14,383 matches
-
sau în cel familial; ...aici unde civilizațiile se ating aducând conviețuirii echilibrate, ...aici unde, în perioada interbelică, în prima jumătate a secolului trecut, a poposit însuși George Enescu pentru a face muzică de cameră; ...aici, Festivalul Internațional de Muzică Academică tinde a se constitui într-o veritabilă instituție de vocație europeană. Cursurile de măiestrie - susținute de maeștri sosiți din Elveția, din Germania - se adresează prioritar tinerilor muzicieni din România; se înlesnește, în mod firesc, o integrare a acestora în marele circuit
Sezonul estival by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14908_a_16233]
-
tocmai cu niște genii. E vorba de banali profitori ai sistemului, de indivizi capabili să obțină informații privilegiate și, în același timp, să polarizeze instituții și persoane prevăzute cu calități specific mafiote. Mai puțin instruiți și posesorii unui comportament public tinzând spre execrabil, îmbuibații din provincie și-au pierdut simțul măsurii. Fără opoziție, controlând discreționar totul, fie prin sistemul cumetriilor, fie prin forță, ei își îngăduie să sfideze cu nerușinare bunul simț. Perfect imuni, se știu la adăpost de orice pedeapsă
Feudalizarea, primul stadiu al federalizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14965_a_16290]
-
inexpresiv. Bacșiș s-a specializat pentru sumele mici, oferite după prestarea unui serviciu, în raporturi de inegalitate a pozițiilor, de la superior la inferior; nu este deci decît marginal legat de corupție (ambiguitățile actuale provin și din faptul că regimul totalitar tindea să identifice - prin formula "cîștigurilor ilicite" - mituirea și bacșișul): "Angajații hotelurilor și restaurantelor de lux nu recunosc că primesc bacșiș. în Brașov ciubucul este un subiect considerat încă tabu" (brasov.monitorul.ro/ arhiva/ 7.10.1999). Oricum, există contexte noi
Șpaga by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14979_a_16304]
-
a lor. Partea aspiră la întregul din care s-a desprins prin fatalitatea existențială. E o sinecdocă vizionară. Dacă poetul s-a complăcut în spațiul securizant al odăii romantice ca într-un simbol al solitudinii, odaia se deschide spre lume, tinde a deveni ea însăși o lume: "Noapte de noapte mă trezesc într-o odaie cu formă ciudată/ unde dispar cu totul ca-n lada iluzionistului/ cineva îmi oferă eternitatea și infinitul/ pe care le ating fără să fiu de față
Un baroc paradoxal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15295_a_16620]
-
estetică a versului. Termenul care mi se impune, în acest caz, este cel de inefabil. Acest vers eminescian constituie un strălucit exemplu de inefabil poetic. Problema merită o examinare atentă. În general, inefabilul este echivalat, în poezie, cu inexprimabilul, și tinde să denunțe incapacitatea limbajului de a comunica o experiență limită: extazul mistic, de pildă. Experiența cea mai intimă a misticului, care constă în contactul strict personal cu divinitatea, nu găsește cuvinte pe măsura particularității sale, se izbește de o frontieră
Versul celor patru superlative by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15300_a_16625]
-
imperativă de prezența omului de artă pentru a dobîndi ele însele dimensiune umană, pentru a ieși din starea neliniștitoare a vidului și pentru a-l exprima explicit pe cel care le folosește sau le locuiește. Amenajarea optimă a spațiului interior tinde să devină, tot mai mult, un imperativ psihologic și o somație metafizică și, din ce în ce mai puțin, o acțiune conformistă și impersonală. Artistul, la rîndul său, resimte rațional și instinctiv acest lucru și este interesat direct, dar și constrîns de propria sa
Allianz..., ca imperativ moral by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15331_a_16656]
-
vom avea o creatură a seriei principale... Individualitățile chimice, speciile chimice nu au caracterul istoric al individualităților biologice. Virusurile de ex. nu au o continuitate ereditară. În schimb, amândouă au o notă comună, esențială: au o formă proprie, persistentă, ce tinde să se reconstituie și să reapară când structura lor a fost alterată... Ceva în geniul "Învierii" ori existenței lumii de apoi... De altfel, între cele două serii enunțate mai sus nu există o graniță precisă... Aspectul organic, în sensul cel
Adevăratul corp uman by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15374_a_16699]
-
românesc). Este descrisă o vizită la Paris a președintelui Emil Constantinescu, sînt ironizați Goma, Liiceanu și mulți alții. Există și multă critică la adresa autorului-personaj "Țepeneag", multe observații fiind juste... Mai ales cele legate de prolificitate. Cum precizam la început, rețeta tinde să sufoce interesul destul de devreme în această etapă a creației lui Țepeneag. Cel care relatează toată povestea scapă în Maramureș de ochiul celui mai vigilent cititor al său, iubita. Faptul că Marianne este țintuită la pat într-un spital are
Sfînta lizibilitate și tirania rețetei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15344_a_16669]
-
o compatibilitate hermeneutică. Scopul și totodată câștigul unei atari întreprinderi este cel al multiplicării perspectivei printr-un joc al oglinzilor - ori, cu o formulă plastică a autorului, cel al unei "abordări stereoscopice". Fie din cauză că Istrati utilizează ficționalizarea ca tehnică narativă, tinzându-se astfel către o proustiană impersonalitate a naratorului care permite evenimentelor să-și cucerească autonomia în relația cu acesta, fie pentru că se servește, dimpotrivă, de deficționalizare, ca mijloc predilect de producere a verosimilului (ori de alternanța subtilă și inspirată a
O abordarea stereoscopică a lui Panait Istrati by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15389_a_16714]
-
sau pentru o persoană ce amintește prin calitățile ei spirituale de divin) presupune asceză, suferință, boală. Excrescențe maligne În această super-civilizație arabă, perfect comparabilă cu civilizația europeană, au existat însă excrescențe maligne. Ignorate în mod suveran secole la rând, ele tind să-și ia, în zilele noastre, o anumită revanșă. Ismaeliții extremiști - pentru că despre ei e vorba, nici nu par a fi auzit de rafinamentele intelectuale ale curților din Bagdad, Damasc, Alep, Cordoba. Secta extremistă a șiiților, ramură importantă alături de suniți
Imamul ascuns by Viorica S. Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15380_a_16705]
-
experiență, cu atît mai mult pentru un tînăr, acest spectacol înseamnă destul și pentru Goga, și pentru trupă. Și se simte că au lucrat bine și cu drag împreună. Perfecțiunea este un ideal, greu și rar tangibil. Esențial este să tinzi spre ea. Și asta face, cu credință și modestie, Claudiu Goga.
Rîsul lui Gogol și mustăceala lui Goga by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15480_a_16805]
-
o reprezintă individul și colectivitatea". Mulțimea este nimeni. Autentică nu poate fi decât viața individuală; viața mulțimii, a societății, "viața colectivă care nu i se întâmplă nimănui determinat, de care nu e răspunzător nimeni" se scurge depersonalizată, mecanicizată. "Mulțimea, societatea, tinde tot mai mult să-i strivească pe indivizi și, în ziua în care o va face, va sfârși prin a ucide găina cu ouăle de aur." José Ortega y Gasset, Omul și mulțimea, traducere din spaniolă și note de Sorin
"Cu-același gând, noi totuși ne desfidem..." by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15527_a_16852]
-
ci mai curînd să nu viseze anumite vise". O pondere aparte e atribuită viselor colective. Ele circulă din gură în gură, povestite pe stradă, la cafenea, sunt apanajul tuturor, fiecare adaugă un segment, chiar dacă uneori unul contrazice pe celălalt, versiunile tind să ajungă legende. Nu se mai poate garanta că fantasma are un izvor de țîșnire real și se potrivește cu mentalitatea comună sau e un miraj, plăsmuit după culcare. Postamentul pe care e zidit romanul Povestea Marelui Brigand, deci întîmplarea
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
lemn" a acesteia, Augustin Pop se pronunță în numele libertății, al prospețimii, al spontaneității spiritului pe care le urmăreau suprarealiștii. Fiind o modalitate de emancipare de sub tutela convențiilor de tot felul, imaginarul suprarealist intervine în real, este, după cum spunea Breton, "ceea ce tinde să devină real". Aparent deconectat de realități prin extravaganță, suspendat prin absurd, suprarealismul e o instanță de sancționare a imposturii ("Civilizația contemporană este prea complexă și prea contradictorie pentru ca să o putem lăsa în seama unor impostori sau incompetenți"), o instanță
Absurdul ca instrument by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15535_a_16860]
-
clasicilor marxism-leninismului; apelând la ele, oamenii încercau să determine puterea să respecte aceste principii luminoase. Dar autoritățile nu mai luau de mult în seamă principiile afișate pe fațada partinică, ci acționau pe baza propriilor motivații conjuncturale. Iar oamenii, cu cât tindeau mai mult să-și definească aceste principii marxiste indestructibile, cu atât mai mult ajungeau la convingerea că aceste principii nu există, iar ceea ce există duce nemijlocit la Stalin. Mai târziu rămăseseră și unii care invocau marxismul în mod demagogic, considerând
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
în istoria obsecviozității scriitorilor față de un regim politic. Cu toate acestea se face foarte puțin caz de colaboraționismul lui Sadoveanu cu un regim criminal. Și nici într-un caz acest colaboraționism nu riscă să-i deformeze receptarea adevăratei opere așa cum tinde să se întîmple cu Eliade și Cioran. Un caz și mai interesant este cel al istoricului Nicolae Iorga. Cu siguranță, dacă ar fi supraviețuit perioadei războiului, acesta ar fi avut toate șansele să-și sfîrșească zilele la Sighet, împreună cu Maniu
Ochelarii de cal ai istoriei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14372_a_15697]
-
aventuri care condimentează parabola prințului "actualizat". Autorul își construiește narațiunea ca un spațiu interstițial între sarcasmul mușcător și ironia à la manierè de "Cațavencu", pe de o parte, și observația lucidă, de gust tragic, pe de cealaltă parte. Culoarea portretelor tinde spre caricatural, spre grotesc, excepție făcând personajele disidente și Dracula, singurul lucru care i se poate reproșa fiind mustățile imense, răsucite până spre urechi, care încadrează figura bărbatului în floarea vârstei. Acțiunea este condusă, în cea mai mare parte, pe
Un roman parabolă by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14457_a_15782]
-
vin eșecurile, regresiunile? Tentația este mare de a le atribui unor forțe ostile, oculte, de unde toate vînătorile de vrăjitoare cunoscute. Odată cu dispariția celor două mari sisteme totalitare care s-au constituit în flagelul secolului XX, spune Finkielkraut, omenirea trebuie să tindă spre mai mult decît o morală strict umanitară. Mai mult ca oricînd, evenimentele din ultimii ani, precum cele din Bosnia, Rwanda etc., au dovedit că umanitarismul are nevoie de sînge și mediatizare: învățînd din rătăcirile lor mai vechi și mai
Umanitatea pierdută a secolului XX by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/14483_a_15808]
-
afirmație, dar acceptată ca atare ea are avantajul de a deschide cu destulă ușurință calea către imaginarul corporalității în două direcții. Formula modernă a corpului uman e definită în negativ. Există în carte o raportare constantă la un model ce tinde sa fie considerat invariantă, un eventual model "tradițional", al Europei medievale, al comunităților rurale și al societăților primitive, unde e observabil în linii îngroșate... Generalizare neîndoielnic forțată, dar teza propusă de autor convinge. în linii mari, există două paradigme de
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]
-
pe ucrainenii care au pichetat Consulatul României la Cernăuți, a doua zi după plecarea delegației din Cernăuți. Pe pancarte este scris: "Jos mîinile murdare de pe Ucraina" și "Cetățenia dublă - încălcarea prevederilor Constituției". Tot aici - materialul: "Sub opinca românească: din nou tind să-i cucerească pe bucovineni și Bucovina". Este un material alarmant, prin care populația este avertizată că Guvernul României tinde să refacă hotarele României Mari. Metodele: acordarea cetățeniei românești pentru toți acei ce au avut-o până în 1940 și donațiile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14507_a_15832]
-
scris: "Jos mîinile murdare de pe Ucraina" și "Cetățenia dublă - încălcarea prevederilor Constituției". Tot aici - materialul: "Sub opinca românească: din nou tind să-i cucerească pe bucovineni și Bucovina". Este un material alarmant, prin care populația este avertizată că Guvernul României tinde să refacă hotarele României Mari. Metodele: acordarea cetățeniei românești pentru toți acei ce au avut-o până în 1940 și donațiile acordate școlilor; revenirea la situația de la 1918, când "sub ocupația românească" toți trebuiau să vorbească românește; administrația va deveni românească
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14507_a_15832]
-
vederi peremiste care nu iau voturi de la PRM, ci îi fac pe alegătorii nehotărîți să ia drumul PRM-ului. Doina Cornea, care are fler politic, chiar dacă nu și abilități de politician, a admis pentru prima oară, săptămîna trecută, că puterea tinde să aibă un limbaj politic normal, un limbaj și un mesaj care se adresează tuturor românilor. Pe acest nou limbaj se poate construi, de asemenea, ceva temeinic. Dar asta cu o condiție, ca partidul de guvernămînt și Cotrocenii să-și
Un început de limpezire by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14532_a_15857]
-
Mai interesantă ar putea fi ipoteza diferențelor aspectuale: ambele adverbe sînt fundamental repetitive, iterative, dar această valoare mi se pare mai clar marcată (chiar în structura lexicală a cuvîntului, conținînd un plural) la deseori, și mai atenuată la adesea, care tinde mai curînd spre semnificația "în genere": Nativul e adesea înalt" (horoscop). în ciuda diferențelor de nuanță semnalate, în afara îmbinărilor specializate adverbele citate se pot oricînd substitui reciproc. Care e însă situația preferințelor individuale și de grup? Cercetînd în arhiva electronică a
Adesea, adeseori, deseori... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14523_a_15848]
-
Europa" (MBv); "cei care se opun construcției Draculaland-ului" (clipa.com/ pagpolitica); "muncă în folosul comunității în draculaland" (R@m Forum) etc. Opțiunea de a scrie contopit (uneori chiar fără majusculă inițială) noul compus draculaland ascunde uneori o intenție malițioasă: pronunția tinde să se îndepărteze de cea din engleză, accentuînd aspectul cacofonic și sugestiile de imprecație ale alăturării (deviate, într-un joc de cuvinte nu tocmai reușit, în Draculatralaland, în MBv). Punctul culminant al jocului lexical mi se pare atins de generalizarea
"Draculalanduri" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14571_a_15896]
-
recunoaște "aura sacrală", constînd în "exaltarea puterilor potențiale de revelare ale acestuia", pamfletul fiind nu doar "agresiune și risc", ci și, deopotrivă, "jurămînt" și "taină". Un asemenea discurs se împărtășește din misterul ancestral al blestemului, multe texte de acest tip tinzînd "spre profeție". Așadar, în polifonia ireductibilă a artei, extremele își răspund.
Pamfletul arghezian (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14596_a_15921]