND ÎN SAT de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1482184285.html [Corola-blog/BlogPost/374335_a_375664]
-
-s nici porți,/... Nu se vede nici un drum”. Ocopie la șapirografa acestei ierni. Atmosferă neînsuflețită, împietrită, înghețată, albă, însă. Noaptea mai noapte se face,/ Numai cariul mai roade în grindă./ Câinele latră cât latră-apoi tace./ Cade zăvorul la ușa din tindă”.Poezia reflectă viața liniștită a copilului, tihnită și fără griji, cu reguli nescrise, respectate cu sfințenie, din dorința de a-i proteja pe cei dragi.( La gura sobei) La vârsta aceea crudă, cei din jur sunt semizei. Și fata, și
RECENZIE VOLUMULUI DE POEZII ,ARC DE CURCUBEU”- AUTOR VASILE POPOVICI, REALIZATĂ DE PROF. MARIA VASILIU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_volumului_de_poezii_arc_de_cu_valentina_becart_1330887343.html [Corola-blog/BlogPost/357927_a_359256]
-
sunt: om sau floare? Mă doare, Mă doare-această floare. Eu nu strivesc corola de minuni a lumii: NU-S VINOVAT CĂ-MI PLACE SĂ SE PRINDĂ ROTUNDĂ, CA O ȚARĂ, HORA-N PRAG, NICI C-AM PRIMIT COLINDĂDORI ÎN TINDĂ, CUM DIN BUNIC ÎN TATĂ MI-A FOST DRAG! Codrule, codruțule, Crini, trandafiri, toporași, Melc, melc, Cotobelc, Somnoroase păsărele, Nu credeam să-nvăț a muri vreodată! Și-apusul meu e totuși răsărit, Un răsărit ce nu se mai termină! *ÎI
PARTEA I de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1463946394.html [Corola-blog/BlogPost/378948_a_380277]