1,204 matches
-
într-o zi de decembrie, în plină perioadă de post. Prima oară l-am văzut ieșind de la Precupeții Vechi. Ce să caute un bărbat ca el la biserică? În mod normal nici nu mă uit spre lumea care iese din tinda albă. Sunt oameni posomorâți ori veniți să tocmească nunți-botezuri-înmormântări. El arăta ca și cum ar fi ieșit de la baia turcească: descheiat la paltonul negru, a cărui glugă se pleoștise somnoroasă pe-un umăr. Venea spre mine și nu-mi dădeam seama dacă
Bărbatul ca o acadea by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/8586_a_9911]
-
Era o carte nu mai mare de-o palmă, cu pagini de neon, din care se desfăceau pâlnii albe de crin. Tudor a deschis cartea și-a tras pe nări mirosul de flori proaspete care i-au adus aminte de tinda albă a bisericii din Dudești, acoperită de coșuri înflorate, în diminețile luminoase ale Paștelui. Stătea în Piață Sân Marco cu ochii închiși și sufletul încălzit. Când a ridicat din nou pleoapele, cartea își risipea ultimele petale și parfumul că un
Miracol la Veneția by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/8624_a_9949]
-
lapte covăsit, smântână, brânză gălbuie. Ceva cade pe jos și se sparge cu vuer. Odaia se umple de țipete. Toți se reped la ușe. A venit mirele cu ai lui să fure mireasa... Nu-l lăsați! Confuzia crește. Afară în tindă starostele nunții bate nemilos în podea cu toiagul lui împodobit cu panglici de toate culorile, și, clopoței... Gălăgia... bătaia poruncitoare, totul se învălmășește, nuntașii se opintesc în pragul casei, încropind o apărare... Cei de afară sunt gata să răzbească... Pitită
Actualitatea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6909_a_8234]
-
cea mai frumoasă dintre colecțiile Muzeului Satului. Astfel ni se înfățișează încăperea, „soba a bună”, cum îi spun bănățenii, cu patul, masa, lavița, scaunele, lada de zestre, războiul de țesut, ștergarele de la ferestre, cazanul de aramă, covata de „pită” din tindă și cuptorul de încălzit. Cea mai interesantă este însă „cuina” sau bucătăria, cu vatra de gătit, un horn deschis, confecționat din bucăți de lemn, lipite cu pământ și foarte înalt, ca să asigure un tiraj corespunzător și să nu incendieze acoperișul
Agenda2006-09-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284810_a_286139]
-
un ciob, dintr-o oglindă mai mare care s-a spart; se spune că cioburile aduc ghinion), rostind în acest timp câteva cuvinte rimate: „Busuioc, să-mi aduci noroc/ Iar tu, ochi de oglindă, să mi-l aduci degrabă-n tindă”. După acest succint ritual, fata pregătește masa pentru colindătorii de vârsta ei, fete de măritat și feciori de însurat, pe care nu-i va răsplăti pentru colinde la fel ca și pe cei mici, cu colăcei, nuci, mere sau bani
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
rochia peste cămașa umezită prin somn, încălță bocanci rămași de la bărbatu-su și potrivindu-și pe cap baticul de mătase, ca un ultim semn de cochetărie, se strecură pe nesimțite deschizând încetișor ușa.. Ajunsă în întunericul și mai greu din tindă, rămase nemișcată, cu obrazul încins, cu ochii înăspriți de ezitare, așteptare și nerăbdare. În cele din urmă respiră adânc, hotărâtă. Știa că dacă s-ar fi întors și ar fi trezit-o pe bătrână să-i spună ce simte, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
fi întors și ar fi trezit-o pe bătrână să-i spună ce simte, ce-i cu ea, soacra nu numai că n-ar fi înțeles-o, dar ar fi putut crede că și-a pierdut mințile. Deschise ușa de la tindă și ieși în ograda luminată ca ziua de luna plină. Prinse să coboare în grădină adulmecând aerul curat, ușor jilăvit de roua care-i pătrundea pănă-n bătaia inimii și îi dilată pieptul ca un suspin. "Frumos e, Doamne!" își spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Soarele juca pe spinarea lui făcând tumbe de clovn. Se apropie și-l îmbrățișă, mângâindu-l între coarne, dar Tudor se scutură bătând cu copita-n zăpadă. N-avea chef de ea. Femeia se repezi-n casă. În cuiul din tindă atârna un palton vechi cu un damf pătrunzător, paltonul lui Tudor,de care se rezemă ca-ntr-un leșin, strângându-l în brațe, și-și îngropă fața în stofa lui aspră, îmbâcsită de mirosuri aspre de pușcărie și de adierea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
satul nu era așa de mare cum este acum. Pe ulița lui Ion Busuioc de astăzi, pe atunci era locul unde își are acum casa Gheorghe a lui Cioabă, trăia o văduvioară tinerică într-o casă cu o cameră și tindă. Pe văduvioară o chema Carolina. Aici își petrecea nopțile Ghiță al lui Oacheș. Într-o dimineață de iarnă l-au găsit mort pe un flăcău, pe care îl chema Ion. Ion era abandonat în uliță, în zăpadă, numai în izmene
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
băiat sau fată. Butnaru a fost un băiat calculat. Aron Peste drum de Butnaru își avea casa Gheorghe, fiul Dăniloaiei, zis Aron, ce locuia cu sora lui, pe care o chema Catinca. Casa lor era compusă dintr-o cameră cu tindă - ce era cu față la vale - vale însemnând apus. Avea la fiecare cameră câte un geam, orientate tot către apus, iar casa avea o singură intrare și avea o prispă înaltă. Casa era acoperită cu paie de grâu, când plecau
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
la nimeni, că până la jandarmerie legea o făceau tot cei doi. La Anul Nou era și mai și, că mergeau cei doi și cu uratul și cum casele la acea vreme nu erau înalte și erau cu o cameră și tindă și beci nu aveau, carnea de porc și cârnați de la Crăciun le țineau oameniI în pod la fum, casele fiind acoperite cu paie, iar soba era prevăzută cu hoarnă și mai rar cu horn. Între timp ce gazda era ocupată
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
scăldat, l-au întins pe iarbă afară în ogradă și au aruncat vreo trei găleți cu apă peste el, acesta a fost scăldatul. Zavastia nu s-a mai căsătorit, a trăit în căsuța ei formată dintr-o cameră și o tindă, care avea un paravan din nuiele împletite în picioare ca să mai țină ceva dos către nord. Când vântul sufla mai vârtos îi lua și bruma de pe casă, că pe atunci cine avea stuf pe casă era om înzestrat, iar cine
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
mărfuri iar slujbașii trebuiau să știe carte. Era necesar ca aceștia să cântărească mărfurile, să numere turmele, să încaseze banii și să întocmească dovezile care trebuiau semnate. Instruirea acestora se făcea în chiliile schitului existent aici, iar mai apoi, în tinda bisericii cu hramul “Sfântul Nicolae”. Cu timpul școala a fost scoasă din tinda bisericii și în anul 1838 a fost construită o școală pe locul pe care există și astăzi o clădire anexă a Liceului Teoretic ”Aurel Vlaicu ”. Așa a
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
mărfurile, să numere turmele, să încaseze banii și să întocmească dovezile care trebuiau semnate. Instruirea acestora se făcea în chiliile schitului existent aici, iar mai apoi, în tinda bisericii cu hramul “Sfântul Nicolae”. Cu timpul școala a fost scoasă din tinda bisericii și în anul 1838 a fost construită o școală pe locul pe care există și astăzi o clădire anexă a Liceului Teoretic ”Aurel Vlaicu ”. Așa a început ceea ce avea să devină învățământul brezean care astăzi numără 20 unități de
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Eminescu, la poetul din Lancrăm totul se petrece pe plan cosmic. Un element, un fapt cu rezonanță de nemărginire transmută lucrurile printr-o magie rară în peisajul albastru al nesfârșiri: "Inima tresare și răspunde-n Ursa Mare"; ".Oaspeți suntem/ în tinda luminii/ cu cerul vecini"; S-a întors, ah! în lume-o stea/ mi-s arse mâinile de ea"; În seara aceea ceva se schimbase nespus/ aici-n pământeana epocă/ și-n megieșe ținuturi lunare de sus". Dacă Arghezi vrea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
bine, oameni cărora le pasă dacă mor sau trăiesc. Și uite. Uite ce fac. Îmi pierd nopțile ca să stau cu tine. Ca să scriu povestea asta, care e și a ta. Nu spun nimic, îl privesc în continuare. Cavanosa se în tinde pe patul moale și își trage cu greutate picioarele obosite. Acum, eu sunt în avantaj. Punctul de pe podea s-a mutat în tavan. Pot să-i văd ochii. Ochii lui Cavanosa sunt două monede ruginite. Și pe fiecare monedă e
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
or să apară ăia și or să-mi mute carcasa de colo-colo și-or să se agite în jurul meu. Doar pentru că fiecare dintre ei știe că o să fie recompensat pentru asta. Cavanosa se ridică de pe marginea căzii și își în tinde puțin oasele. Mersi de țigară. Merge spre ușa băii și o deschide. Și mersi de companie. Ești primul om cu care stau de vorbă după mult timp. Cavanosa iese din baie și apoi bagă capul înapoi pe ușă. Chit că
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
apăsă clanța, intră, iar preotul, care îl aștepta după ușă, în întuneric, cu ochii închiși, sări pe el și îl mușcă de față. Neguța îl găsi în spatele casei, țeapăn și sfârtecat, și crezând că e băiatul ei îl târî până în tindă, unde se apucă să-l spele. „Te-au prins zorile iar, maică“, bocea ea, pe când îi freca chipul. „De ce faci tu de-astea? Cum vrei să te mai îngroape mama o dată?“ Se opri brusc și își plesni palmele a mirare
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
se vedea că mai apare o casă. Acoperișul era în funcție de situația materială a omului: cu paie, cu stuf, cu draniță (scândurele). Casa era modestă: două camere (una de locuit și alta „casa mare” sau „casa bună” sau „ceea casă”), o tindă (un hol) și o șandrama la spatele casei (un fel de magazie). Curtea (ograda) era împrejmuită cu gard de nuiele sau de harțapele (bucăți neregulate de scândură) și o poartă. Componentele gospodăriei sunt : locuința, curtea și construcțiile anexe (cuptorul și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
În cele șapte zile și nopți din săptămână,/ Ei așteptau să prindă ulcioarele smântână,/ Evlavioși cu gândul la bucile nevestei.// Femeilor spre toamnă le da țâțele-n lapte,/ În vaci creșteau vițeii și în găine ouă,/ Iar uneori venită în tindă peste noapte/ Năștea și preacurata printre balerci de rouă". Nici acum nu sună rău aceste versuri, dar nu pot să nu mă întreb ce efect ar fi avut ele dacă printr-o minune ar fi fost publicate atunci când au fost
Ucenicia unui epicurian by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8865_a_10190]
-
bată întâi la poarta țăranului, apoi să străbată curtea apărată de câine, apoi să dea la o parte, ca pe o perdea, vița de vie de la intrarea în casă, apoi să deschidă ușa principală a casei și să intre în tindă, apoi să-l strige pe capul familiei și să aștepte complexat, acolo, ca și cum ar fi venit în audiență, să apară cineva care să-i dea atenție. (De câte ori o fi trăit Ion Iliescu această umilință, ca să ajungă să urască proprietatea toată
Proprietar de zăpadă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8880_a_10205]
-
de polemism temperamental, Gh. Grigurcu. Ei sunt harnici, scriu mult și fără relieful unor opinii personale. Cel mai adesea, în cronicile lor literare, judecățile estetice sunt ascunse sau neexprimate. Sunt refractari sintezelor. Ei așteaptă cărțile, după sintagma lui Perpessicius, "în tinda unei registraturi". Au conștiinciozitatea receptării critice, din dorința de a cuprinde și de a înregistra cât mai multe din aparițiile editoriale recente. Sunt bibliotecarii ideali ai actualității, știind câte ceva pozitiv (neapărat pozitiv!) despre fiecare carte din depozitul momentului. Am făcut
O cititoare profesionistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9053_a_10378]
-
acum, ci după vremea de atunci, ca să cunoști a lor orînduială dacă era bună sau nu". Asemănările sînt niște comparații destul de la îndemînă, însă puternice prin însăși directețea și simplitatea lor. Unele rimate, sînt gîndite să coboare situații abstracte în tinda cu familiarități, unde orice își poate da seama ce va să spună predicatorul. Locuri comune, de tipul femeie-floare, sau virtute-poamă frumoasă ancorează aceste cugetări în schema populară, nededată la complicării. Pildele tălmăcite sînt, în felul lor, niște parabole, din care
Cuvinte din bătrâni by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9172_a_10497]
-
Și care chinuri au un timp limitat. Pe când în Infern, supremul prag al durerii este pentru eternitate scormonit, iar timpul acumulează milenii de milenii... Se înțelege de la sine dezavantajul de a fi în Iad, așa cum se vede acesta zugrăvit în tinda locașelor de cult. Orice ar trebui să facă omul să nu ajungă în ceata celor damnați, a căror carne va suferi inimaginabile suferințe, rămânând pe oase, spre a fi în continuare sfredelită, arsă, înțepată, smulsă - pe măsura ticăloșiei celui ce
Infernul cotidian by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9346_a_10671]
-
în cererea de apel și în întimpinare, afară de cazul prevăzut la art. 138." Articolul 293 (1) Intimatul este în drept, chiar după împlinirea termenului de apel, să adere la apelul făcut de partea potrivnica, printr-o cerere proprie, care să tinda la schimbarea hotărârii primei instanțe. Cererea se poate face până la prima zi de înfățișare. ... (2) Dacă apelantul principal își retrage apelul sau dacă acesta este respins că tardiv, ca inadmisibil ori pentru alte motive care nu implică cercetarea fondului, aderarea
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]