982 matches
-
într-un stil flamboaiant, Ce vrem și Glossa spiritului cărturăresc ambele din 1918, prevestitoare ale existențialismului nostru interbelic, în care se pronunță în astfel de accente antiintelectualiste: "Lucrarea se înfățișează ca un efect al crizei intelectuale și morale pe care tinerimea de astăzi o poartă în sînul său ca pe un vierme. Elementele acestei crize sînt cunoscute. Ea constă în acea evidentă slăbiciune organică, pe care o imprimă tinerimii noastre culte o prea exclusivă și exotică deprindere intelectualistă; în acea insuficientă
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
se înfățișează ca un efect al crizei intelectuale și morale pe care tinerimea de astăzi o poartă în sînul său ca pe un vierme. Elementele acestei crize sînt cunoscute. Ea constă în acea evidentă slăbiciune organică, pe care o imprimă tinerimii noastre culte o prea exclusivă și exotică deprindere intelectualistă; în acea insuficientă pregătire sau prea timpurie lasitudine, pe care această tinerime le manifestă în fața Vieții". Sau: "După secoli de orgie intelectualistă, spiritul omenesc pierdu farmecul, nevinovăția și toate darurile Instinctului
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
pe un vierme. Elementele acestei crize sînt cunoscute. Ea constă în acea evidentă slăbiciune organică, pe care o imprimă tinerimii noastre culte o prea exclusivă și exotică deprindere intelectualistă; în acea insuficientă pregătire sau prea timpurie lasitudine, pe care această tinerime le manifestă în fața Vieții". Sau: "După secoli de orgie intelectualistă, spiritul omenesc pierdu farmecul, nevinovăția și toate darurile Instinctului cel drept și sigur; și, cu capul greoi, el se împleticește încă pe ultimele cărări ale unui Labirint, ce singur și-
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
român, 1893); "Ziar politic, patetic și umoristic" (Perdaful Buzăului, 1894) etc. Și titlurile solemne, pompoase au o tradiție evidentă: "Revistă pentru răspîndirea frumosului" (Arta și omul, 1933), "Ziar în slujba moților" (Detunata, 1943), "Revistă pentru adevăr, bine și frumos" (Comoara tinerimii, 1905) etc. Revenind la subtitlurile actuale, ar merita să fie investigate și modificările lor, substituirile strategice care au reflectat diverse mode stilistice. Se observă astfel (informațiile provin din fișierul consultabil în Internet al B.C.U.) o direcție a simplificării: unele
Din retorica presei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16949_a_18274]
-
portativul „Cheia Sol”!, structurat pe realitatea veche de când umanitatea, dar perpetuu proaspătă, inerentă și imprevizibilă, a adolescenților pasionați de muzică și artele spectacolului, o pasiune într-o înveșmântare tragi-comică, uniformă cu ardoarea ajungerii imediate la gloria artei considerate de către „instanța” tinerimii înfocate pe cât de fenomenală, pe atât de incompatibilă cu „regulile” unei societăți bazate pe compromis! Rampe de zbor al sitcomului „Cheia Sol” pe elitrele de opal pur ale adolescenților sunt culisele festivalurilor de muzică pentru copii și tineret. „Profesori, directori
„CHEIA SOL” , UN SITCOM PENTRU ADOLESCENŢI, LA TVH de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382667_a_383996]
-
expoziției Rușii lipoveni din România, la Sala Laolaltă și Școala Satului oră 17.00, vernisajul expoziției În urmă acului. Românii de pește Bug, la Sala Irina Nicolau oră 19.00, Concertul orchestrei de cameră PHILARMONIA a Centrului Național de Artă „Tinerimea Română‟, la Studioul Horia Bernea
Muzeul Taranului implineste 24 de ani [Corola-blog/BlogPost/98846_a_100138]
-
Blaga). Studiile din deschiderea volumului sunt cunoscute de lectorul avizat, ele purtând semnătura academicienilor Eugen Simion, Constantin Ciopraga, Mihai Cimpoi ș.a., ce vorbesc despre poetul, dar și despre publicistul, prozatorul, eseistul, luptătorul Nicolae Dabija, de la al cărui debut (1965, în ,,Tinerimea Moldovei”) s-a scurs aproape un semicentenar. Încă din 1991, Constantin Ciopraga vedea în poet ,,o conștiință vizionar patetică”(,,Nu-s poet, sunt cel născut din poeme.”), un ,, tribun, rapsod și evocator”, ceva mai târziu Eugen Simion (criticul cel mai
O CARTE-OGLINDĂ A UNEI PERSONALITĂŢI: NICOLAE DABIJA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383694_a_385023]
-
ȘTEFAN HRUȘCĂ. VOCEA, STRUNA ȘI GRAIUL ROMÂNESC Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1205 din 19 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Era cândva țara o vatră de cântec, de cuget, de rugăciune, de monumente din piatră și vii...! Tinerimea ei era oștimea apărării graiului și creației de la rădăcină românească. Spunându-i-se de către Adrian Păunescu „generația în blugi”, ea era de fapt generația îmbrăcată în ultima haină de sărbătoare a unui neam care după 1989 avea să-și răstoarne
ŞTEFAN HRUŞCĂ. VOCEA, STRUNA ŞI GRAIUL ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1205 din 19 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383748_a_385077]
-
Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 2000 din 22 iunie 2016 Toate Articolele Autorului CONSTANTIN ARVINTE, patriarhul muzicii românești sărbătorit la împlinirea vârstei de 90 de ani Aceaste zile minunate, când am sărbătorit (în 25 Mai, la Centrul Național de Artă „Tinerimea Română” și în 8 Iunie 2016 la Ateneul Român) pe maestrul Constantin Arvinte, patriarhul muzicii românești, compozitor, dirijor și folclorist... le voi păstra în „Cartea vieții” cu mare drag, fiindcă domnia sa, încă tânăr, ca un stejar falnic din plai moldav
CONSTANANTIN ARVINTE, CONCERT ANIVERSAR LA 90 DE ANI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382122_a_383451]
-
documentare cercetate până în prezent, s-a petrecut la Lugoj, în 1904. Într-o cronică publicată în periodicul local „Drapelul” (IV, 149, 1904, 3) sunt detaliate aspecte de la o serata literar- muzicală organizată în 18/31 decembrie 1904, sub egida Societății „Tinerimea Română” și a Societății Domnișoarelor (în prezența unui public „distins de dame, bărbați și tineri”), în „saletul” Casinei Române, unde, după un discurs de deschidere rostit de Valeriu Braniște, între opusurile interpretate s-a numărat și Serenada de dimineață [sic
Dou? premiere la Lugoj by Constantin-T. STAN () [Corola-journal/Journalistic/83120_a_84445]
-
avut loc în orașul Marii Uniri și al Reîntregirii Neamului - Alba Iulia, a fost ales noul comitet director, în funcția de președinte fiind reales dirijorul și fondatorul prestigioasei formații corale de cameră Preludiu, Voicu Enăchescu, directorul Centrului Național de Artă “Tinerimea Română”. Înființarea acestei asociații cu 23 de ani în urmă a fost o lăudabilă inițiativă, dar și o vitală necesitate pentru a impulsiona - în noile condiții social-politice din țara noastră după revoluția din decembrie 1989 “continuitatea activității corale din România
Adunarea General? a Asocia?iei Na?ionale Corale din Rom?nia by Al . I . B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84008_a_85333]
-
frumoasa textieră se afla de altfel în sală). Tot alături de formația Ionel Tudor, recitalul ei a avut și un dinamic P. S., în compania lui Pasha Parfeni, greu de recunoscut cu papion. Fostă colegă mulți ani cu Dan Spătaru la ansamblul “Tinerimea română”, Silvia Dumitrescu a fost așa cum o știm și ne-o dorim mereu: modernă, neconvențională, plină de antren, hit-urile ei, semnate Adrian Enescu, Doru Căplescu, Florin Ochescu făcând deliciul publicului. Ea a avut-o invitată pe eleva sa de
Un triumf by Ana -Maria SZABO Marius GHERMAN () [Corola-journal/Journalistic/84014_a_85339]
-
căreia i-a fost dedicată, eleva Ioana Popa (17 ani). Concursul și-a creat deja obiceiul de a susține gala laureaților în colaborare cu diverse alte instituții culturale, precum Palatul Suțu - azi Muzeul Munincipiului București - sau Centrul Național de Artă „Tinerimea Română”. Actuala ediție a fost găzduită de Salonul de Muzică al Palatului Cantacuzino - azi sediul Muzeului Național „George Enescu”. Apreciat pe ansamblu, nivelul competiției a crescut pe an ce trece, bucurându-se de o participare din ce în ce mai consistentă, semn al utilității
?Brave claviaturi? ? promovarea muzicii rom?ne?ti prin concurs by Benedicta Pavel () [Corola-journal/Journalistic/84028_a_85353]
-
liberalismului clasic, raționalist și burghez. El jură pe conservatorismul englez și rejectează, în egală măsură, naționalismul ortodoxist și colectivismul socialist. Politically speaking, tânărul Steinhardt este împotriva extremei drepte și a extremei stângi, care vor fascina segmente tot mai mari din tinerimea intelectuală a epocii. Retranșat pe o poziție moderată și democratică (în pofida faptului că "tirania majorității" îl sperie), el se prezintă ca un burghez cuminte și serios, față cu rătăcirile unor moderniști vitaliști și anarhiști. O poziție echilibrată și justificată, corectă
Un burghez incomod by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8094_a_9419]
-
și redutabil. Dacă modernitatea și avangarda fac din clasa dominantă în epoca interbelică un sac de box, măturând cu iresponsabilitate pamfletară (și cu mari câștiguri expresive) instituțiile care țin societatea, apărătorul acestor instituții obține, prin îngroșare, o imagine caricaturală a tinerimii române de stânga-dreapta. Sunt parodiați, firește, capii generației "bombastice": Eliade, cu voiajul lui inițiatic în India și cu revenirea la matricea instituțională; și P. Comarnescu, americanul care promovează modelul "revoluționarului furios, voluptuos și absent". Într-o notă ironică și mai
Un burghez incomod by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8094_a_9419]
-
hybrisului regățean, amenința să sufoce cultura regiunilor alipite în Marea Unire, pentru niște intelectuali ambițioși complacerea în trena Bucureștiului aducea cu o pasivitate lașă și cu o delăsare de rău-augur. Din acest motiv, spiritul german al Cernăuțiului, altoit pe stofa tinerimii autohtone, trebuia să dea o replică menită a întrece în ținută efervescența capitalei. Un Sturm und Drang bucovinean a cărui expresie, sub forma poeziei și a filosofiei, a culminat în cei trei curiați de a căror operă s-a legat
Curiații din Cernăuți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4304_a_5629]
-
naeionesciene. În prefața cărții sale, Ion Petrovici scrie: „Dintre punctele atinse, autorul atribuie o însemnătate specială criticii pe care a făcut-o metodei bergsoniene, a cărei modă strălucitoare a câștigat o bună parte a intelectualilor noștri și mai ales a tinerimii noastre studioase.“ Poziția metafizică pe care se situează Petrovici nu este potrivnică numai lui Bergson, ci și gândirii lui Nae Ionescu, așa cum se poate vedea în continuarea prefeței sale: „Deosebit de convingerea profundă că bergsonismul - cu tot prestigiul și cu toate
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
chip de ziar sau simplă maculatură. Pot brusca spectatorii, trece în forță pe rîndul de scaune etc. GRUPUL: Vocea Patriotului Naționale! Răcnetul Carpaților! Aurora economică română! Aurora enciclopedică! Aurora Română! Gazeta lui Cațavencu! Națiunea română! Românul verde! Revolta Națională! Avântul tinerimii! Santinela ordinii! Drapelul Libertății! Răsboiul! ...și tot ce se mai poate găsi prin opera lui Caragiale Ca și: Groaznica sinucidere din strada Fidelității! Prefectul asasin! Reacțiunea a prins iar limbă! În Iași nu există nici un negustor român... Mișeleasca înscenare! Panamaua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
decît să te includă în tortul de complicități suprapuse. Egalitatea consumă independența, la modul absolut. Ceea ce nu înseamnă că, în școală, mică fermă a animalelor (de familie bună), unii nu sînt, cu necesitate, mai egali decît alții. Altă scenă: insultarea "tinerimii universitare". O etichetă, lipită peste diferență. În fond, ce altceva își doresc Goe, Ionel? Să șteargă, fentîndu-le obraznic, diferențele dintre ei și maturi. Visul egalitarului e "să stea afară, cu bărbații". Ieșirea din egalitate o mediază, cel mai adesea, scrisoarea
Cartea onorabililor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8853_a_10178]
-
adresat colegilor din capitală. Acestora li se reproșează că "de la un timp încoace, n-așuț știut în momentele cînd așuț vroit să-și manifesteze sentimentele și năzuințele patriotice, să se mențină la nivelul demnităței și al misiunei înalte ce se impune tinerimei universitare". Asupra acestor momente (aniversarea morții lui C.A. Rosetti, "scandalul de la Tei", "vandalismul de la redacția ŤAdevăruluiť"), se spune în continuare, studenții ieșeni au tăcut, încrezători că totuși se va înțelege primejdia coborîrii definitive "la rolul bandelor de bătăuși conduse
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
inspira un persecutat politic, reclamînd în contra unui pretins denunț făcut de voi șnoi?ț, denunț care n-a existat decît în imaginația sa bolnăvicioasă, precum și persecuțiunile politice a căror victimă se pretinde, acest om voiește să se puie sub scutul tinerimei noastre universitare." Întrunirea studențească a avut loc, ca și cea precedentă, în Aula Universității, participanții făcînd "cu unanimitate afară de unu (șease studenți au cerut modificarea cîtorva termeni ce nu s-a acordat)" o "declarație" în nouă puncte, din care reținem
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
biserici iar din veniturile obținute ajuta elevii săraci. Activitatea lui Bobancu a fost amplă. Ținea conferințe pe teme de istorie sau georgrafie în amfiteatrul Gimnaziului real “Tudor Vladimirescu”, făcea ziaristică, fiind membru în comitetul redacțional al revistei pentru tineret “Amicul tinerimii”, era colaborator la ziarul “Secara”, organ al PNȚ Gorj al cărui director devine în 1920 dar și colaborator al revistei “Șezătoarea săteanului” editată de învățătorul gorjean Gheorghe Dumitrescu Bumbesti. Cu ocazia intrării țării în război Bobancu s-a oferit ca
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
Roumanie et la réparation des dommages de guerre (1928). Debutul său literar se produce, relativ devreme, cu "adaptarea" în foileton Minunata călătorie a istețului Ionică "în țara de dincolo de neguri", în toamna anului 1918, în revista "Biblioteca copiilor și a tinerimei". Semnătura îi apare, apoi, în 1923 în "Buletinul Asociației Studenților Creștini". Aici, pînă în 1928, inserează articole despre rostul asociației, despre un congres al acesteia, despre cîțiva mistici străini, "scrisori din Paris", precum și poeme. După întoarcerea în țară, numele i
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
ficțiunea - speculativă sau nu - cu concluziile date pe mâna cititorului. Așa aflăm, bunăoară, că Răcnetul Carpaților avea drept corespondent real o Trompetă a Carpaților condusă de Bolliac, iar drept parteneri de joc și joacă Vocea patriotului naționale, Aurora democratică, Avântul tinerimii etc.În sfârșit, după ce din asemenea frânturi se reîncheagă o lume coerentă, încheierea - organică și niciodată forțată - arată cam ca în citatele reproduse mai sus. Veți spune că algoritmul e ușor de executat? Vă mărturisesc că nu l-am mai
Lumea lui Caragiale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9561_a_10886]
-
străluci în veci în istoria neamului nostru. Sînt fericit că mi-a fost dat să îndeplinesc această sarcină. Căci ce poate să ne mulțumească mai mult, să ne răsplătească mai bine pe noi, care ne-am consacrat viața la educația tinerimii, de cît să vedem pe unul din acei la luminarea căruia am contribuit că se ridică atît de sus prin faptele sale". Acesta a fost, în esență, Generalul Eremia Grigorescu: un comandant devotat, curajos și vizionar, dar un apărător și
Eremia și Dan Grigorescu sau despre oameni, legende și eroi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9595_a_10920]